2,125 matches
-
formei și a consistenței la temperaturi mai ridicate. În cazul unui roll-on, conținutul nu trebuie să picure din recipient în timpul aplicării, ci tebuie să fie transferat cu ușurință pe piele. Odată aplicat, produsul nu trebuie să curgă sub acțiunea forței gravitaționale, ci trebuie să rămână pe piele. Pentru cosmetice, nu numai controlul curgerii este important, ci și asigurarea absenței curgerii atunci când este necesar. Astfel, o pastă de dinți trebuie să-și recupereze structura și viscozitatea inițială după de este depusă pe
Reologie () [Corola-website/Science/322216_a_323545]
-
este o cometă hiperbolică razantă, din familia cometelor Kreutz, descoperită la 4 martie 2012. Această familie de comete provine dintr-o cometă gigant, care după ce a fost introdusă de perturbațiile gravitaționale pe o orbită cu un periheliu foarte mic s-a spart în mai multe bucăți, fiecare dintre acestea, la rândul său, a devenit o nouă cometa. Din cauza forțelor mareice exercitate de Soare și din cauza radiației solare intense, care implică creșterea
C/2012 E2 (SWAN) () [Corola-website/Science/329673_a_331002]
-
toate celelalte mărimi caracteristice ale mișcării, aceștia putând fi exprimați funcție de formula 15, formula 16 și formula 17 : Trebuie făcută o precizare: expresia coeficientului de scară pentru forțe (formula 14) reprezintă raportul forțelor de inerție. Dar forțele care determină mișcarea fluidului pot fi diverse: gravitaționale, de frecare, de elasticitate, de capilaritate etc. Similitudinea dinamică cere ca raportul tuturor forțelor componente, indiferent de natura lor, să fie același (sau: poligonul forțelor să fie asemenea). Realizarea pe un model hidraulic a acestor condiții nu este însă posibilă
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
se impune apoi condiția de similitudine dinamică numai acestor forțe. În acest fel se obțin diferite modele („criterii de similitudine”) după categoria de forțe luate în considerare. Considerând ca forțe dominante ale fenomenului de modelat forța de inerție și forța gravitațională, pentru ultima se poate scrie: unde formula 25 este accelerația gravitațională, iar formula 8 o lungime caracteristică. Rezultă: formula 27 În expresia coeficientului de scară pentru forțele de inerție (formula 14) se poate introduce coeficientul de scară al vitezelor formula 20, coeficientul de scară pentru
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
În acest fel se obțin diferite modele („criterii de similitudine”) după categoria de forțe luate în considerare. Considerând ca forțe dominante ale fenomenului de modelat forța de inerție și forța gravitațională, pentru ultima se poate scrie: unde formula 25 este accelerația gravitațională, iar formula 8 o lungime caracteristică. Rezultă: formula 27 În expresia coeficientului de scară pentru forțele de inerție (formula 14) se poate introduce coeficientul de scară al vitezelor formula 20, coeficientul de scară pentru forțele de inerție putând fi scris sub forma: Egalând expresiile
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
sau, revenind la notațiile cu "p" și "m" (referitoare la prototip, respectiv la model): formula 34 Raportul adimensional formula 35 se numește "număr Froude"; cu ajutorul său, condiția de similitudine dinamică a fenomenelor hidraulice în care sunt predominante forțele de inerție și forțele gravitaționale ("criteriul de similitudine Froude") se poate scrie formula 36, adică numărul Froude al curgerii să fie același la model ca și în natură ("Fr = idem"). Modelarea după criteriul de similitudine Froude este utilizată în special la studiul curenților în albii deschise
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
în care nu se disting tușele individuale de pensulă. Un exemplu tipic este pictarea cerului. Pentru aceasta, se ține planșeta puțin înclinată și se aplică culoarea pe ud cu o mișcare largă și șerpuită, începând cu partea de sus. Mișcarea gravitațională a apei va ajuta la producerea unor tente transparente, uniforme. Adăugând culoare în diferite zone se pot obține degradeurile dorite. Se pot obține și degradeuri bicolore adăugând de exemplu galben sau roșu în zona de apus a soarelui. Tehnica laviului
Laviu () [Corola-website/Science/328124_a_329453]
-
călătoria interstelară. Primul tip provine din același proces care duce la apariția găurilor negre: moartea unei stele. Găurile de vierme de acest tip ar fi sunt suficient de sigure pentru oameni deși pot exista unele găuri negre cu intense forțele gravitaționale care distrug orice obiect macroscopic care intră în ele. Un alt tip de gaură de vierme este propus pe baza gravitației cuantice. Unii au speculat existența găurilor de vierme euclidiene care apar și dispar spontan, care există la nivelul constantei
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
în general au avut un impact decisiv asupra civilizației moderne. Interacțiunea electromagnetică este una din forțele fundamentale care acționează între constituenții elementari ai materiei. Faptul că are o rază mare de acțiune (spre deosebire de interacțiunile tare și slabă) și că interacțiunea gravitațională (tot cu rază mare de acțiune) devine importantă doar pentru corpuri foarte masive, face ca interacțiunea electromagnetică să fie determinantă pentru proprietățile materiei la scară macroscopică. Manifestarea sa, sub forma unor forțe care acționează, în oricare punct din spațiu și
Electrodinamică () [Corola-website/Science/327596_a_328925]
-
Swift-Tuttle. Numele acestei comete, descoperite la 15 iulie 1862, provine de la cei doi astronomi, Lewis Swift și Horace Parnell Tuttle, care au observat-o în același timp. Ea lasă o dâră de praf cometar pe orbita sa, care suferă atracția gravitațională terestră, și formează o „ploaie de stele căzătoare” care se consumă, cele mai multe, pătrunzând în atmosfera terestră. Majoritatea particulelor de praf întâlnite datează de vreo mie de ani, dar unele datează de la trecerea cometei în 1862. La 12 august 1993, Agenția
Perseide () [Corola-website/Science/327084_a_328413]
-
În fizică, câmpul gravitațional este un câmp definit ca o deformare a spațiu-timpului determinat de corpurile care au masă și energie cu o mărime fizică. Câmpul gravitațional este responsabil pentru fenomenul cunoscut ca gravitație, unde intensitatea câmpului gravitațional (Γ) este egală cu accelerația gravitațională
Câmp gravitațional () [Corola-website/Science/327234_a_328563]
-
În fizică, câmpul gravitațional este un câmp definit ca o deformare a spațiu-timpului determinat de corpurile care au masă și energie cu o mărime fizică. Câmpul gravitațional este responsabil pentru fenomenul cunoscut ca gravitație, unde intensitatea câmpului gravitațional (Γ) este egală cu accelerația gravitațională si se măsoară în Sistemul Internațional în newtoni pe kilogram (N/kg). Câmpul gravitațional generat de Pământ, de exemplu, induce în apropierea suprafeței
Câmp gravitațional () [Corola-website/Science/327234_a_328563]
-
În fizică, câmpul gravitațional este un câmp definit ca o deformare a spațiu-timpului determinat de corpurile care au masă și energie cu o mărime fizică. Câmpul gravitațional este responsabil pentru fenomenul cunoscut ca gravitație, unde intensitatea câmpului gravitațional (Γ) este egală cu accelerația gravitațională si se măsoară în Sistemul Internațional în newtoni pe kilogram (N/kg). Câmpul gravitațional generat de Pământ, de exemplu, induce în apropierea suprafeței Pământului o accelerația gravitațională cu valori apropiate de 9.80665 m
Câmp gravitațional () [Corola-website/Science/327234_a_328563]
-
gravitațional este un câmp definit ca o deformare a spațiu-timpului determinat de corpurile care au masă și energie cu o mărime fizică. Câmpul gravitațional este responsabil pentru fenomenul cunoscut ca gravitație, unde intensitatea câmpului gravitațional (Γ) este egală cu accelerația gravitațională si se măsoară în Sistemul Internațional în newtoni pe kilogram (N/kg). Câmpul gravitațional generat de Pământ, de exemplu, induce în apropierea suprafeței Pământului o accelerația gravitațională cu valori apropiate de 9.80665 m/s (32.1740 ft/s). formula 1
Câmp gravitațional () [Corola-website/Science/327234_a_328563]
-
au masă și energie cu o mărime fizică. Câmpul gravitațional este responsabil pentru fenomenul cunoscut ca gravitație, unde intensitatea câmpului gravitațional (Γ) este egală cu accelerația gravitațională si se măsoară în Sistemul Internațional în newtoni pe kilogram (N/kg). Câmpul gravitațional generat de Pământ, de exemplu, induce în apropierea suprafeței Pământului o accelerația gravitațională cu valori apropiate de 9.80665 m/s (32.1740 ft/s). formula 1 formula 2 În mecanica clasică câmpul gravitațional este tratat ca un câmp de forță conservativ
Câmp gravitațional () [Corola-website/Science/327234_a_328563]
-
fenomenul cunoscut ca gravitație, unde intensitatea câmpului gravitațional (Γ) este egală cu accelerația gravitațională si se măsoară în Sistemul Internațional în newtoni pe kilogram (N/kg). Câmpul gravitațional generat de Pământ, de exemplu, induce în apropierea suprafeței Pământului o accelerația gravitațională cu valori apropiate de 9.80665 m/s (32.1740 ft/s). formula 1 formula 2 În mecanica clasică câmpul gravitațional este tratat ca un câmp de forță conservativ și poate fi definit prin legea atracției universale. Câmpul de forță generat între
Câmp gravitațional () [Corola-website/Science/327234_a_328563]
-
Internațional în newtoni pe kilogram (N/kg). Câmpul gravitațional generat de Pământ, de exemplu, induce în apropierea suprafeței Pământului o accelerația gravitațională cu valori apropiate de 9.80665 m/s (32.1740 ft/s). formula 1 formula 2 În mecanica clasică câmpul gravitațional este tratat ca un câmp de forță conservativ și poate fi definit prin legea atracției universale. Câmpul de forță generat între punctul r1 într-un spațiu unde este prezentă o masă la un punct r2: În relativitatea generală câmpul gravitațional
Câmp gravitațional () [Corola-website/Science/327234_a_328563]
-
gravitațional este tratat ca un câmp de forță conservativ și poate fi definit prin legea atracției universale. Câmpul de forță generat între punctul r1 într-un spațiu unde este prezentă o masă la un punct r2: În relativitatea generală câmpul gravitațional este un câmp tensorial, reprezentat matematic printr-un tensor metric, legat de curbura spațiu-timp prin tensorul Riemann determinat de ecuația de câmp a lui Einstein. Unde T este tensorul stres-energie, G este tensorul Einstein, și "c" este viteza luminii.
Câmp gravitațional () [Corola-website/Science/327234_a_328563]
-
sau Marele Atractor este o anomalie gravitațională situată în spațiul intergalactic, la o distanță de aproximativ 65 de Megaparseci sau 250 de milioane de ani-lumină, în constelația Echerul, super-roiul de galaxii Centaurul. Acest obiect cu o masă de zeci de mii de ori mai mare ca cea
Marele Magnet () [Corola-website/Science/330239_a_331568]
-
la Simpozionul comun al Institutului American de Aeronautică și Astronautică din Los Angeles, a scris: Dacă aveți obiecții, vă cer să explicați - cantitativ, nu calitativ - fenomenele raportate de materializare și dematerializare, de modificări ale formei, de plutire silențioasă în câmpul gravitațional al Pământului, accelerațiile care - pentru o masă apreciabilă - necesită surse de energie cu mult dincolo de capacitățile actuale - chiar și dincolo de capacitățile teoretice; bine-cunoscutele și de multe ori raportatele interferențe electromagnetice, efectele psihice asupra observatorilor, inclusiv pretinsele comunicații telepatice." În 1977
J. Allen Hynek () [Corola-website/Science/329224_a_330553]
-
Pământ într-o primă etapă, trecând de cealaltă parte a Soarelui înainte de a reveni aproape până la Punctul Lagrange L în vreo 385 de ani. În acel moment, Pământul și Cruithne au un schimb de energie orbitală (un efect de sprijin gravitațional), afectând orbita asteroidului Cruithne cu ceva mai mult de o jumătate de milion de kilometri (iar cea a Pământului cu circa 1,3 cm). Perioada de revoluție a lui Cruithne devine atunci mai lungă decât aceea a Pământului, iar traiectoria
3753 Cruithne () [Corola-website/Science/329315_a_330644]
-
transneptuniene. Obiectele din discul împrăștiat au o excentricitate orbitală mai mare ca 0,8, înclinație mai mare de 40° și un periheliu mai mare ca 30 UA (4,5×10 km). Aceste orbite extreme se consideră a fi rezultatul „împrăștiererii” gravitaționale de giganții gazoși și obiectele care continuă să fie supuse perturbării de planeta Neptun. În timp ce cea mai apropiată distanță de la Soare a obiectelor impraștiate este de aproximativ 30-35 UA, orbitele lor se poat extinde mult dincolo de 100 UA. Acest lucru
Discul împrăștiat () [Corola-website/Science/328800_a_330129]
-
o planetă gazoasă uriașă. Cometa provine din Norul lui Oort care înconjoară, la foarte mare distanță, Sistemul nostru Solar. Ca și toate cometele ieșite din această regiune a spațiului, ea a fost, fără îndoială, pusă în mișcare de o perturbație gravitațională legată de trecerea unei stele. Cometa circulă pe o orbită hiperbolică ceea ce semnifică faptul că ea va efectua "o singură trecere pe lângă Soare" înainte de a scăpa definitiv din Sistemul Solar. Orbita sa are o înclinație de 129° (orbită retrogradă), iar
C/2013 A1 () [Corola-website/Science/328819_a_330148]
-
canale de racord, canale de serviciu, canale colectoare secundare, canale colectoare principale și este echipată cu cămine de vizitare pentru acces, supraveghere și întreținere. În general, proiectarea unei rețele de canalizare menajeră se face în așa fel încât să funcționeze gravitațional, dar sunt situații, mai ales în zonele cu relief plat, unde sunt necesare stațiile de pompare pentru transportarea apei dintr-un canal colector într-altul. De asemenea, pentru zonele cu relief plat s-a dezvoltat tehnologia de canalizare menajeră prin
Canalizare menajeră () [Corola-website/Science/330966_a_332295]
-
zone reduse și se amplasează pe străzi sau în zone unde nu există colectoare secundare sau principale. Colectoarele secundare colectează apa uzată menajeră de pe suprafețe mari și se amplasează în zone mai joase ale zonei deservite pentru a putea prelua gravitațional apele uzate din canalele de serviciu aflate în amonte. Colectoarele secundare deversează apa uzată în colectoarele principale, care sunt amplasate pe străzile sau zonele cele mai joase ale zonei deservite și deversează apa colectată în emisar sau la stația de
Canalizare menajeră () [Corola-website/Science/330966_a_332295]