2,092 matches
-
a mi se face acest nenorocit de loc la care îmi dădea dreptul nașterea, au fost stîrpiți cîini, viței, meduze și niște pui de șoareci. Nefericit e acest om care coboară în casa mea! a exclamat tatăl meu. Da, așa grăit-a oracolul. Tăcerea umbrei După rwandeza Scholastique Mukasonga, care a cîștigat în 2012 premiul Renaudot pentru spumoasa narațiune Notre Dame du Nil, iată că o altă scriitoare de culoare, cameruneza Leonora Miano s-a impus fără drept de apel în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dintr-însu, Vrednic de tot rîsu, Umblă crăcănat, Din șolduri legănat, La chip urât și slut, Are un picior mai scurt, Se socotește ariftè, Ocara lumii și eglengè, Se mândrește, fudulește, Gâci cine este... o bătrână cochetă: Pe aceasta îi gîci-o, Grăiește cu necontenire, Lesne îi nimeri-o: Răcnește, țipă de pieire. O babă cu fumuri de frumoasă, Se împodobește, zarifefsește, Dar o foarte mare mincinoasă, Se pudruiește și sulimenește. Zavistnică, clevetitoare, Gâci cine este... Ocarnică, hulitoare, un înfumurat: Altul este înalt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu fumuri de frumoasă, Se împodobește, zarifefsește, Dar o foarte mare mincinoasă, Se pudruiește și sulimenește. Zavistnică, clevetitoare, Gâci cine este... Ocarnică, hulitoare, un înfumurat: Altul este înalt, La gât sugrumat, Cu capul pe spate, Cu nările umflate, Mari lucruri grăiește, Pe nime nu socotește, Foarte înfumurat, Cu samur îmbrăcat, Fără nici o stare, Casă nicăiuri n-are, Nimărui nu mai plătește. Gâci ș-acesta cine este. VASILE AARON ȘI ION BARAC Dacă nu s-ar amesteca în opera lor elemente ale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
are chiar noțiunea sonorității ("dulceața versurilor") și dă cititorilor instrucții de respirație, pe versuri anodine: Omul cât să naște... cu cât să mărește, Grija și năcazul... încă cu el crește... Te rog, o, iubite!... mai vină la noi, Să mai grăim ceva... și despre nevoi. Scrierea cea mai notabilă a lui Aaron este Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru IsăusîHăristoîs, inspirată de Der Messias al lui Klopstock. E o merituoasă operă de divulgare în versuri bine rostogolite, cu încercări
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pur: " Fine! De vrei să trăiești bine și să aibi ticnă, să te sălești a fi totdauna la mizloc de masă și la colț de țeară, pentru că e mai bine să fii fruntea cozii decât coada frunței. Șezi strâmb și grăiește drept. Nu băga mâna unde nu-ți ferbe oala, nici căuta cai morți să le iei potcoavele, căci pentru Behehe vei prăpădi și pre Mihoho." Cu Alexandru Lăpușneanu, Negruzzi a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealități. Eroii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
A face, a nu face constituie autentica lui dilemă și versurile, puține la număr, repetă dilema sub mai multe chipuri. O regăsim formulată mai limpede În următoarele stihuri din Gramatică: „Și ce voiesc cum poci s-arăt? am glas? Muză, grăiește Zi ce să cuvine sau fă-mă a-nțelege. Cum să arăt mai pă-nțeles În grai curgere bună, Cugete frumoase, cu poetice faceri”. (s.n.) Versurile constituie un mic program estetic dominat, cum se vede, de ideea neștiinței de a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe la tulpini, la umbră, fluturii, flori zburătoare, Se-ndrăgesc În părechere pe sîn alb de lăcrimioare, Și, ca roi de petre scumpe, gîndăceii smălțuiți Strălucesc, vie comoară, pe sub ierburi tăinuiți. O pătrunzătoare șoaptă umple lunca, se ridică. Ascultați!... stejarul mare grăiește cu iarba mică, Vulturul cu ciocîrlia, soarele cu albul nor, Fluturul cu plînta, rîul cu limpidele izvor. Și stejarul zice ierbei: «Mult ești vie și gingașă!ă Fluturașul zice floarei: «Mult ești mie drăgălașă!ă Vulturul uimit ascultă ciocîrlia ciripind
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
galant pe tema oscilației Între două universuri: „Cu ce să te-asămănez, O, Împodobită fire? Să-ți zic stea ce luminezi, Ești mai mult, căci poți sîmțîre. Să-ți zic Înger? covîrșești, Căci, pe lîngă frumusăță, Ești tot nuri și, cînd grăiești, Farmeci cu delicateță, Iar zicîndu-ți Dumnezău, M-apropii de-a ta ființă, Pent-aceea mă-nchin eu ȚÎe cu-atîta credință.” O nehotărîre, bineînțeles, strategică, un dramatism prefăcut. Toate Însușirile ce pot Împodobi femeia sînt de preț. Idealizarea femeii, copleșirea ei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pune cu Încîntare viața amanet și promite o robie necondiționată pînă la moarte. Marioara, stăpîna, primește semnele de supunere desăvîrșită și durabilitate În amor: „Mă duc, stăpînă, de-acum și nu știu de-oi mai veni. Ah, ascultă, să-ți grăiesc, pînă n-apuc a muri. Răbdare Îți zic să faci și răbdînd să nu urăști Inima care ți-am dat numai tu s-o stăpînești. Ori În ce stare voi fi, să știi că m-or Îngropa Amanet cu viața
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
camarazii lor - din banii ce li se cuveneau), iată că se pomeniră cu un domn foarte învățat, plin de creștinească evlavie și caritate, care, scoțînd de sub braț un exemplar din scrierile lui Blackstone îl puse pe capul balenei și le grăi astfel: Ă Jos mîinile! Domnilor, peștele acesta este un pește capturat. îl preiau în numele lordului-gardian. La aceste cuvinte, bieții marinari care, în respectuoasa lor consternare - atît de neaoș engleză - nu știau ce să răspundă, începură să se scarpine în cap
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de sfinți părinți de pricep ceva din toate cimiliturile câte le înșirați d-voastră, iști de vremea nouă, care vă ziceți... cum, Doamne, iartă-mă ?... civirasalisiți... Ha ! civirasalisiți; d-voastră, ipochimene alese, cărora vă este rușine a trăi și a grăi ca părinții voștri; d-voastră, oameni procopsiți și mai ales pricopsiți, care vă faceți momițele altora, împrumutînd de la străini numai cele rele, numaiputînd trăi decât cu bonjur, cu blamange și cu parle, marle cheschevu..." etc., sau, când Gahița îi vorbește
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
face iarăși critică socială, bazîndu-se pe neînțelegerea limbii. Și mai departe, când Gheorghe zice: "- Vasile, măi frate, d-apoi cică-i pentru binele nostru"... iar Veveriță răspunde: "- Se poate, cumătri; însă vina noastră-i dacă nu-i pricepem? Ei ne grăiesc într-o limbă străină, parcă noi am fi pricopsiți ca dînșii..." -, e clar că Alecsandri pune mai ales pe socoteala limbii ceea ce ar fi trebuit să pună pe socoteala ciocnirii formelor noi cu obiceiurile vii ale pământului. * Dar toate direcțiile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
viață veșnică, adunând pe creștinii de pretutindeni într-o singură adorare. În viziunea Sfântului Niceta, Sfântul Duh îmbrățișează cu aceeași dragoste dumnezeiască toată lumea, îndreptând-o spre iubirea lui Dumnezeu și spre libertatea harică. El era prezent la crearea lumii, a grăit prin prooroci, a sfințit trupul în care s-a întrupat Cuvântul și din plinătatea Lui au primit Sfinții Apostoli „har peste har” (Ioan, 1,16). Totodată, El este prezent în lume ca Duh al înfierii, izvor al sfințeniei, lumină a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dar aducîndu-mi aminte că toată viața nu pictase decît peisaje industriale... 20 mai Totalitarismul, cînd nu e odios, e măcar grotesc. Un modest pictor cîndva trăitor în Iași, cum fu desemnat secretar de partid peste breaslă, făcu repede ședință și grăi celor de față: "De azi înainte nu se mai pictează în unghiuri!" Și nu încercă să mai dea explicații, considerînd că sensul ucazului său axiologic fusese înțeles și că urma să se treacă imediat la treabă. E adevărat, știa el
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tv a și trecut cu microfonul pe sub nasul activiștilor și miniștrilor pedeseriști, veniți, se-nțelege, de dragul sportului alb, nu de-al, puah! propagandei. Conectați la sursa de curent cotrocenist, rotofeii amatori de sport au dat drumul la bandă și au grăit, in corpore, de imaginea României în lume, din America-n Bangladesh, îmbunătățită, iată, și de anvergura turneului tocmai încheiat. Vă închipuiți ce felicitări a primit subrețica de la colegii ei, Stoica, Prunea, Graur și compania, pentru ineditu-i "material". Dar... bombă: Muster
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-i dea telefon Galei, c-a ajuns bine. A scos din sîn un fel de scoică, i-a rabatat antena și, imediat, s-a auzit vocea de amantă, soție și muză a Galei: spune, iubitule! Dali, îmbujorat, i-a grăit: Gala, azi vocea ta îmi spune că ești mai frumoasă ca ieri, îți întind mustățile, să mi le săruți, fii liniștită, sînt pe mîini bune (se uită oacheș la mine), te voi suna din oră-n oră, acum trec la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ras întîi bornele galben-negre de pe marginea trotuarului, a spulberat gardul din piatră masivă, secular, al bisericii și s-a oprit în curte. Era un Ford. Strada a-ncremenit. Insul a coborît, s-a scuturat ca o găină de colb, și a grăit: sculă americană, dom'le! Mi-a stat pe limbă: dată dracului! Dar era biserica... Sosește, în sfîrșit, Salvarea și-l ridică. Era mort (de beat). În timp ce-l aburcă în mașină, ne face cu ochiul, de altfel, singurul, și ne șoptește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
senzația că te topești. Niciun zgomot nu se împotrivea căldurii toride. Pădurea cu copacii uriași stătea aplecată.În acest univers torid, urletul unei căprioare sfredeli depărtarea. Nu mi venea a crede că-n această arșiță o vietate mai poate totuși grăi. Cu pași repezi, mă apropiam de inima pădurii, iar zgomotul părea să se stingă treptat. O adiere de vânt ce dădu crengile tufișului laoparte, îmi dezvălui blănița moale, mătăsoasă a unei căprioare. O capcană pusă pentru mistreți îi strângea dureros
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a rândul chipuri de voinici, Feți-Frumoși fără teamă, înțelepte și harnice Ilene Cosânzene, precum și fapte și evenimente mărețe, în unde mari și tremurânde. Basmul este izvorul nesecat de învățăminte, creatorul popular găsind nenumărate și variate mijloace artistice. Despre ele au grăit cu recunoștință mulți dintre scriitorii noștri. Însă școala deține cel mai important rol în viața fiecărui copil. Deci, citiți, căci numai citind, creierul vostru va deveni un laborator de idei și de imagini ! Ana-Maria Prepeliță *** Când citesc, simt cum o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
somnul nu îi era liniștit. Parcă ceva o împiedica să doarmă pentru a nu se trezi ca în fiecare seară să ude trandafirul galben ca mierea din fereastra de lângă grădină. Când se trezi și încercă să ude trandafirul, acesta îi grăi : -Dormi, noaptea e un sfeșnic bun ! Când să se culce, cineva îi spuse că, cu cât adoarme mai repede, cu atât somnul îi va fi mai dulce și cu puterea minții sale, o înveli încetișor, zicându-i. -Maria, hai cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Creția −: (a) Cântați lui cântec nou (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 113) Cântați cântecu nou (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 168) Cântați Domnului cântec nou (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 211) Pre menre a vrut gice mari cuvente (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 133) Grăi-va limba mea cuventele tale (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 194) Și pohtiră pohtă în pustinie și ispitiră Dumnedzău fără de apă (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 177) că a ceti și a nu înțelege iaste a vântura vântul sau a fiiarbe apa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de ochii lumii (Marcu 12, 42-44). Cuvintele mângâietoare și pașnice pornite dintr-o inimă lipsită de iubire și dăruirea unor bunuri oricât de mari, dar tot fără iubire, nu sunt de nici un folos, precum spune Sfântul Apostol Pavel: “De aș grăi în limbile omenești și îngerești, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător... și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul să-l arză și dragoste nu am, nici un folos nu mi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
A Cărui Împărăție nu va avea sfârșit ...” .................................................................................... 81 „Cred ... Și întru Duhul Sfânt, Domnul ...” ...................................................................................... 88 „.... de viață Făcătorul ... Duhul adevărului ...” .............................................................................. 89 „... Care de la Tatăl purcede ...” ....................................................................................................... 90 „... Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit ...” ................................................... 93 „... Care a grăit prin prooroci ...” ..................................................................................................... 99 „Cred ... întru Una ... Biserică...” .................................................................................................. 101 „... sfântă ... Biserică ...” ............................................................................................................... 104 „... sobornicească și apostolească Biserică ...”............................................................................... 105 „... mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor ...” ...................................................................... 108 3 „... aștept învierea morților ...” ...................................................................................................... 110 „... și viața veacului ce va să fie ...” ............................................................................................... 115 „... Amin”. ....................................................................................................................................... 119 Bibliografie ...................................................................................................................................... 119
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu slavă, să judece viii și morții, a cărui Împărăție nu va avea sfârșit. 8. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin prooroci. 9. Întru una Sfântă, Sobornicească și apostolească Biserică. 10. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. 11. Aștept învierea morților. 12. Și viața veacului ce va să fie. Amin! 6 Introducere În contextul aniversării în 2010 a 1685 de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ceea ce ne duce la cunoașterea lui Dumnezeu, potrivit căreia fiecare din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 271) „Credința este o cunoștință ce nu se poate dovedi. Iar dacă e cunoștință ce nu se poate dovedi, atunci credința este o legătură mai presus de fire, prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]