2,243 matches
-
ale lui T. nu depășesc nivelul unei proze foiletonistice. Subiectele sunt ori exotice, cu aventuri galante, ori simple anecdote amplificate. Despre veteranii Războiului pentru Independență imaginează mai multe povestiri cam afectate, artificiale. Mai apropiate de înclinația scriitorului sunt schițele cu grațioase chipuri de fete sărace, aflate la prima dragoste, sau cele despre boemi tineri și visători. Abia în Scene și portrete T. se arată un observator ironic de caractere, atent la detalii pitorești și la vorbirea personajelor, selectate din lumea mahalalei
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
orfana D-na F. Sarandi Jupâneasa Lucsandra * * * Subprefectul Dl. Protto Un țĕrran Dl. Mihăilescu Martin, păduraru Dl. Deleanu Țĕrani, țĕrance și soldați. Scena se petrece la moșia Haramului. Beneficientul se crede dator a mulțămi domnilor și doamnelor artiste pentru concursul grațios ce au dat la această reprezentațiune. Asemenea mulțămește d-nei F. Sarandi că a primit să joace din complesență rolulu Mariuchei. Preciurile: Benórele și loja I, 24 lei nuoi; loja II, 12 lei; stal I, 4 lei; stal II, 3 lei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Convorbiri literare (în ordine, la 1/13 februarie, 1/13 aprilie, 1/13 mai și 1/13 septembrie), contribuind într adevăr la consolidarea faimei poetului, deși Alecsandri mai continua să fie favoritul marelui public. Al doilea: Luna doarme, luna doarme Grațioasă, Peste dealuri, peste dealuri Și câmpii. Aceste două bucăți plac mult bucureștenilor, aceste două cântece devin cântecele la modă; nu este petrecere în Herăstrău, la „Leul și cârnatul“ sau prin celelalte grădini, unde lăutarii să nu cânte și să nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cucoș, Al. Artimon și în care - am observat - „Pseudozodiacul” lui Costin era remunerat cu o sută de lei mai mult decît „Cafeneaua subiectelor” de Ovidiu Genaru. Am citit ambele texte la corectură: primul e cu pietriș în ciubote, al doilea - grațios. L am întrebat pe Sporici: „De ce l-ai semnat?” „Am făcut-o - mi-a răspuns - fără ochelari!” La fel și Sergiu, care - observ - s-a urcat de-a binelea în căruța lui Genoiu. într-o zi, sînt sigur, o să regrete
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Însoțit de Adela, căutând peste tot locurile de unde să vedem câmpia. Astăzi, nu veți crede, am descoperit că strada Lavei dă În cea a Dantelei. În altă zi, am Întâlnit În Fundenii Doamnei o biserică fără seamăn În țară, arhitectură grațioasă, cu uluitoare stucaturi persane la exterior și, În tindă, zice-se, fragmente de pictură de Pârvu Mutu. Oștiam, din fotografii, de când eram În clasa a doua primară, dar acum am văzut-o. Mieux vaut tard... Respectuoase omagii Doamnei. Al Dumneavoastră
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din creația Marianei Marin. Regăsirea a fost promptă și m-a răsplătit Întru totul. Ce poetă, Îmi spuneam... Citeam și reciteam, privind ardentele hieroglife pe care biciul destinului le Întipărise pe papirusul atât de fragil al cardiogramei lirice. Pulsații când grațioase și poznașe, În Înșelătorul armistițiu al jocului, când scurtcircuitate de iradiațiile rănii de a fi În lume. „Era seară./ Eram diafană./ Chimică./ Iarbă de foc./ Pe când aburos printre zodii/ era atât de octombrie/ și atât de seară,/ Beretta, mon amour
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doar germani, aș zice, și nu doar poeți, care Încercau să se salveze de urgie, protejați, fie și iluzoriu, de năvodul stelar al cuvintelor, prin iubire, vis și prietenie... Amintirile năvăliseră instantaneu. O primă plimbare prin Cișmigiu cu șăgalnica debutantă, grațioasă, jucăușă, băiețoasă, inflexibil „etică” În grupul mai curând „estet” al generației În blugi. După-amiaza tulbure, când Madi mă invitase la ea, În Drumul Taberei, și mi-a „gătit”, cu drăgălășenie, bucate greu de găsit pe vremea aceea În România și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și disprețuiesc. Estetica lui Schulz pare a opera Într-o (doar aparentă) contradicție. Înfruntarea materiei, uriașa energie de Împotrivire față de concretețea ei umilitoare nu sunt decât superficial contrazise de stilul fluid, „ușor”, seducător, de spontana magie asociativă. În realitate, seducția grațioasă, melodioasă, ritmată de surprizele atâtor volute inedite, este rezultatul aceleiași Încleștări, de fond, cu materia, cu „imitațiile” ei banale și statice. Citim aspirația estetică spre conjunct - negociat În contrastele care complicitează și se Înfrățesc, până la urmă, contradictoriu, contrariant - conjunctul dintre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îndoială, provocare, eșec? Forme ale libertății, ale individualității, adică? Ionescu ar fi avut destule de spus, presupun. Îl văzusem, În treacăt, În vizita mea la Paris la Începutul anilor ’80, În seara pe care aveam s-o petrec cu Marie-France, grațioasa și devotata sa fiică. Apăruse, pentru câteva clipe, Însingurat și vulnerabil, În hol, să mă cunoască. Nu am schimbat decât cuvinte fără importanță. O afectuoasă absență pe chipul tristului Charlot, o amețeală, parcă, nu neapărat alcoolică. „Îmbătat repede, după câteva
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
gazda a scos, dintr-o delicată cutie lunguiață, flautul și mi-a cântat, În semn de bun-venit, fragmente dintr-o sonată de Telemann. Abia apoi am scos și eu din obeza valiză decedată cele două „atenții” aduse de la București: un grațios toporaș de lemn pentru tocatul salatei de vinete și Istoria literaturii române de George Călinescu. * În deceniul următor, când am devenit eu Însumi exilat, aveam să evoc adesea momentul când, a doua zi dimineață după sosirea mea, Paul m-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
274, aflat În careul format de străzile Anton Pann-Labirint-Matei Basarab, strada Gentilă. Vocea sa căpăta inflexiuni muzicale declamând, din nou și din nou, numele Gentilă, Gentilă, strada aproape de Hala Traian, de care amândoi ne aminteam cu claritate. Apoi Fetițelor, Gândului, Grațioasa, Zefirului, Vișinelor, Parfumului, Trifoiului. Repetase de câteva ori Grațioasa, Grațioasa și continuase cu Dimineții, Stupinei, Turturelelor, Epurilor, Străbuna, Bucium, Olari, Dorul lui Solon, Speranței, Sălciilor, Negustori. Încântarea era la ambele capete ale cablului care ne unea. Revenea, Însă, mereu la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Basarab, strada Gentilă. Vocea sa căpăta inflexiuni muzicale declamând, din nou și din nou, numele Gentilă, Gentilă, strada aproape de Hala Traian, de care amândoi ne aminteam cu claritate. Apoi Fetițelor, Gândului, Grațioasa, Zefirului, Vișinelor, Parfumului, Trifoiului. Repetase de câteva ori Grațioasa, Grațioasa și continuase cu Dimineții, Stupinei, Turturelelor, Epurilor, Străbuna, Bucium, Olari, Dorul lui Solon, Speranței, Sălciilor, Negustori. Încântarea era la ambele capete ale cablului care ne unea. Revenea, Însă, mereu la zona Palas. Rătăcea, apoi, spre denumiri pe care le
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
strada Gentilă. Vocea sa căpăta inflexiuni muzicale declamând, din nou și din nou, numele Gentilă, Gentilă, strada aproape de Hala Traian, de care amândoi ne aminteam cu claritate. Apoi Fetițelor, Gândului, Grațioasa, Zefirului, Vișinelor, Parfumului, Trifoiului. Repetase de câteva ori Grațioasa, Grațioasa și continuase cu Dimineții, Stupinei, Turturelelor, Epurilor, Străbuna, Bucium, Olari, Dorul lui Solon, Speranței, Sălciilor, Negustori. Încântarea era la ambele capete ale cablului care ne unea. Revenea, Însă, mereu la zona Palas. Rătăcea, apoi, spre denumiri pe care le descoperea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
iernii. Și-a tras fermoarul de la fustă, și-a închis, pe rând, de sus în jos, nasturii bluzei, apoi s-a așezat pe pat și și-a tras ciorapii. M-a sărutat pe obraz. Am văzut multe fete dezbrăcându-se grațios, dar puține sunt cele care se îmbracă atât de seducător. Și-a trecut mâna prin părul ei lung și negru și i-a dat o formă frumoasă. În cameră plutea parcă un cu totul alt aer. — Mulțumesc pentru masă. — Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de Studii literare, reproduse în două volume (1892-1893). Didactice, greoaie, dar dovedind o bună cunoaștere a culturii antice, studiile judecă literatura vremii în raport cu idealul clasic al criticului: naturalismul e acuzat că anulează prin întâmplător caracterul de generalitate al artei (Frumos, grațios, sublim), parnasianismul este respins, întrucât excesul formal ar anula mișcarea ideii și „simțământul” (Despre poezia descriptivă). F. utilizează noțiuni și definiții din Buffon, teoretizează asupra apropierii dintre pictură și poezie, dar și asupra armoniei imitative. Mereu limitat în aprecieri de
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
orașul de provincie) scrise într-un limbaj aluziv, sugestiv, încărcat de o melancolie blândă, livrescă. Limbajul este stilizat, colocvial sau ceremonios ironic, cu un aer retro, pe alocuri învolburat de revolte sau sugestii mai întunecate. Poezia rămâne însă la suprafață, grațioasă, rafinată, de limbaj. Abia prin Bunicul Kennedy (1996) pariul lui Alex. Ștefănescu, cel care l-a lansat furtunos pe G. în viața literară a anilor ’80, se confirmă întru totul. Volumul, poate cel mai valoros al autorului, este o extraordinară
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
interviu luat de Le Figaro În 1997) care, dacă ar putea comunica cu autorul imediat după ce ultima pagină a fost citită, l-ar sfătui să se lase de scris dacă tot nu are nimic important de spus. Adevărul este că, grațios, supertehnic, cu talent și cu o știință filosofică a proporțiilor, Echenoz nu are nimic irepresibil de transmis, dacă nu faptul că n-a mai rămas nimic capital de spus pentru că totul e posibil În cea mai bună dintre lumi. Iar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Totuși nu autenticitatea țărănească, ci un clasicism de nuanță populară definește originalitatea profundă a poeziei lui C. Proiectarea generalului în particular, lirismul discret, subtextual în viziunea obiectivată epic sau dramatic, caracterizează idilele. Poetul prinde în mici scene de un firesc grațios semnele tulburării erotice, jocurile și capriciile iubirii, o vârstă incertă, între candoarea copilărească și o instinctivă tactică erotică. Flăcăul și fata care se iubesc sunt în poezia lui C. întruchipări ale masculinului și femininului. Adevăratul principiu liric al idilelor stă
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
după care un Horațiu împerechea iambii cu dactilii, dactilii cu troheii și combina coriambii. VLADIMIR STREINU Poetul descoperă realitatea printr-un filtru mitologic. De aceea ni se pare că, în esență, universul coșbucian are structura feericului, caracterizându-se prin fantezia grațioasă [...] Lumea lui Coșbuc ne apare ca un spectacol inventat, de la ceremonialul general-uman, nunta și moartea, la feeria arhaic-infantilă, hibernală sau estivală [...] până la feericul pur. PETRU POANTĂ SCRIERI: Blestem de mamă, Sibiu, 1885; Pe pământul turcului, Sibiu, 1885; Fata craiului din
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
adesea ironic. Călugării întâlniți sunt niște țărani în anteriu, pe care dogma nu-i inhibă aproape deloc, de aceea nici nu se simt stingheriți de canoanele bisericești. Cu „lunecarea-i de șopârlă”, călugărul Ghermănuță pare o „jivină” ageră a pădurii. Grațioasa matroană Floricica (fiică a protopopului N. Conta, care avea proprietăți la Dumbrava Roșie) prezintă profilul unui portret de Domenico Veneziano, idealizarea fiind un mod de a focaliza privirile asupra modelului: „O singură dată în viața mea am simțit părerea de
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
de rigidități, vădind un simț al cuvântului și al frazei în virtutea căruia vocabulele prea demonetizate, clișeele rudimentare pătrund în texte mai rar decât la numeroși alți producători de versuri din epocă. Adesea, poetul se dedă la mici ghidușii, la ștrengării grațioase, fără nici o finalitate. Nu e vorba doar de rimele „deșucheate”, sunt și alte jocuri în versurile sale, fie ele lexicale, gramaticale sau stilistice: adjectivări amuzante („turnuri babiloane”, „dealuri împuhoiete”, „frumuseți vlahuțe”), vocative și alte forme morfologice insolite, unele suav arhaizante
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
Este șef de departament la revista „22” (1997-1998) și director al Programului Fulbright în România (1998-2003). Deși a debutat, în revista „Luceafărul”, încă din 1974, I. tipărește primul volum de versuri, Vară timpurie, abia în 1979. Este aici o lirică grațioasă, cuminte, în descendență moderat-blagiană: „Laudă zilei/ largi preerii de singurătate/ mă înconjoară.// În zare/ pași anonimi stârnesc/ pulberile.// Eu fluier, încet - / pe un petec de pământ gol și rotund/ blânda iubire își zornăie lanțul/ așteptând.” Delicate până la destrămare, decupate caligrafic
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
să traducă în engleză din creația proprie și din scrierile confraților. Intră cu numeroase contribuții originale pe internet, fiind distinsă cu Premiul israelian „Promusicart”, pentru experiment de interferare a artelor. Dotată și multilaterală, C. are în poemele ei o naivitate grațioasă și o fantezie ironică, pe care și le cunoaște ca atare, de unde și pseudonimul ei, preluat de la Lewis Carroll, autorul celebrei Alice în țara minunilor. Acesta i-a și fost de altfel model în literatura pentru copii. Maturizându-se, poeta
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
curgere deloc lină, ele se succedă imprevizibil, inundând textul cu imagini mereu proaspete. C. mizează totul pe o poezie gravă, îngândurată, care înflorește suav sub ochiul cititorului. Și ca eseistă dezvăluie aceeași luciditate necruțătoare, transpusă într-un limbaj elegant, chiar grațios, și o nelimitată bucurie de a descoperi opere și a scrie despre ele. Autoarea atestă o bună cunoaștere a ambianței literare românești și îndeosebi a celei actuale, din care sunt selectați scriitorii comentați confratern. Judecățile sunt drepte și conduc nu
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
talent, așa cum îl considera C. Dobrogeanu-Gherea, C. este autorul unor versuri adesea sensibile, fine, prelungind mai cu seamă tonalități eminesciene. Ca și alți poeți ai epocii, el nu este atât un melancolic, cât un sentimental romanțios, înclinat spre o duioșie grațioasă. Mâhnit și înlăcrimat la vederea suferinței, a sărăciei, el amintește uneori maniera poeziei delicate a lui Fr. Coppée, din aceeași sentimentalitate născându-se unele tablouri idilice, artificioase, ca într-o banală litografie. Mai interesante sunt unele teme și motive simboliste
CISMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]