2,407 matches
-
numai fapte!. . . și victime bărbătești! Bravo, Scampolo! - și râse iar. Se opriră la potou fiindcă tramvaiul se zărea. - "Scampolo" nu e de mine - mărturisi cu modestie - decât în traducerea italiană. E de țața Gramatula. - Zici? - Țața Gramatula! - și Nory făcu haz. - Aud! - N-o cunoști? Interesantă! Sora mai mare a lui Hallipa. Domnișoară bătrînă! Bărbătoasă, harnică, cu biciul dreptăței în mână, ispravnicul pe moșia ei. Altfel, seamănă cu Hallipa și cu Elena, dar înăsprit. - Și ea îi zice lui Mika-Le "mostră
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
tava - cum zicea Nory, să pară mai cuviincioase, ca și necuviințele spuse sau scrise în limbă străină. Evident că Rim nu înțelegea singurul farmec al Linei, farmecul ei indigen. Bunătatea ei ca azima caldă, trudnicia ei de gloaba 'redincioasă și hazul ei "de la Tecuci". Cu toate că era născut în țară, dintr-un tată vameș vechi și de treabă, naturalizat de mult, Rimul mesteca printre dinții galbeni dezgusturi de lege streină și-și oprea cu bună creștere strănuturi 75 de dispreț către nevastă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
vezi! De felul acesta fuseseră noutățile ultime și foarte senzaționale despre familia Hallipa. La dejun domni mare liniște. Fiecare, preocupat, nu băga de seamă că tace. Lina aproape nu mâncă. Mini aprecie suculenta prepelițelor înăbușite la abur, dar nu și hazul lor, așa cum se pregătise. Rim se servi de trei ori și fuse gata să-și iasă din calm, când Lina îi observă că e prea lacom pentru un artritic! Despre Lică sau Hallipi nici un cuvânt. Toate lucrurile astea dosite erau
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
bucatele de ulcele pline ochi, cu vin din renumite podgorii. Mai mulți țigani întrecură măsura, grație licorilor purtătoare de tării chemătoare spre reverie. Ei se aflau în primele rânduri ale celor care dădeau nunții pitorescul cerut în asemenea ocazii, spre hazul tuturor. Era totuși păstrată decența, mai ales că în mijlocul lor se afla un oaspete neobișnuit. Bulibașa îi săgetă cu ochii pe împricinați și, drept urmare, aceștia fură repede îndepărtați din tabără. Nunta curse exuberant, cu o veselie înspumată, ca un râu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mi se perindă lungul șir al celor pe care i-am năpăstuit. „-M-a pedepsit iubirea” -îmi spun-“căci am iubit totul în afară de ce trebuia. Din tot ce dă savoare vieții de suprafață, nimic nu mi-a fost străin: gîndul subțire, hazul, ironia. Curios e chiar că mi-am iubit trupul bătîndu-mi joc de el. Și am trecut cu nepăsare pe lîngă mîinile pe care cei din jur mi le-au întins cu prietenie. Dar am crezut prea mult in mine găsindu
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
publicistică, a editat și tipărit, în ultimii zace ani, alte trei volume, fiind prezent și în multe culegeri, respectiv, antologii literare. Volumul de față conține douăzeci de capitole distincte, unele dintre ele fiind publicate și în diferite reviste ca: LOHANUL, HAZ DE NECAZ (Câmpinaă, SINGURĂTETE etc. Această carte poate reprezenta un roman, autorul și cei apropiați dumnealui fiind personajele principale, dar poate constitui și un document istoric pentru perioada postbelică și postrevoluționară de la noi, și în mod deosebit din zonele: Vaslui
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de parcă ar merge la un spectacol, deși are peste 80 de ani și arată cu mult mai tânără, văduvă fiind de câțiva ani. Este foarte vorbăreață, nu-i tace gura deloc. Îi place să discute cancanurile de la televizor cu mult haz. Știe câte se întâmplă în blocul unde locuiește, deși nu aș spune că bârfește. Cum mă vede, mi se adresează:Dom’Minache, n-ai vrea să-mi faci un serviciu?Cum să nu?... Cu cea mai mare plăcere, răspund amabil
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de mai bine de zece ani. La cei 80 de ani pe carei are, pot accepta că sunt copilul ei... Ea se deplasează foarte greu din cauza unei osteoporoze care o sâcâie la mers, dar și a „romantismului” cum spune cu haz că îl are în oase. De aceea se sprijină la mers cu bastonul. Cum m-a rugat frumos, n-am cum să o refuz. Cu excursiile mele prin magazine și supermarket-uri aflu că la celebrul supermarket situat în centrul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
plăcut glumele și felul în care, până la o anumită vârstă, răspundea la unele treburi gospodărești cerute de părinți. Din șirul atâtor și atâtor amintiri selectează în fața celor veniți să-l vadă pe cele care încă mai pot stârni și azi hazul. Uite, spune celor de față, îmi aduc aminte de una pe care am făcut-o pe când aveam vreo șapte ani. Mama mi-a spus: - Măi băiete, du-te și adă de la lemnar vreun lemn de pus pe foc, în plită
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
că mesajul depinde de mesager... în aceeași măsură în care viața mesagerului depinde de mesaj. Oricum, observ cu stupoare că ți-a apărut umorul, chiar așa sarcastic, care e floare rară la un sinucigaș, încercă Filip să destindă puțin atmosfera. Hazul evită necazul... Da? Și mai ce? Obrazul imită prazul; obraznicul vomită praznicul... Ce să spun!? Mare scofală! La autopsie îmi vor găsi "ușoare urme de umor în sânge". Mă lași cu chestii din astea! Nu te eschiva cu impresii psihologice
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
primare, când îi învățam poeziile pe dinafară. Toți rezumaserăm în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilărie a micului meșter zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "Romînia pitorească" și toți ne amintirăm cu surâsul pe buze întîmplările pline de haz din viața istețului școlar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putință oare ca acest iubit poet să moară? Nu ne venea să credem. ― Să nu uitați, copii, vorbi mai departe nea Tomiță: Vlahuță a fost prieten și a viețuit ani și ani
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
danseze fantastic, într-o ciudată armonie: Feți-Frumoși, alături de Zmei și Ilene Cosânzene, Statu-Palmă-Barba-Cot, toate zilele săptămânii în chip de sfinte, în frunte cu Sfânta Duminică! Nu mă puteam hotărî la nici una dintre cele citite, și nici nu ar fi avut haz... Trebuia să scriu una dintre poveștile pe cape le auzisem! Începui să mă neliniștesc. Trecuse un sfert de oră, în care timp muiasem tocul în călimară de 7―8 ori, iar coala de hârtie, frumos ștampilată în colțul din stânga cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
despre ele, să li se spună pe scurt moașa, adică soția moșului, după cum și în zilele noastre li se dau multor femei diferite denumiri în legătură cu soțul lor sau cu meseria acestuia: spițereasa, morareasa... și așa mai departe. Comisia a făcut haz de expunerea mea și toți profesorii mi-au adresat câte un "bravo" rostit cu impresionantă sinceritate. Eu am roșit tot de plăcere că o nimerisem și mi s-au tăiat picioarele de bucurie, nici nu-mi venea să cred când
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ne pedepsească pe toți, ne-a dat descris "Erlkänig" de Goethe, cu litere gotice! Curios este faptul că, deși toți știam exact ce ne dă să declinăm sau să conjugăm, atunci când vrea să ne încuie, nu învăța nici unul, măcar de haz, să-i răspundă cum trebuia pe nemțește "a fâlfâi, a germina, a coace" etc. Pe cel prins afară din bancă îl lua de ureche, îl trăgea până la catedră, îl asculta verbe neregulate sau declinări, îi punea notă rea și-l
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
desperarea lui Costel Manolescu! Noroc că apa nu era adâncă; ajungea până la brâu. Ca să nu se facă de râs prea de tot, Zănescu își ia poziția și o pornește voinicește înot spre debarcader, în hohotele noastre și mai ales în hazul nemaipomenit al fetelor, foarte satisfăcute de această întîmplare, parcă de ele comandată! Multe și nenumărate au fost poznele făcute în Cișmigiu. Într-o oră de Trigonometrie, ne-am strâns mai mulți la "Buturugă" ― un mic bufet ― să luăm ceva: mai
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
asta cu musca! Chelnerul i-a adus un pahar cu lapte plin ras, pe care Chiorul l-a băut cu o poftă și mai mare decât primul. Și l-a băut și pe al treilea, oferit de Matei Păunescu, în hazul tuturor. CAPITOLUL IX "PROMETEU" LA LICEUL LAZĂR De câteva zile la liceul Lazăr era o forfotă neobișnuită. Peste o lună urma să se sărbătorească 65 de ani de la înființarea liceului, și Barbă plănuise o serbare impresionantă. Programul fusese alcătuit din
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
La toate orele am păstrat o liniște mormântală. Ne-am abținut din răsputeri și am fost de o cumințenie impresionantă, pentru ca astfel să ia ființă gluma hărăzită lui Dragu, glumă pe care au mirosit-o respectivii profesori și au făcut haz de ea. Surprinși peste măsură de liniștea ce domnea în clasă, toți profesorii, pe rând, dar absolut toți, întrebau cu mulțumire-n glas: ― Dar cum se face, băieți, că astăzi, contrar obiceiului, sînteți atât de liniștiți? La care, aproape toți
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cu iubita... Luaseră o barcă "pe-o oră". Obosit de canotaj, băiatul trăsese barca sub o salcie pletoasă, ca să se odihnească la umbră și să-i vorbească fetei mai în tihnă, fără gâfâielile inerente sportului. Bineînțeles că n-avea nici un haz să stea în fața fetei. Trecu lângă ea, începu "s-o vrăjească", luîndu-i mâna și mîngîindu-i-o; apoi, văzând că fata nu se împotrivește, îi cuprinse brusc mijlocul și-ncercă s-o sărute! Fata se făcu roșie ca focul, se smulse din
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
poate altfel! ― Nu merg. mă; m-am și culcat! ― N-are nimic! Cum te-ai culcat, așa te scoli! Au spus băieții să nu venim singuri înapoi, că-i foc. Auzi la ăia că, fără tine, plimbarea n-are nici un haz! ― Bine, mă, să merg atunci! Numai să mă-mbrac! ― Păi, dacă-i așa, sări Dan Noica, merg și eu, frate-meu, că mi-e urât să rămân singur în hotelul ăsta, cu suplinitorul! Timpul trecu mai repede decât ne așteptam
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ascunde În tine! - Nu se ascunde nici un Platon, spuse Mașa, căreia numele de Platon nu-i suna prea plăcut În urechi. - Atunci poate Aristotel sau Ecleziastul... - Vă bateți joc de mine, spuse Mașa, privindu-l cu reproș. - Fac și eu haz de necaz, răspunse oaspetele, luând păhărelul de pe masă și Învârtindu-l Între degete. Vreau să uit de duhoarea ce stăruie În mine. Încerc să șterg din minte niște amintiri... Dar nu e simplu. Nu poți șterge totul cu buretele. Ștergi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ea nu poți...“ Și, luându-și avânt, adăugă: „Vrei sau nu vrei salam?“. Capul „gheișei“ făcu o mișcare delicată În jos, În semn că da. „Îți dau, cu o condiție.“ Mintea lui mai găsise o chichiță de care să facă haz: „Ca să beneficiezi de această bucățică, spuse el, va trebui să-mi spui dacă ești doamnă sau domnișoară, nu de alta...“ Ippolit nu-și mai continuă fraza, și așa, după părerea lui, Întinsese prea mult coarda. Făptura cenușie din fața sa rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din jurul său prin auzul ce devenea din ce în ce mai șubred cu fiecare an, Tournesol era argonautul pentru care nici o formulă chimică nu este prea îndepărtată sau absconsă, iar viața se măsoară în ceasurile care dau naștere invențiilor trăsnite de care pot face haz doar cei care nu înțeleg măreția experimentală a științei. Sunetul fericirii lui Tournesol era suita de explozii ce urma încercărilor mai puțin reușite de a testa o nouă substanță, în vreme ce culoarea fericirii era fumul ce îl invăluia ca o mantie
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
până la Jibrieni, iar de la Jibrieni până la Galilești cu mijloace de transport personale, călare pe coama drumului. Mersul cu caiacul era pentru mine un chin fiindcă valurile cât casa îți arătau parcă cu degetul adâncul. Localnicii care călătoreau cu mine făceau haz, însă eu mă culcam pe fundul caiacului, îmi înveleam capul și așteptam din clipă în clipă să văd Atlantida. Directorul școlii din Jibrieni, Markov Simion, era un învățător mult mai în vârstă ca mine. Era bulgar. El mi-a făcut
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cu ambele mâini de talie, astfel Încât aceasta să nu aibă nici o posibilitate de scăpare din strânsoarea sa. Parcă ghicindu-i gândurile, pânza unduitoare de deasupra lui Îl mustră, făcându-i semn dojenitor cu mâneca... Noimann râse. Jocul Începea să aibă haz... Stomatologul Paul Își țuguie buzele, articulând forma unui sărut În Întuneric. Meduza albă de deasupra Îi răspunse cu un chicotit plin de promisiuni. Acum mânecile se ondulau deasupra sa, executând un dans bizar și voluptuos. Prinsă de fire nevăzute, cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În „brațele Sfintei Născătoare”, simțindu-se din ce În ce mai mic și mai neputincios. Oare ce ar fi zis Bikinski, care de felul lui era un habotnic, dacă l-ar fi văzut În astfel de postură? „He, he”, surâse el cu amărăciune, făcând haz de necaz, „iată-te și pe post de prunc sfânt...” „Pruncul de cincizeci de ani care duce biberonul de Alexandrion la gură”, i-ar fi replicat lui Bikinski dacă ar fi fost de față. Și poate l-ar fi pictat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]