2,402 matches
-
călătorii îi spuneau "La Frumoasa", deoarece se spune că nevasta hangiului ar fi fost foarte frumoasă. Este o localitate mică având doar 65 case. Este împărțit în două linii distincte de case, pe lângă șoseaua care duce prin Liteni, la Gura Humorului. Cealaltă linie mai consistentă, unde era de fapt vatra satului și se desfășoară de-a lungul unui pârâiaș care se pierde mai departe spre Moara Carp. Până prin anul 1995 nu avea o biserică ortodoxă, ci doar o casă de rugăciune
Frumoasa, Suceava () [Corola-website/Science/301954_a_303283]
-
Ilișești (în germană "Illischestie") este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Brașca și Ilișești (reședința). Ea se află situată de-a lungul DN 17, între orașele Suceava (20 km) și Gura Humorului (18 km). În acest sat s-a născut Simeon Florea Marian (1847-1907), renumit folclorist și etnograf român. În anul 1930, populația satului Ilișești (care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
Poiana Micului este un sat în comuna Mănăstirea Humorului din județul Suceava, Bucovina, România. | tip subdiviziune 3 = Comună. Poiana Micului (, ) este o localitate în județul Suceava, comuna Mănăstirea Humorului, România. Se află pe Râul Humor, la 5 km de izvorul acestuia. Migrațiile în căutarea unei vieți mai bune reprezintă fundamentul
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
Poiana Micului este un sat în comuna Mănăstirea Humorului din județul Suceava, Bucovina, România. | tip subdiviziune 3 = Comună. Poiana Micului (, ) este o localitate în județul Suceava, comuna Mănăstirea Humorului, România. Se află pe Râul Humor, la 5 km de izvorul acestuia. Migrațiile în căutarea unei vieți mai bune reprezintă fundamentul istoriei Bucovinei. Tocmai în acest mod a luat naștere diversitatea bucovineană. La aceasta contribuie și migrațiile slovacilor și a
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
Poiana Micului este un sat în comuna Mănăstirea Humorului din județul Suceava, Bucovina, România. | tip subdiviziune 3 = Comună. Poiana Micului (, ) este o localitate în județul Suceava, comuna Mănăstirea Humorului, România. Se află pe Râul Humor, la 5 km de izvorul acestuia. Migrațiile în căutarea unei vieți mai bune reprezintă fundamentul istoriei Bucovinei. Tocmai în acest mod a luat naștere diversitatea bucovineană. La aceasta contribuie și migrațiile slovacilor și a polonezilor, în special cele ale goralilor
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
limba polonă. După război,în anii 1950-1960 preotul Iosif Tălmăcel a fost paroh. Nu vorbea polona, dar după un timp a învățat să vorbească cu noi ca noi. La Poiana venea apoi preotul Szurgot, paroh și apoi decan de Gura Humorului, care ținea predica în limba polonă. Dintre toți preoții, cel mai mult a fost paroh pr. Cazimir Cotolevici, înlocuit în 2003 de către preoții formați în Polonia: mai întâi pr. Marius Bucevschi, apoi în 2005 pr. Alfons Zelionca. Din 2006 paroh
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
gospodării / kmp. Secțiunea 5. Căi de transport a.Cai de transport rutiere Localitatea este situată la intersecția a doua artere de circulație rutieră foarte importante, de-a lungul liniei de contact munte-podiș DN 2E, între comună Putna și orașul Gură Humorului și alta care traversează Obcina Mare - DN 17A, între municipiile Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, pește Pasul Ciumarna (1100 metri altitudine), fiind în vecinătatea municipiului Rădăuți, la o distanță de cca. 8 km de acesta, la 15 km de orașul Solca
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Rareș. Fiecare dintre acestea are o culoare dominantă („albastrul de Voroneț”, „verde de Sucevița” etc.) și prezintă scene unice prin compoziția lor grafică, scene care descriu importante învățături din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneză la Voroneț etc.). Turismul cultural în România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai mare măsură de turiști străini, atrași de frumusețea și de încărcătură cultural-istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri, biserici, muzee, tradiții locale etc.). Această
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi cartier al orașului Gura Humorului. Mănăstirea se află la 36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Biserica a fost ridicată în anul 1488
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi cartier al orașului Gura Humorului. Mănăstirea se află la 36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. De mici proporții, cu plan
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . De asemenea, lăcașul de cult este inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Din punct de vedere geografic, mănăstirea este situată la sud de orașul Gura Humorului din județul Suceava, pe valea râului Voroneț. Mănăstirea Voroneț a fost înălțată pe locul unde se afla o biserică de lemn. Când lucrările de construcție se apropiau de final, Ștefan cel Mare dăruiește mănăstirii prin actul de la 17 august 1488
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
descrierea crudă și cutremurătoare a cadavrelor în descompunere, imagine inspirată, probabil, din insuportabilul spectacol macabru al „Osuarului Inocenților”, în contrast cu evocarea temelor religioase. Întreaga construcție a catrenului este perfect echilibrată, lipsită de cuvinte inutile sau plasate de dragul rimei. Scris cu un humor amar, într-un moment de deprimare fatalistă, în așteptarea execuției inevitabile, acest mic poem de patru rânduri de octosilabe constituie chintesența artei villoniene, revolta și confuziile unei tinereți năbădăioase, irosite mult prea timpuriu. Următoarea listă de opere complete ale lui
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
fiind Mănăstirea Probota (1530, unde se află și mormântul său), Mănăstirea Rașca, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia (1532), Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău și Biserica Sfântul Dumitru din Suceava. De asemenea, a refăcut Mănăstirea Moldovița (1537), Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Humor (1535) și Mănăstirea Caracalu de la Muntele Athos. În timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș au început să fie realizate fresce exterioare la unele biserici moldovenești, renumite în prezent în întreaga lume. O importantă contribuție la apariția acestora
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
o localitate intens locuită, cu populație foarte numeroasă și în continuă creștere. Cajvana, străveche vatră istorică, este situată în centrul județului Suceava, la 36 km nord-vest de municipiul cu același nume, reședința județului, la 38 km nord-est de orașul Gura Humorului, la 30 km sud de municipiul Rădăuți și la 12 km sud-est de cel mai mic oraș al județului, Solca. Orașul Cajvana are următorii vecini: Prin apropierea hotarului sudic cu Todirești, Soloneț și Comănești, la distanța de aproximativ 1 km
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
12 km sud-est de cel mai mic oraș al județului, Solca. Orașul Cajvana are următorii vecini: Prin apropierea hotarului sudic cu Todirești, Soloneț și Comănești, la distanța de aproximativ 1 km trece și linia de cale ferată Suceava - Cacica - Gura Humorului, care are stații atât în Todirești (Halta Todirești), cât și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
ocupă în continuare un loc de seamă în activitățile locuitorilor din Frasin, în ciuda promovării localității la rangul de oraș. Frasin este așezat în zona Obcinelor Mari, pe valea râului Moldova, pe șoseaua națională și calea ferată care leagă orașele Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc. Aria de influență urbană a orașului Frasin este aproape inexistentă, deoarece localitatea se află la o distanță de doar 7 km de Gura Humorului, vechi centru urban al Bucovinei, superior din toate punctele de vedere orașului Frasin
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
valea râului Moldova, pe șoseaua națională și calea ferată care leagă orașele Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc. Aria de influență urbană a orașului Frasin este aproape inexistentă, deoarece localitatea se află la o distanță de doar 7 km de Gura Humorului, vechi centru urban al Bucovinei, superior din toate punctele de vedere orașului Frasin. Din structura orașului Frasin face parte fostul sat (devenit cartier) Bucșoaia, iar Doroteia și Plutonița au statutul de sate afiliate orașului. Orașul Frasin este situat într-o
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
europeană E576 (DN17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania și se află o distanță de 43 km de municipiul Suceava, reședința județului cu același nume. Distanțele din Frasin până la cele mai apropiate orașe sunt: 7 km până în Gura Humorului și 25 km până în Câmpulung Moldovenesc. Din E58, în centrul orașului Frasin se desprinde drumul județean DJ177A către Ostra și apoi orașul Broșteni (aflat la distanța de 56 de km). De asemenea, Frasin este conectat la sistemul de căi ferate
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
scriitori, a fost poetul Quintus Horatius Flaccus. În cele două cărți cu satire, numite de Horațiu "Sermones" ("Convorbiri"), sub forma unui dialog cu Maecena, sunt tratate teme etice, criticându-se ambiția nemăsurata, prostia, avariția, într-un mod tolerant și cu humor. Într-un ton mai sever sunt formulate cele 16 satire ale contemporanului sau Juvenal, aparținător al filosofiei stoice. Marțial, prieten cu Juvenal, a fost un maestru al epigramei, publicate în 15 cărți, în care critica într-o formă zdrobitoare decadenta
Satiră () [Corola-website/Science/299948_a_301277]
-
Cincilea Anotimp". Perioada Carnavalului începe în ziua de 11 noiembrie la orele 11:11 în "Alter Markt" ("Piața Veche") și durează până la Aschermittwoch („Miercurea Cenușii”, începutul postului Paștelui). În acest timp au loc baluri costumate și festivități caracterizate printr-un humor gros și satire, în special la adresa personalităților politice. Punctul culminant îl constituie marea paradă de Rosenmontag (lunea de dinaintea Miercurii Cenușii), cu care alegorice, muzică și costume originale. Gara principala din Köln are legături în toate direcțiile: La sud-est de oraș
Köln () [Corola-website/Science/298863_a_300192]
-
Vusi Suomi” - Helsinki); A creat, creează și va crea, descoperind noi zone umane, ascunse privirii noastre obișnuite” (A. Strihan - „Izvoare”, Tel Aviv); „Prezentând «Celebrul 702» teatrul grec modern face un serviciu important publicului elen” („To Vima” - Atena); „Talentul, fantezia și humorul, scânteietorul dialog al lui Mirodan” (Traian Șelmaru, „Premiera de o seară”, Ed. Eminescu, București); „Mirodan are propriul său univers și o voce, a sa, de neconfundat” (Eugen Luca, „Secolul 20” - Tel Aviv); „Contrapunct de comic și tragic” (Fernando Campoamor, „Havana
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
Bucovina (în = Țara fagilor), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac, este o regiune istorică cuprinzând un teritoriu de 10.441 km² care acoperă zona adiacentă orașelor Cajvana, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Frasin, Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra Dornei și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina. Denumirea a intrat oficial în uz în 1774, odată cu anexarea teritoriului de către Imperiul
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
acest teritoriu a avut parte. Bucovina este cunoscută pentru mănăstirile construite de foști domnitori și boieri moldoveni (Mușatinii, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Ștefan Tomșa, Alexandru Lăpușneanu, Familia Movileștilor ș.a.), fiecare cu culoarea sa specifică: Voroneț (albastru), Humor (roșu), Sucevița (verde), Moldovița (galben) și Arbore (combinație de culori). Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începând cu ziua de marți până vineri, pe lângă simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
un tip simpatic și orginal. Cu fața plină și jovială, surâsul său veșnic îndemna la râs chiar când nu vobrea, dar mai ales când se punea pe povestit. Vestit din cauza anecdotelor pe care le povestea cu o artă și un humor extraordinar, chiar pînă la bătrînețe, Caragiani a fost apreciat de toți cunoscuții săi.
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
Ypresian, Lutețian, Priabonian, Acvitanian și Burdigalian. De asemenea, a relevat aspecte tectonice noi în pânza de Audia (separarea a două digitații) și a raporturilor dintre pânzele de Tarcău și de Vrancea, prin separarea (în ultima) a trei noi semiferestre (Sucevița, Humor și Râșca). În afară de fliș, începând din 1976 s-a ocupat de studiul Sarmațianului din Platforma Moldovenească și Dobrogea de Sud. De asemenea, s-a ocupat și de istoria științelor geologice din România. A inițiat la Iași, studiul bitumolitelor oligocene (roci
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]