2,083 matches
-
la cetatea "Împăratului Roșu", a început să prindă contur o adevărată capitală valahă uitată: ruinele a două mitropolii, a 15 biserici, a zeci de palate, străzi și fortificații nesfârșite. În 1388, Cervenul a fost cucerit de către turci, prin incendiere, după cum grăiește cronica lui Mehmed Neșri. Lipsită de apă, cetatea de pe stâncă a ars asemenea unei uriașe torțe, zile și nopți la rând, sub privirile pline de resemnare ale sutelor de călugări din sihăstria ctitorită odinioară de Roșu Împărat în „craterul” de la
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
stă și-l ascultă și se bucură foarte mult când aude glasul acestuia, iar bucuria sa este deplină; că el trebuie să se micșoreze în timp ce Hristos trebuie să crească, că Iisus vine din cer, în timp ce el e pământean, că Iisus grăiește cuvintele Tatălui fiind plin de Duhul Sfânt care nu se dă cu măsură și că cel care crede în Fiul va avea viață veșnică în timp ce cel ce nu ascultă de Fiul va rămâne cu „mânia lui Dumnezeu” peste el. Evanghelia
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
or" „a doua oară”, "la trei̯li cał" „al treilea cal”. În graiul din Țărnareca acest articol are varianta "-l’ă" și există și forma de feminin: "la trei̯a dzuu̯ă gri" „în a treia zi grăi”. Corespunzător lui „întâi, întâia” există forma "prima" moștenită din latină, în afară de Țărnareca, unde îi corespunde împrumutul din limba greacă "prot, proată". Formele pronumelor personale sunt: Exemple în propoziții: Pronumele reflexiv are formele neaccentuate de persoana I și a II-a
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
cunoscut ca jude sau primar al Brașovului din 1511. Numele care apare în epilogul Tetraevanghelului din 1561 al lui Coresi, este cel al fiului său Johann Benkner care este prezentat ca sprijinitor al scrierilor în limba română : "...mai bine a grăi cinci cuvinte cu înțeles decât 10 mie de cuvinte neînțelese în limbâ striinâ...". Textul a fost scris cu litere chirilice și se compune din trei părți: "Înțeleptului și de bun neam și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului, dumisale Hanăș Begner
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
călugăr. Lucrul lui era să toarcă lâna și să o țeasă, iar, din câștig, dădea săracilor. Mergând odată, ei împreună, la locul numit Tabenesei, unde Pahomie se ducea câteodată singur, să se roage și unde auzise un glas de sus grăindu-i: Aici să petreci și să faci o mănăstire, unde vor veni mulți să se mântuiască"", bătrânul a avut o descoperire și a zis către ucenicul său Pahomie: ""Să zidim aici o chilie și tu să petreci aici, dar să
Pahomie Tabenisiotul () [Corola-website/Science/298515_a_299844]
-
Florea, era originar dintr-un sat dn Munții Apuseni. Sfinția Sa mărturisea că în 1927, când a terminat Institutul Teologic din Sibiu, după absolvire stând pe o bancă din parcul institutului a avut o revelație: un glas exterior conștiinței lui a grăit spunându-i: "unde te duci să zidești o biserică măreață". După aceasta profesorului Nerva i s-a ivit în vis întreaga construcție până în cele mai mici detalii arhitecturale. Ajuns în Ghelar își pune în aplicare "porunca divină", în septembrie 1939
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
Elfii din Ëa, numiți și quéndi, fac parte din lumea fictivă realizată de către scriitorul J.R.R. Tolkien. Cuvântul "quendi" provine din limba eldarilor și înseamnă cei care pot grăi. Un quendi este un individ al uneia din rasele care populează Arda și Pământul de Mijloc. Aceștia sunt adesea menționați în cărțile Hobbitul și Stăpânul Inelelor, dar istoria și faptele lor pot fi găsite numai în cartea Silmarillion, care a
Elf (Pământul de Mijloc) () [Corola-website/Science/307566_a_308895]
-
răspândind lumina mântuirii,sunt și treptele care susțin buna, ei rânduială. De pildă învățătorul înțelept al dumnezeieștilor și înaltelor dogme și taine, e o candelă care descoperă învățături necunoscute înainte mulțimii. Iar cel ce ascultă cu înțelegere și pricepere înțelepciunea grăită de cei desăvârșiți, e și el o candelă, întrucât ca ascultător cuminte păzește în sine lumina adevărului celor grăite.553 Cel ce deosebește cu bun sfat timpurile de lucruri și acomodează modurile de activitate cu rațiunile lucrurilor, neîngăduind să se
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
a cincizecea zi de la Înviere. Sfântul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor” (cap. 2), istorisește momentul în care Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru început aceștia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei doisprezece au început să facă cunoscută învățătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deși acești ucenici erau știuți de mulți dintre cei prezenți ca
Rusalii () [Corola-website/Science/302862_a_304191]
-
cu slavă, să judece viii și morții, a cărui Împărăție nu va avea sfârșit. Și întru Duhul Sfînt domnul de viață făcătorul, care din Tatăl purcede, cela ce împreuna cu Tatăl si cu Fiul este închinat și slăvit, care a grăit prin prooroci. Și întru una sobornicească și apostolească Biserică, mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aștept învierea morților, și viata veacului ce va să fie. Amin Crezul de la Niceea (325) - o istorie teologică
Primul conciliu de la Niceea () [Corola-website/Science/299476_a_300805]
-
ale muzeului orășenesc ― secția de etnografie și artă populară și secția de istorie și arte plastice. Alături de frumusețea sobră a portului muscelean și a interioarelor caselor țărănești, el, vizitatorul, află aici pagini impresionante din istoria acestor meleaguri, găsește relicve prețioase, grăind despre oameni de seamă născuți în Câmpulung, admiră opere de artă, valoroase, multe din ele imagini ale peisajelor muscelene, cu o dublă valoare, artistică și documentară, sau realizări ale unor artiști originari din Câmpulung. Muzeul de etnografie și artă populară
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
Ctitorul primei biserici de zid din sihăstria de la Sitaru - una din cele mai izbutite realizări arhitecturale muntenești din sec. al XVIII-lea - a fost boierul Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În 1752 biserica va fi refăcută „de iznoavă”, după cum grăiește pisania, în vremea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei, fiind pictată de „Neacșa ierei, Dima ierei, Grigorie, Șerban, Constantin și Constandache”, în 1753. După secularizarea averilor mănăstirești, în mănăstire va funcționa o temniță pentru minori. În 1875, la Sitaru erau mai mulți
Mănăstirea Balamuci () [Corola-website/Science/311209_a_312538]
-
este condusă formal de subprefectul Anastase Balmez, femeia este cea care împinge cercetările, prin inteligență și diplomație, în direcția dorită de ea. Vitoria nu-l contrazice pe omul legii, care se simte condus de rațiunea logică a muntencei, spunând că „grăiesc și eu ca o minte slabă ce mă aflu”. Ea nu-i acuză direct pe făptași, ci-i determină pe aceștia să se demaște singuri. George Călinescu considera că „Vitoria e un Hamlet feminin, care bănuiește cu metodă, cercetează cu
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
o solie domnitorului Mihai Viteazul pentru a încheia un tratat de pace între Înalta Poartă și Țara Românească. Mihai refuză oferta tentantă, dorind să unească toate cele trei țări române: Țara Românească, Ardealul și Moldova, unde trăiesc "„toți cei care grăiesc limba neamului meu”". Drept urmare, el pornește campania din Transilvania, trecând Munții Carpați. În acest scop, este nevoit să semneze legarea de glie a țăranilor, la insistentele fraților Buzești. Nefiind conștient de pericol, cardinalul Andrei Báthory strânge o oaste formată din
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
astfel fiind salvată de la distrugere) și concomitent a fost construită biserica nouă cu Hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", numită și Catedrala Munților Apuseni. Prea Sfințitul Episcop Emilian Birdaș a spus în acest context: ”Cele două biserici de la Râmeț vor grăi peste ani și veacuri despre credința poporului român născut creștin, despre iubirea de neam și glie strămoșească a fiilor lor, de unitatea tuturor în duhul dragostei creștine”."
Mănăstirea Râmeț () [Corola-website/Science/310073_a_311402]
-
se echivala locul infamat cu numele revistei: În legătură cu aceasta, în cartea sa „Amintiri din Junimea”, Iacob Negruzzi relatează următoarele: "Nume", de Costache Conachi <poem> Mă duc, stăpână, de-acum și nu știu de-oi mai veni. Ah, ascultă, să-ți grăiesc, până n-apuc a muri Răbdare îți zic să faci și răbdând să nu urăști, Inima care ți-am dat numai tu s-o stăpânești. Ori în ce stare voi fi, să știu că m-or îngropa Amanet cu viața
Acrostih () [Corola-website/Science/310190_a_311519]
-
contingent "(din ceas)" în pură gratuitate "(mântuit azur)", joc secund, ca imaginea cirezii resfrântă în apă; e un nadir latent, o oglindire a zenitului în apă, o sublimare a vieții prin retorsiune» . Desigur, această primă parte a artei poetice barbiene grăiește despre faptul indiscutabil că "Poetul și Poezia" aparțin "sferei ceasului", adică prezentului, la mijlocul axei spațio-temporalității, în vectorizare paradoxist-geometric-lirico-semantică, între polul plus („plus-infinit“), al realului / istoriei, al cosmosului nostru, sugerat de calma creastă, zenitul, și polul minus („minus-infinit“), simetric, constituit de
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
să-1 iubim. M. . în fine care este acel Dumnezeu. A. Adonai. Prea-înalt, care sade pe heruvimi și serafimi. M. Ce este serafim? Acachie. Un ministru al celui Prea-înalt și unul din principalii principi ai curții Cerești. M. Ce închipuiri ne grăiești? Lasă ființele nevăzute și te închină zeilor pe care poți să-i vezi. Acachie. Spune-mi dar și tu, care sunt acei zei cărora voiești să le jertfesc? M. Apolon, mîntuitorul oamenilor, care ne feresc de ciumă și foamete, care
Acachie mărturisitorul () [Corola-website/Science/308839_a_310168]
-
maghernița și chelăriile și să o acopere"". El a reparat în 1646 numai trapezăria ""iară din lotru ci-au fostu stricat nemică n-au dires"", deși călugării ""au dodeit de multe ori la hatmanul să-și istovască lucrul precum au grăit"". Din cauza faptului că el nu a mai continuat reparațiile, ""s-au răsăpit și chelăriile și maghernița"". În secolul al XVII-lea au avut loc ample modificări ale structurilor clădite. A avut loc o amplă refacere a zidurilor de incintă (parțial
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
opere poetice impresionante, a cărei corolă se alcătuiește din volumele: Idol rătăcitor (1983), Ultima femeie (1991), O mână contra delirului (1995), Căutătoarea de imagini (1995), Liturghia trupului (1998), Căderea zilei (1999), Bărbat de liniște (2000), Temnița (2001), Ce nu pot grăi cuvintele (2001), Poeme în floare (2001), Grădina vertijurilor (2002), La cerul deschis (2002), Căderea vocalelor (2005), Pietre sălbatice (2005) etc. Claudine Bertrand este finalistă a "Marelui Premiu al Festivalului Internațional de Poezie" (pentru volumul de versuri, "O mână împotriva delirului
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
devenit o certitudine, luând în discuție corpusul de texte ale Mioriței-colind. Ba, mai mult, într-o localitate din Poienile Izei(Maramureș), locul acțiunii e întărit de precizarea momentului: „Când la munte și-au ajuns / Cei mai mari că și-a grăit / Pă cel mic ca să-l omoară...”. Făcând abstracție de colindele transilvănene, Ovid Densușianu va polemiza cu Dumitru Caracostea pe această temă: „De ce nu putem admite că în timpul coborârii turmelor, ciobanul, aflând complotul, și-a arătat dorința de a fi îngropat
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
a revenit. După ce omul a intrat în casă, ucenicii săi l-au luat de o parte pe Iisus și l-au întrebat: ""De ce noi n-am putut să-l alungăm?"" El le-a răspuns: ""Din cauza puținei voastre credințe. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veți avea credință în voi cât un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, și se va muta; și nimic nu va fi vouă cu neputință. Dar acest neam de demoni nu iese
Vindecarea lunaticului () [Corola-website/Science/322922_a_324251]
-
cu numele mai în jos ctitori și pururea pomeniți îi arătăm ca pe nește pravoslavnici și adevărați creștini, care duhovnicește au socotit cu averile lor a înzestra sau împodobi biserica lui Cristos, ca să se împlinească cuvântul sfântului Apostol Luca, care grăește, că ceiace cheltuiesc pe biserici, împrumutează pe D-zeu, de unde mai multă plată vor lua, care și noi le poftim și milostivului D-zeu ne rugăm pentru aceștia, care din bunăvoia lor au socotit ași pune averile lor pe sfânta
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
ultimă sforțare Împins de griji și de nevoi Omul își repetă a sa rugare. Inginerul, creț și cu mustață Simpatic, de altfel, dar mai sever Trecut și el, destul prin viață Văzu că omul nu-i prea prosper. Și îi grăi așa: Aici e greu, Se cară, se ridică saci și greutăți Se muncește-n draci, mereu, Iar tu, nu pari să ai calități. Crezi că reziști? Faci față?” Omul nostru, deloc descumpănit Afirmă că încearcă, plin de viață. Uitând cât
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
îi amenință pe polonezi că-i vor ataca cât timp Nicoară Potcoavă va găsi refugiu pe pământurile lor. Adus cu promisiuni mincinoase la Liov, hatmanul Potcoavă este întemnițat și apoi executat. Fostul domn al Moldovei își primește pedeapsa cu demnitate, grăind că Polonia este o țară de mișei îngenuncheați la picioarele păgânilor turci și că regele Ștefan Báthory s-a acoperit pe veci de rușine pentru această faptă. După moartea fostului domnitor, oștenii moldoveni conduși de Ghiță Botgros (pe care zaporojenii
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]