12,186 matches
-
lista de deputați nu lipseau niciodată. Îmi amintesc de o situație hazlie de care a râs mulți ani de zile, întreaga suflare a comunei. Una dintre omniprezentele deputate ale comunei și femeie de serviciu la primărie, avea un soț foarte gras, ce depășea cu mult vreo sută treizeci de kilograme în greutate, de aceea i se zicea și “Gavaz”. Aveau un closet, undeva în curte, aproape de strada principală, făcut din bețe de floarea soarelui, dar nu știu din ce era făcută
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
în greutate, de aceea i se zicea și “Gavaz”. Aveau un closet, undeva în curte, aproape de strada principală, făcut din bețe de floarea soarelui, dar nu știu din ce era făcută podeaua, că într-o zi cât era el de gras, s-a rupt podina closetului cu el și a căzut direct în mizeria din groapă. De acolo, din mizerie, se ștergea pe degete și fluiera la deputată, în realitate, așa cum am specificat - femeie de serviciu la primărie - (nu le amintesc
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
și încă alte instrumente arhaice care, cu glasul au mers și au cântat prin munți, în urma turmelor, veacuri după veacuri. Artista Lucreția Ciobanu preia în cântec povestea crestelor munților, pădurilor, ciobanilor cu norii de oi urcând prin iarba scurtă și grasă a culmilor, apoi o înapoiază fermecată de glasul ei, tot lor. Rar au fost, sunt sau vor mai fi cântece păstorești care să răsune într-un chip dumnezeiesc, asemenea celor ale „crăiesei” munților sibieni, Lucreția Ciobanu! Interpreta muzicii folclorice a
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
discuția un băiat mai plinuț. Stau singur acasă și mi-e bine. Mama îmi trimite bani mulți și-mi cumpăr tot ce-mi doresc: șaorma, hamburgheri, fast-food, pizza... și merg când vreau și la păcănele... De aceea ești atât de gras! îi spuse Negruța, o fată cu pielea închisă la culoare, ca o mulatră. Și începu să fredoneze încet, refrenul unei melodii de dragoste. • Și ce dacă! Sunt frumos! răspunse adolescentul. Mă plac fetele! • Cred că, mai degrabă, iubesc banii tăi
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
de ziua și ceasul acesta, ca sa am parte cu ceata mucenicilor la paharul Hristosului Tău, spre învierea vieții de veci a sufletului și a trupului, în nestricăciunea Duhului Sfânt. Între care fă să fiu primit înaintea Ta astăzi, ca jertfă grasă și bineplacută, precum m-ai pregătit, m-ai descoperit și împlinit, Dumnezeule cel nemincinos și adevărat. Pentru aceasta și pentru toate, Te laud, Te binecu¬vântez și Te preamăresc prin veșnicul și cerescul Arhiereu Iisus Hristos, iubitul Tău Fiu, prin
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
Păi, știi ceva, astea sunt și preferatele mele! Știu un loc unde găsim toate astea, dar, înainte de toate, mergem la tuns. Mami mai merge să cumpere câte ceva, cât noi ne facem frumoși. Intrară amândoi într-o frizerie unde un nene gras și cu o mustață groasă îi întâmpină zâmbind. - Bună ziua și cu ce vă putem fi de folos? - Bună ziua! Vrem să ne faceți frumoși pe amândoi, ca scoși din cutie, zise Gabi zâmbind. Ionuț privea temător la nenea frizerul, arăta cam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
Păi, știi ceva, astea sunt și preferatele mele! Știu un loc unde găsim toate astea, dar, înainte de toate, mergem la tuns. Mami mai merge să cumpere câte ceva, cât noi ne facem frumoși.Intrară amândoi într-o frizerie unde un nene gras și cu o mustață groasă îi întâmpină zâmbind.- Bună ziua și cu ce vă putem fi de folos?- Bună ziua! Vrem să ne faceți frumoși pe amândoi, ca scoși din cutie, zise Gabi zâmbind.Ionuț privea temător la nenea frizerul, arăta cam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
doar este Întâi Mai... Și-așa nimeni nu muncește, Canci servici... De-aia, tocmai ... Vinul, țuica nu-ți lipsește Și ce pofte lacom ai... Mici, cotlete, pulpe, pește... Sfârâie... ce halimai! La produs, muncitorește, Doar pe vremuri te-nhămai... Prânzul gras te osânzește, Bei și râgâi și-ncă mai Bagi în tine de pocnește Betelia, plapuma-i Tot mai strâmtă, burta crește, Gușa, curul, nu numai... Dar azi bagi sărbătorește Hălci din porcul ditamai... Tu mai crești, el nu mai crește
PORCUL RÂMĂ DE-NTÂI MAI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379616_a_380945]
-
din poieni tot țipă că nu e voie sfinții, o foame fără margini coboară în poveste. Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!, prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul, și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă, spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul. E limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copite și cară cu vagonul noi piramide copții, și-nmuguresc a floare castanele prăjite. Deci haida-ha prin
ÎNTOARCEREA LUI ŢEPEŞ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381080_a_382409]
-
Înaintaseră escaladând rocile țărmului. Abia ajunse într-o întindere de șes, în ciuda zăpezii abundente, isi încropiră adăpost pentru somn. Cand se făcuse ziua, locul odihnei Sfintei Fecioare - cât ocupă astăzi fundația bisericuței - înverzise ca-n luna mai. Covorul de iarbă grasă era împestrițat cu mulțime de flori multicolore, iar Maria se ridicase la ceruri. Rămăsese doar tânără negresa. Acolo o văzură zăbovind trecătorii pe însoțitoarea Mariei. Și tot acolo o aflară și iarna, si vară, zeci și zeci de ani de-
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
stătea lângă noi și ori de câte ori trecea calul cu șareta pe la poarta noastră, mama izbucnea în plâns și îl blestema pe primar. Cezar, mai tânăr cu un an decât Mircea, a ajuns calul președintelui de G.A.C. Erau doi cai tineri, grași și frumoși, mândria părinților mei. De aceste animale mă legau multe amintiri și pățanii din timpul copilăriei. Încă îmi amintesc vara, când deja eram mai mare, aveam vreo 12-14 ani și mă duceam la secerat cu fratele cel mic al
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
era victorios, apoi eu mai târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș[ Geambaș = persoana care vinde cai sau mijlocește vânzarea cailor. (n.red.)] de felul său, iubea mult caii și avea mereu cai tineri, grași și frumoși, cu care se fălea prin comună, când îi plimba mergând în buiestru[ Buiestru = mers al calului sau al altor animale, în timpul căruia pașii se fac cu picioarele din aceeași parte. (DEX)] la căruța cu leagăn și păcănitori la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
ajunge frumusețea asta de fată? La Balaban burdihănosul! Păi pe Balaban nici eu nu l-aș lua, măi fato, ce să-l iau, nu l-aș primi nici în tindă, darămite în pat! E un urât zbanghiu și umflat de gras, iar copiii sunt niște destrăbălați care or să-ți mănânce zilele. Fug fetele și nevestele de el și te-a găsit pe tine, un boboc de floare și cu școală! Cum spuneai că te cheamă? -Anișoara, spuse fata, care acum
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373311_a_374640]
-
autoritar o femeie de vârstă apropiată. Cu ea, cu Nergui trebuia să se căsătorească Naranbaatar, explică Oyunbileg, mama tânărului. Dar, dacă el nu ne-a ascultat... Ema o privi pe femeie și gândi că este cam urâțică, așa mică și grasă. ”Și nici prea inteligentă nu pare...”, își spuse ea, studiind-o cu atenție. Femeia parcă i-ar fi ghicit gândurile. Sunt una dintre cele mai harnice din grupul nostru. Niciuna nu mă poate întrece nici la îngrijirea animalelor, nici la
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
în vreme ce vom povesti ? Și, eludând acceptul sau refuzul, extrase din borsetă cu abilitate de prestidigitator pachetul cărților de joc. -Tare-aș vrea să jucăm însă... cărțile pe față, metaforiză băiatul aluzia către tatăl rătăcitor și pentru care numai vițelul cel mai gras din ciurdă nu l-ar fi-njunghiat! Ceva obiecții? întrebă retoric. -Defel, defel! Mă-ncântă revederea, chiar dacă e târzie! Dar pe tine? -Urarea mea-i un zâmbet strâmb! E tot ce pot să-ți dau prinos! Ar fi minciună ca să-ți
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
și moarte? Dar ce rostești... Și revenindu-și cu fals regret își anunță optarul trimis de întâmplare. În modul cel mai firesc înseilează-n povestire alt moment. Pomenește de-o experiență dură de broker, soldată cu intermitent câștig și conturi grase în bănci, cu investiții nebunești în altă emisferă, cu eșecuri peste eșecuri... -Cu amarul gust al vieții de falit, fu împiedicat de o altă recunoaștere a lui F., ...cu acel coșmar al ratatului, al dezamăgirii! Cum să nu-mi aduc
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
privea cu umor. De dimineață, s-a trezit să vină la oraș, Flămând, desculț și trist un copilaș, În ochii-i mari, umezi și-albaștri se citea, Foamea dar și speranța la cel care trecea. Trecură două doamne rumene și grase, Copilul întinse mâna sperând ceva să-i lase, Însă un cîine primi punga de carne-n dar; ,, Iar tu la muncă, nu mai umbla hoinar”! Trecu apoi și-un bătrânel sărac Și-i dărui o jumătate dintr-un cozonac Și
SUFLEȚEL HOINAR de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371619_a_372948]
-
jidani moldoveni, îi bag în casă la voi pentru un timp, avem ordin de la stăpânire... au fugit și ei de seceta asta din Moldova... Femeia, înzorzonztă cu ii și cu panglici, era pe măsura bărbatului, oacheșă, dălângă, cu picioare rotofeie, grasă și înaltă. -Ce să facem? - vine ea la mine. Că ne-a blestemat Dumnezeu cu nenorocirea asta care a căzut pe capul nostru... -Unde-i cheia? - veni namila de om la mine. -E la mama! -Du-te și spune-i mă-tii
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
leneși se treziră dintr-odată că nu se mai puteau odihni de hărmălaia care părea să nu înceteze nici noaptea pe partea de livadă în care trăia Hărnicel. - Trebuie să facem ceva, spuse într-una din zile Limax, cel mai gras melc din colonie. Hărnicel s-a întrecut cu gluma. Chiar azi am văzut în livadă o pasăre! - O pasăre, strigară speriați ceilalți melci în cor. - Chiar așa! Vom ajunge să fim mâncați, suspină dramatic Limax, asta, bineînțeles, dacă nu luăm
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
perdeluțe dantelate ale păianjenilor. Of, of, ce mai prăpăd era în calea lor! Nu îndrăzneau să îi înfrunte nici furnicuțele, nici albinuțele, nici lăcustele, preferând să fugă din calea șirului distrugător de melci. Viorel îl recunoscu în fruntea melcilor pe grasul Limax și tresări de spaimă. - Dacă Limax i-a făcut vreun rău lui Hărnicel... - Cine e Hărnicel, întrebă un glas firav lângă el?â Viorel privi nedumerit spre păianjenul cel mic și verde, care îi urmase din cealaltă parte de
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
o coajă de săpun cu care reuși să îndepărteze cât de cât mizeria acumulată în ani de zile.Găsi într-un dulap o manta de ploaie si îmbrăcăminte destul de curată, ce aparținuse socrului sau, care de-și era ceva mai gras decât era el, îl îmbrăcau destul de bine.Aduse patul în bucătăria care se încălzise de la plita sobei încinse și după ce astupă bine ușa și ferestrele, adormi profund în patul, la care visase zile întregi. Odată cu zorii zilei se trezi și
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
ne căim și să ne pocăim. Opriți-vă, vremelnici, din furat! Puterea mințile vi le-a luat. Unii pe alții vă dați vina, Unde e curajul, unde e rușinea...?! Dați înapoi tot ce-ați furat, Comisioane, vile și palate, Conturile grase, luxoasele vacanțe, Femei, poșete și extravaganțe! Ca în descântec vă blestem. Plecați de-aici, nu lăsați semn! În loc pustiu, loc blestemat, Lumea de voi s-a săturat. Unde popă n-a tocat, Unde cocoș n-a cântat Unde câine n-
ROMÂNIA ÎNDOLIATĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374913_a_376242]
-
Cuc Publicat în: Ediția nr. 1348 din 09 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului SPINI M-ați împodobit Ca flori furate din grădina Ghețimanilor. Și un vas de porțelan s-a spart În magazia cu carcase de vită tânără. Vițelul cel gras s-a dovedit a fi slab Și rătăcesc degetele mele Printre clapele clavecinului sângeriu. Cum să mai hrănesc neamurile, Ce se adunară la nunta Din cele șapte de ori șapte vânturi? Restaurantul de familie a falimantat Și unul câte unul
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
să mai hrănesc neamurile, Ce se adunară la nunta Din cele șapte de ori șapte vânturi? Restaurantul de familie a falimantat Și unul câte unul Flămânzi și însetați, Smulgem spinii de sub unghia Cu care Sunt gata să sap în humusul gras. În măslini crește mirul Negru că sortul Ce se înfoaie peste pântecul femeii. Palmele Mariei din Magdala miros A cerneluri noi de tipar. SPINE M'avete acconciato Come fiore rubato al giardino Getsemani. E un vaso di porcellana s'è
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
Culegătorul, spărgătorul de pietre, mânuitorul amnarului! - Mă-nscriu la martiriu! SÂNZIANA FATA FLOARE prin poiană hat și soare, galben pată de culoare peste floare, uite-un fir de sânziană, fir de ață înflorită, zăpăcită de cicoare și de rose colorate, grații grase și frumoase, bibilite. agățată e de-un spin. agățată-agățată, dar străpunsă până-n cambiu dacă facem calambur cu stejarul lemn și aer, cerc pe cerc pe inimă. pe cărare sânziana fir căzut din mândră floare dă să-și sprijine un cot
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]