3,747 matches
-
său, un avanpost al creștinismului occidental în răsăritul Europei. Organizându-și toată programa școlară după modelul latin de tip apusean, Academia de Teologie din Kiev oferea tinerelor minți în căutare de hrană sufletească o educație clădită pe studiul limbilor (latină, greacă, slavonă, polonă) și mai cu seamă pe cel al matematicii, logicii și filosofiei, punând la loc de frunte scrierile clasicilor greci. După patru ani de încercări nereușite de a deveni un elev foarte bun, elevul Petru Velicikovski decide că în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Sfântul Munte, va petrece șaptesprezece ani de viață, de căutări, de formare a sa ca monah, păstor de suflete și lingvist, și se va face pregătirea în mintea și sufletul său pentru marea sa operă de mai târziu. Va învăța greacă bizantină, va descoperi texte ale tradiției patristice în bibliotecile mănăstirilor athonite și va deveni călugăr cu numele de Paisie și hirotonit preot, în 1758, având în jurul său o obște de șaizeci și patru de monahi. Aflat cu ucenicii săi în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
patristice bizantine, traduceri în slavonă și română, care s-au răspândit pe tot teritoriul Bisericii de Răsărit și nu numai. Încununarea operei de traducere a starețului însuși, traducerea a douăzeci și patru din cele treizeci și șase de capete ale Filocaliei din greacă în slavonă vede lumina tiparului în 1793, la Sankt Petersburg. La doar un an după această imensă bucurie, starețul Paisie se stinge la Neamț, în 15 noiembrie 1794, lăsând lumii, numeroase traduceri de texte ajutătoare de suflet, o obște de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Poltava, în 1722 (cu un veac înaintea lui Tolstoi), școlit în Kiev, înduhovnicit între isihaștii din Muntenia, devenit ieromonah, stareț și păstor de suflete la Athos, retras apoi în mănăstirile din Moldova pentru desăvârșirea operei sale uriașe de traducere din greacă în slavonă, a textelor patristice și mai cu seamă a Filocaliei, rămăsese în memoria recentă a Bisericii, ca un chip de reformator și înnoitor al tradiției și trăirii ortodoxe. În mai puțin de zece ani (1845-1853), stareții Makarie și Ambrozie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
rămăsese în memoria recentă a Bisericii, ca un chip de reformator și înnoitor al tradiției și trăirii ortodoxe. În mai puțin de zece ani (1845-1853), stareții Makarie și Ambrozie de la Optina publică cele mai importante traduceri ale lui Paisie din greacă în slavonă. Mai mult, la Optina se realizează nu mai puțin de trei ediții ale Autobiografiei lui Paisie Velicikovski între 1845 și 1847. Om care și-a depășit cu mult epoca, prin emanciparea ideilor, libertatea de gândire și inițiativele de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
traducere și soluțiile găsite pentru pasaje aparent intraductibile. Regretăm din acest punct de vedere varianta incompletă a Prefeței la Cartea lui Isaac Sirul reținută pentru această ediție, pe considerentul că toate observațiile făcute de starețul Paisie despre limbile slavonă și greacă, printr-o analiză comparativă, ar fi interesat doar un număr redus de specialiști. Varianta completă ar fi fost totuși, un regal de informație de mare valoare pentru specialiști și ar fi ușurat considerabil drumul novicilor care se apropie de opera
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o dragoste atât de mare pentru sfinți, încât, cu un remarcabil talent scriitoricesc redactează douăsprezece biografii ale unor sfinți ai Bisericii Ortodoxe, toate în formă literară, dar bazate pe o profundă cercetare istorică și teologică. Volumele sale, redactate inițial în greacă, au fost traduse mai apoi în franceză și în engleză, iată acum și în română, și recompensate cu Medalia de Aur a Sfinților Părinți ai Sinoadelor I și al VII-lea, acordată autorului în 1983, de către Mitropolia Niceei. Romanul tradus
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
destinul comun balcanic... Locuitori ai cartierului constantinopolitan Fanar de pe malul sudic al golfului Cornul de Aur, loc în care se afla și un cunoscut far pentru orientarea nocturnă a corăbiilor pe mare (de unde și numele cartierului, dat fiind că în greacă, „fanari” înseamnă și astăzi „far, felinar, lampă”), fanarioții, grupați în jurul Patriarhiei Ortodoxe de Constantinopol, reprezintă un segment de elită al populațiilor balcanice încă din secolul al XVI-lea. Familii de greci erudiți, umblați prin școli, călătoriți prin lume, cunoscători și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
et verbo” sau „sensum et senso”, lansând în lume dezbaterea nesfârșită pe marginea perechii traducere literală / traducere liberă. Întrebarea sa a primit din partea posterității răspunsuri și soluții dintre cele mai diverse. Călugărul Hieronymus de exemplu, care a tradus Biblia din greacă în latina vulgata, considera că orice text religios trebuie tradus cuvânt cu cuvânt , în timp ce textele profane pot fi traduse sens cu sens. Friedrich Schleiermacher, unul dintre întemeietorii filologiei moderne, susținea în 1813, în „Des Different Methodes de Traduire”, că în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pentru cultura generală a omului. 13 Poate într-un moment de cumpănă ne întrebăm ce regăsim în sufletul nostru (al românilor), ce se ascunde în el? Răspunsul vine de la Mircea Vulcănescu: pe fondul traco-daco-roman s-au depus influențele bizantină, franceză, greacă, slavă, germanică, câte ceva din aceste sinteze. Vin influențe să se îmbine în arhitectura sufletului românesc, în arcuiri de bolte și subsinteze. 14 Nu mai știu unde și de cine a fost amintit proverbul zen care atenționează: dacă nu auzi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
poeme sau romane acătării. Aceasta este valabil pentru faza literară a culturii, în care omul a intrat odată cu inventarea scrisului și mai ales a tiparului. În cultura de azi spune C. Noica au rămas numai două limbi din atâtea idiomuri: greaca pentru trecut și matematicile pentru prezent și viitor. Cine nu folosește măcar una din aceste limbi e un barbar; unul la propriu: se bâlbâie." Eu, unul, mă cam bâlbâi... Dumneavoastră? Nu sunt un admirator al lui C. Noica, dar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la propriu: se bâlbâie." Eu, unul, mă cam bâlbâi... Dumneavoastră? Nu sunt un admirator al lui C. Noica, dar în chestiunea pusă de dv. mă aflu în deplin acord cu acest filozof. Ba mai mult, cred că pe lângă matematici și greacă mai sunt necesare latina, germana și un minimum de educație religioasă. În ce mă privește, norocul m-a ajutat să am parte câte puțin din toate acestea. Nu mă bâlbâi. Ați fost în exil politic în America prin anii '80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Universitatea (facultățile de Drept, Litere, științe, Teologie și Medicină), Bulevardul Universității (pp. 206-208). legațiile și consulatele legații străine: Germană, str. Polonă, 15; Engleză, str. Scaunelor, 46; Austro-Ungară, str. Italiană, 6; Belgiană, Calea Victoriei, 170; Spaniolă, str. Romană, 13; Franceză, Calea Victoriei, 192; Greacă, str. Biserica Amzei, 19; Italiană, str. Negru-Vodă; Olandeză, Calea Victoriei, 77; Rusă, Calea Victoriei, 19; Sârbă, str. Columb, 8; Turcă, str. știrbei-Vodă, 41 bis; Monaco, Calea Grivița, 53. consulate: Agenția diplomatică și consulatul general al Bulgariei, str. Stelea, 15; Consulatul Germaniei, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
F. Nestor (lb. latină); B. șaicariu (istorie); N. Mihăilescu (geografie); C.I. șonțu (științe fizico-chimice); C. Christescu (matematică); pr. N. ștefănescu (religie); I. Filibiliu (lb. franceză); G. Al. Zamfirol (desen); Ir. Circu (lb. și lit. latină); Z. Demarat (lb. și lit. greacă); L. Lacroix (lb. și lit. franceză); Al. F. Robescu (matematică); C. Receanu (filozofie); A. Comănescu (lb. germană), T. Oprescu (muzică vocală); G. Dem. Theodorescu (lb. și lit. română); N. Velescu (gimnastică); Liceul Sfântul-Gheorghe (Calea Victoriei, 138); director: șt. Hepites; profesori: I.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
germană), T. Oprescu (muzică vocală); G. Dem. Theodorescu (lb. și lit. română); N. Velescu (gimnastică); Liceul Sfântul-Gheorghe (Calea Victoriei, 138); director: șt. Hepites; profesori: I. Crăciunescu, profesor la Facultatea de Litere (lb. latină); E. Francudi, profesor la Facultatea de Litere (lb. greacă); Le Rév. șt. Călinescu, profesor la Seminar (religie); Dim. C. Ollănescu, doctor în Drept, publicist (lb. română); I. Frollo, profesor la Facultatea de Litere (lb. italiană); A. Léautey, profesor la școala de comerț (lb. franceză); M. Berar, doctor în filozofie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Calea Victoriei, 87; Henția, profesor la Azilul Elena Doamna, șoseaua Pandurilor (Cotroceni); Stăncescu, C., str. Armeneasă, 13 (pp. 359-360). Profesori de limbi: Adam, C., lb. latină, Calea Grivița, 68; Damé, Fr., limba și literatura franceză, str. Minervei, 14; Demarat, Z., lb. greacă, str. Antim, 45; Jacomi, lb. latină, str. Dionisie, 4; Lacroix, L., lb. franceză, str. Lăzăreanu, 25; Leautey, A., lb. franceză, str. Pitar-Moșu, 80; Lévéque, lb. franceză, meditații pentru bacalaureat, Calea Dorobanților, 133; Limburg, lb. germană, str. Popa-Tatu, 65; Lolliot, H.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Alexandru Râșcanu și soția sa primesc o casă În Bârlad, amintită de un zapis din 20 octombrie 1768. Lupul Balș vel logofăt arată În motivația din 27 februarie 1814 că Frenciugi. Casandra era nepoata Episcopului Ioanichie . Alexandru Râșcanu cunoștea limba greacă, dovadă fiind și nota scrisă pe spatele unui sinet al ginerelui său Andrei Holban din 14 august 1795. Alexandru Râșcanu avea la 14 august 1795 rangul de spătar . În unele chestionare realizate de preoții bisericii este susținută ipoteza originii grecești
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mult, avea o scriere frumoasă, cu care s-ar fi putut lău da oricare dintre secretarii de la Curte. Părintele Anselm nu-și mai Încăpea În piele de mândrie și, În taină, o Învăță nu numai limba latină, ci și cea greacă, pe care o știa el din tinerețe. Hildebrand, care niciodată nu fusese prea priceput În ale scrisului și cititului, o privea cu nespusă admirație. Mai mult, Începuse s-o iubească de parcă ar fi fost copilul lui. Adelheid nutrea aceeași pasiune
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
un pat la capătul căruia își improvizase un șifonier (acolo, nu puteam să nu remarc, avea niște blugi). O asociere curioasă, blugi, pulover din mohair și sutană călugărească! Mobilierul era întregit de o masă simplă, o poliță cu cărți (învăța greaca) și o sobă cu plită. Justifică, ușor jenat, aspectul sărăcăcios al încăperii: "Adevărul este că omul se poate mulțumi cu foarte puțin. Avem atâtea lucruri inutile în case”. Ne-a promis că ne va aduce pâine proaspătă, și s-a
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
mai e un personaj ce a jucat un rol pe care-l găsesc, pe măsură ce trec anii, extrem de important. Bunicul meu, ofițerul în armata regelui. Sub comuniști a fost dat afară. Se reciclase, prin puteri proprii, ca profesor de latină și greacă veche la Seminar. Fiu de țăran mijlocaș, ajunsese să aibă o pregătire atât de bună, încât, atunci când eram elevă, mă medita la trigo‑ nometrie și la latină ; era un ofițer adevărat ; lumea nu-și dă seama în ce măsură Academia Militară de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mai bine de doi ani pleacă în străinătate, în Viena, Breslau și Berlin unde frecventează cursuri și cercetează bibliotecile universităților, specializându-se pentru catedra de Exegeza Vechiului Testament, studiul Bibliei și limbile semitice (ebraica, aramaica, araba, siriaca, dar și latina, greaca, germana și rusa). În 1900 a fost numit docent la Catedra pentru care sa specializat, iar în 1903, profesor extraordinar și în 1906 profesor ordinar (titular). În 1932 profesor onorariu. Este autorul a numeroase lucrări de specialitate, de înaltă ținută
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până la teologie”(Biblioteca Semănătorul, Arad: „Din trecutul ziaristicii românești” de I. Lupaș, 1916). Ziarul proiectat la 1817 n-a apărut dar avem Chrestomaticul Românesku. Chrestomaticul Românesku nu-i decât prima parte a unei culegeri de istorioare traduse din literaturile antice (greacă, latină) și moderne (germană, franceză) între care enumerăm: Dialoghii a lui Diogen, de la Sinope de Gh. M.Wieland, Craiul solului tătărăsc către Alexabdru din Machědon de Quintus Curtius Rufus. Mai existau traduceri din Lacerțiu, Plutarh, Lucrețiu. Lucrarea redactată (format 15x22
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și pentru orientali, ideile despre relațiile dintre zei și oameni. Sunt marii profeți Șca indiviziț răspunsul dat de către Orient acestui nou tip de om-zeu pe care li-l arăta contactul cu civilizația greacă? Există indicii în literaturile lor, fie în greacă, fie în limbi orientale... Vedeți, îmi acord plăcerea de a divaga destul când evadez din lucrul zilnic despre Mah³bh³rata și despre originea epopeii și a mitului, subiect cam scabros și care mă va face, poate, să mai pierd o datăcatedra
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
soluționare rezonabilă și tolerabilă a tensiunii actuale. Dvs. mai sunteți încă optimist? Aseară, radioul suedez a adus o veste surprinzătoare: un englez, al cărui nume nu l-am reținut, tocmai a descifrat scrierile minoice de la Knossos, tip B - și este greacă pură. Cel care a dat și comentat această veste este un docent de la Uppsala, Furumark 5, care a adăugat că lucrează el însuși asupra tăblițelor din Pylos și că descifrarea s-a confirmat și pe documentele lui. Prin urmare, avem
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
5, care a adăugat că lucrează el însuși asupra tăblițelor din Pylos și că descifrarea s-a confirmat și pe documentele lui. Prin urmare, avem pentru secolul al XII-lea î.Hr. - și înainte - o întreagă literatură cretană și continentală în greacă! Peste puțin timp, se va găsi, fără îndoială, autograful lui Homer și prima ediție a poemelor sale. Era și timpul - cu două minute înainte de conflagrația civilizației europene, i se regăsește certificatul de naștere... materie de speculație mai ales pentru interpretul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]