4,292 matches
-
1821 de episcopul Ladislaus Köszeghy von Remete, episcop de Timișoara între 1800-1828. 2.Biserica ortodoxă sârbă cu hramul Sfântul Nicolae a fost sfințită în data de 2 decembrie 1827 de protopopul de Timișoara, Iovan Vasici. 3.Biserica ortodoxă română cu hramul Pogorârea Sfântului Duh sfințită în anul 1992 de către mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Variaș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
amplasată o placă de marmură ce conține următoarea inscripție: ""Cu binecuvântarea I.P.S. Daniel mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a P.S. Pimen, cu osteneală pr. paroh Gh. Novac și a credincioșilor din parohia Ruginoasa s-a repictat și resfințit această biserică cu hramul: „Adormirea Maicii Domnului” în ziua de 22 august 1992"". În prezent, aceasta biserică este parohie a satului Ruginoasa și face parte din Protoieria Pașcani a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Biserică are două hramuri: "Adormirea Maicii Domnului" - 15 august și "Sfântă
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
a repictat și resfințit această biserică cu hramul: „Adormirea Maicii Domnului” în ziua de 22 august 1992"". În prezent, aceasta biserică este parohie a satului Ruginoasa și face parte din Protoieria Pașcani a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Biserică are două hramuri: "Adormirea Maicii Domnului" - 15 august și "Sfântă Mare Mucenița Ecaterina" - 25 noiembrie. În curtea bisericii se află cavoul familiei Cuza, de unde au fost deshumate în anul 1907 osemintele domnitorului și ale unor membri ai familiei sale pentru a fi reînhumate
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
Feneș. Începând cu anul 1900(?) a servit că preot paroh și totodată că învățător-director, până în anul 1919,marele patriot român din Feneș,Iosif Magda,pe care documentele îl amintesc până în anul 1933.Sub acest paroh, în anul 1922,biserica cu hramul "Nașterea Maicii Domnului"a fost înzestrata cu 3 clopote "în terța minoră",pentru chemarea credincioșilor la rugăciune și pentru alungarea fenomenelor atmosferice periculoase(furtuni,gheața,etc.),prin contribuția enoriașilor ortodocși din localitate. Clopotul mare,pe care este urmatoarea inscripție: VOCO
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
acolo unde s-a mutat după pensionare și unde a trecut în neființă. La biserica din sat au mai slujit apoi 3 preoți: 1933-1968-preot paroh Andrei Miclea; 1968-1971-preot paroh Vasile Zămora; 1971-1978-preot paroh Andrei Miclea(pensionat); 1978-Eugen Teodorescu. Biserică cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" -1825
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]
-
înregistrate 315 persoane, (parohia fiind în totalitate greco-catolică)precum și existența unei biserici și a unei case parohiale, comunitatea fiind păstorită de doi preoți greco-catolici: preotul Ioan și preotul Nicolae. În anul 1814 a fost construită biserica greco-catolică din lemn cu hramul Sfântul Nicolae, casa parohială fiind reconstruită din lemn în anul 1832 în timpul păstoririi preotului greco-catolic Onu și mai apoi din piatră și cărămidă în anul 1901 în timpul păstoririi preotului Teodor Sasu. La evenimentele din anul 1848, țăranii din satul Fărău
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
au existat mai multe mori de măcinat cereale. Pe hartă acestea sunt însemnate ""F.m."" (""Fruchtmühle"" = ""Getreidemühle""). Prima biserică despre care există date concrete a fost construită în anul 1703, probabil pe locul uneia mai vechi, materialul folosit fiind piatră, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica avea la intrare un coridor lat de aproximativ 2 m, folosit la pomeni și la catehizarea copiilor. Biserica avea o singură intrare, iar ca material de acoperire a fost folosită șindrila. Cupola bisericii era din piatră
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
care avea două geamuri. Corul era așezat în naos și era construit din lemn, fiind sprijinit de două picioare de lemn foarte frumos lucrate. Geamurile bisericii erau mici având grilaje de fier în formă de cruce. Biserica actuală, tot cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost construită în anul 1926, din veniturile bisericii și contribuția credincioșilor. Este așezată în mijlocul satului și s-a edificat pe vatra vechii biserici, din care a mai rămas doar turnul, care s-a acoperit cu tablă
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
internet. Sistemul de educație și învățământ. Este reprezentat de Școală Generală Musca cu un numar de 145 elevi și 15 preșcolari. Există un cămin cultural, cu un numar de 150 locuri. La capitolul culte se poate aminti Biserică Ortodoxă cu hramul "SF MIHAIL și GAVRIL".
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
Crișului Alb, în Depresiunea Gurahonț, pe partea dreaptă a Crișului Alb, la o distanță de 100 km față de municipiul Arad, Parohia Dieci este atestata documentar în anul 1692. La momentul respectiv se constituia dintr-o simplă biserică de lemn cu hramul "Bunăvestire", așezată pe "Dâmbul de la Caznari". Prima atestare documentara a localității Dieci datează din anul 1613. Economia este una predominant agrara, cu ambele sectoare componente bine dezvoltate. Cea mai importantă resursă exploatabila a subsolului este andezitul - rocă magmatica deosebit de întrebuințata
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
prietenului sau Ion Ghica. De asemenea , în Buteni a poposit și Aurel Grozda , deputat în parlamentul de la Budapesta și membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei după Marea Unire de la Alba-Iulia . În anul 1728 a fost sfințită biserică de lemn cu hramul "Bunăvestire" care devenind neîncăpătoare, în anul anul 1794, parohia cere aprobarea construirii unui nou lăcaș de cult. În 1802, protopopul Gavril Bucatos al Butenilor, sfințea nouă biserică de zid. Biserică a avut un iconostas sculptat de Ioan Novacovici în anul
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
protopopul Gavril Bucatos al Butenilor, sfințea nouă biserică de zid. Biserică a avut un iconostas sculptat de Ioan Novacovici în anul 1809, mutat în biserică edificata între 1927-1929, după planurile arhitectului Conrad Richter din Timișoara. Noul lăcaș de cult are hramul celui vechi. Tradiția populară susține că el a poposit la Buteni an casă cu nr.194 sau 196. În clădirea de la nr. 164 este școală veche, una din primele școli românești de nivel mai înalt din acestă parte a țarii
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
veche credință ortodoxă, consemnandu-se existența încă din 1525 a unor „preoți ortodocși” - Ioan în Araneagul de Jos și Nicolae în Araneagul de Mijloc - iar în 1746 preotul se numea Sav. Satul avea biserică de lemn, consemnata din 1734 - cu hramul Adormirea Maicii Domnului - iar din 1870 dăinuie actuala biserică zidita din piatră cu hramul celei vechi. Locuitorii se ocupau în principal cu creșterea vitelor și cultivarea pământului, dar mai produceau și țuică având câteva „căldări” pentru așa ceva, iar prin 1851
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
în Araneagul de Jos și Nicolae în Araneagul de Mijloc - iar în 1746 preotul se numea Sav. Satul avea biserică de lemn, consemnata din 1734 - cu hramul Adormirea Maicii Domnului - iar din 1870 dăinuie actuala biserică zidita din piatră cu hramul celei vechi. Locuitorii se ocupau în principal cu creșterea vitelor și cultivarea pământului, dar mai produceau și țuică având câteva „căldări” pentru așa ceva, iar prin 1851 aveau chiar și 9 mori mici de parau cu care își măcinau „bucățele”. Spre
Arăneag, Arad () [Corola-website/Science/300283_a_301612]
-
XIV-lea, veche din 1783. În biserică se găsește altarul cu icoana „Hristos pe Cruce”. La început preoții au fost franciscani, până la sfințirea bisericii pe 14 septembrie 1783, de către episcopul Emmerich Christovich, la sărbătoarea Înălțarii Sfintei Cruci, când este și hramul bisericii.Cu începutul anilor 1920 au început să plece nemți și să vină români.În 1951 s-a amenajat aici o capelă ortodoxă,care mai târziu a fost extinsă,astăzi fiind biserică.În această biserică două treimi din sat își
Cruceni, Arad () [Corola-website/Science/300289_a_301618]
-
multe familii de români din Apuseni. Cu această ocazie a fost reânființată și parohia ortodoxă română. Încă de la inceput slujbele religioase se țineau într-o capelă amenajată într-o casă. După 1989 enoriașii își edifica o biserică din cărămidă, cu hramul "Pogorârea Sfanțului Duh", sfințită în 1997 de Î.P.S. dr. Timotei Seviciu episcopul Aradului. În sat (la nr. 188) reține atenția școală veche a cărei existența se poate atestă documentar încă din 1779. Actuala clădire ridicată în 1866, păstrează și
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
alături de cea de cale ferata, una dintre principalele artere de acest fel care face legătura între București, Brașov, Sibiu și Deva, trece prin Arad și se îndreptă spre Budapesta și Viena. În secolul XVIII exista o biserică de lemn cu hramul "Sfântul Mucenic Gheorghe" construită pe vatra veche a satului, la locul numit de către localnici "Hadă". În jurul anului 1825, vatra satului a fost mutată în poziția actuală iar biserica a rămas părăsită. Noua biserică cu hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică
Mândruloc, Arad () [Corola-website/Science/300298_a_301627]
-
o biserică de lemn cu hramul "Sfântul Mucenic Gheorghe" construită pe vatra veche a satului, la locul numit de către localnici "Hadă". În jurul anului 1825, vatra satului a fost mutată în poziția actuală iar biserica a rămas părăsită. Noua biserică cu hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" a fost construită în anul 1850. Una din atracțiile turistice în ce privește istoricul arealului e mormântul lui Petru Huzur (1874 - 1966) cel care a luat parte la răscoala țăranilor din 1907.
Mândruloc, Arad () [Corola-website/Science/300298_a_301627]
-
malul drept al Mureșului. Aici există o biserică de cărămidă și piatră, construită în anul 1702, dar care, în urma strămutării albiei Mureșului s-a surpat, în locul ei, pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, a fost construită alta din lemn, ce avea hramul "Sfântul Mucenic Gheorghe". Tradiția consemnează că în jurul anului 1823, locuitorii și-au mutat vatra satului pe locul actual, din cauza deselor inundații ale Mureșului, vechea biserică de lemn rămânând în afara satului. În noaptea de Bobotează a anului 1823, ea a fost
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
locul actual, din cauza deselor inundații ale Mureșului, vechea biserică de lemn rămânând în afara satului. În noaptea de Bobotează a anului 1823, ea a fost dărâmată de un vânt năpraznic. În anul 1854 a fost construită actuala biserică de cărămidă, cu hramul celei vechi. Biserica are un iconostas din anul 1783, cumpărat în anul 1930 de la biserica din Seitin. La Cicir a fost descoperit în anul 1965, pe terasa nordică a localității, un bordei cu o mare cantitate de de ceramică de
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
din cauza deselor inundații, satul se mută pe locul actual; vechea biserică de lemn rămasă înafara satului, este distrusă de o furtună (cf. tradiției) -1828- are 144 familii -1851- are 793 locuitori -1854- este ridicată actuala biserică de zid, cu același hram ca cea de lemn dispărută -1857- satul are 621 locuitori -1869- 1025 locuitori -1880- 941 locuitori -1890- 904 locuitori -1910- 971 locuitori -1913- este numit “Maroscsicsér”; atunci sunt menționate sălașele din jur: Hada (39 locuitori) și Ócsicsér
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
ziua a șaptea își are începuturile în comuna Șepreuș în secolul trecut ,în anul 1907. Religia adventista a fost dusă în comuna Șepreuș de către misionarii Germani. La mijlocul secolului al XVIII- lea este menționată aici o veche biserică de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli". După sistematizarea satului pe vatra actuala, vechea biserică de lemn în 1780 este înlocuită cu alta tot din lemn. În 1859 a fost construită actuala biserică din piatră și cărămidă, care are hramul "Bunăvestire"
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
veche biserică de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli". După sistematizarea satului pe vatra actuala, vechea biserică de lemn în 1780 este înlocuită cu alta tot din lemn. În 1859 a fost construită actuala biserică din piatră și cărămidă, care are hramul "Bunăvestire"
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
piscicole realizate aici și nu în ultimul rând pentru podul turcesc, monument istoric și de arhitectură datat din secolele al XV-lea - al XVIIlea, construit peste râul Cigher. În Seleuș există clădiri monumente de arhitectură, din care amintim biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ridicată în 1726, din lemn, sfințită în 1745 și reconstruită, din cărămidă, în anul 1870. Aflată la întretăierea unor importante drumuri comerciale, localitatea se dezvoltă puternic în secolul XVIII. În secolele XVIII - XIX se pun bazele actualelor
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
sau elementară. Satul are două biserici ortodoxe: o biserică mică din lemn (secolul XVII), monument istoric, în care nu se mai slujește decât o dată pe an, și o biserica nouă, construită în prima jumătate a secolului XX. Biserica nouă cu hramul Sfânta Treime Prin anul 1935, populația din Valea Largă crescuse, biserica veche avea 150 de ani, era destul de neîncăpătore și cu acoperișul deteriorat. În aceste condiții, poporenii îndrumați de preotul paroh Vasile Gan au hotarât în 1836 să construiască o
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]