KorAP: Find »[drukola/base=iarbă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...81 82 83 ...763 >

19,061 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

votca puțin mai densă se îmbinau în sisteme climaterice miniaturale și fronturi de furtună. M-am gândit la fragilele spirale de culoare ale uleiului în apă, la trista rostogolire și dispersare a galaxiei, la margaretele ca niște rotițe zimțate în iarba verde făcând să funcționeze vasta mașinărie a evoluției, la un vârtej de frișcă desfăcându-și brațele spiralate într-o ceașcă de cafea rămasă nebăută, toate astea ivindu-se de undeva în același timp, dar fără a crea confuzie; în perfectă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
ne-spațiul. Am învățat cum să creez fluxuri conceptuale false și cum să le scurtcircuitez pe cele existente, cum să-mi înfășor capul în ferigile și lichenii ideilor străine și cum să-mi ung pielea și hainele cu noroiul și iarba altui eu până când am reușit să devin invizibil după bunul meu plac, până când oricine sau orice se putea uita drept la mine fără vadă în fața ochilor adevărata mea persoană. Primul Eric Sanderson mi-a trimis un CV și m-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
am ferit capul și totul era tăcut - eu în aer, ieșind pe geamul spart la lumina zilei. Am aterizat mai întâi în picioare și apoi am căzut în mâini și în genunchi cu niște bufnituri zdravene și niște clefăituri înfundate. Iarba udă și pământul îmbibat de apă săriră în lături când vârfurile bocancilor mei, genunchii și mâinile întinse se afundară în cratere de noroi rece, aspirant. — Să n-o pierzi, zise vocea fetei. Țigara îmi căzuse din gură când aterizasem și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
săriră în lături când vârfurile bocancilor mei, genunchii și mâinile întinse se afundară în cratere de noroi rece, aspirant. — Să n-o pierzi, zise vocea fetei. Țigara îmi căzuse din gură când aterizasem și zăcea, scoțând rotocoale de fum, în iarba noroioasă, udă. Am ridicat privirea. — Și începe să faci ce ți se spune, zise ea, sau te las în urmă. Se întoarse și o porni pe peluza lungă într-o alergare susținută. M-am ridicat în picioare, mi-am șters

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
am urmărit privirea de-a lungul peluzei. O ploaie noroioasă de impresii de-o frântură de secundă - meciuri de fotbal în zile ploioase, cizme galbene călcând cu hotărâre, instructori alunecând - un milion de fragmente infinitezimale erau aruncate în lături din iarba udă într-o dungă rapidă de presiune care se apropia de noi pe peluză dinspre spital. O arătare conceptuală mare chiar sub suprafața solului. Măruntaiele motocicletei huruiau și scrâșneau ascuțit și furios, iar noi înaintam într-o revărsare de noroi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
portocalii în ochi. Geanta lui Nimeni țopăia incomod la îndoitura brațului meu. — Mai e acolo? M-am întors. La mai puțin de cincizeci de metri în spatele nostru și ținând pasul, idei, gânduri, fragmente, frânturi de poveste, vise, amintiri țâșneau din iarbă într-o aversă rapidă. Sub ochii mei, aversa se intensifică. Însuși conceptul de iarbă începu să se ridice și să vălurească într-un V lung. Pe creasta valului, ceva se ivea din spumă - un semnificant curbat și crescător, o idee-înotătoare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
acolo? M-am întors. La mai puțin de cincizeci de metri în spatele nostru și ținând pasul, idei, gânduri, fragmente, frânturi de poveste, vise, amintiri țâșneau din iarbă într-o aversă rapidă. Sub ochii mei, aversa se intensifică. Însuși conceptul de iarbă începu să se ridice și să vălurească într-un V lung. Pe creasta valului, ceva se ivea din spumă - un semnificant curbat și crescător, o idee-înotătoare perfect evoluată. Mark Richardson. Mark Richardson. Mark Richardson. Mark Richardson. — Încă vine după noi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
unui Volkswagen așezat direct pe podeaua de carton. 7. Scări mobile. O serie de scări mobile din lemn vechi, nedesfăcute și sprijinite de cutii sub forma unei scări fixe impracticabile ce ducea de la podea la puntea superioară. 8. Tăietor de iarbă. Un tăietor de iarbă din plastic verde, sprijinit de o cutie așa încât capul tăietorului și firul de tăiat stăteau cu spatele la restul montajului. Fidorous numea tăietorul „Propulsorul 1“. 9. Scaun directorial. La dreapta tăietorului de iarbă, un scaun rotativ de birou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pe podeaua de carton. 7. Scări mobile. O serie de scări mobile din lemn vechi, nedesfăcute și sprijinite de cutii sub forma unei scări fixe impracticabile ce ducea de la podea la puntea superioară. 8. Tăietor de iarbă. Un tăietor de iarbă din plastic verde, sprijinit de o cutie așa încât capul tăietorului și firul de tăiat stăteau cu spatele la restul montajului. Fidorous numea tăietorul „Propulsorul 1“. 9. Scaun directorial. La dreapta tăietorului de iarbă, un scaun rotativ de birou, ușor uzat, cu tapiserie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
puntea superioară. 8. Tăietor de iarbă. Un tăietor de iarbă din plastic verde, sprijinit de o cutie așa încât capul tăietorului și firul de tăiat stăteau cu spatele la restul montajului. Fidorous numea tăietorul „Propulsorul 1“. 9. Scaun directorial. La dreapta tăietorului de iarbă, un scaun rotativ de birou, ușor uzat, cu tapiserie albastră. Ca majoritatea scaunelor de birou, acesta avea roți, însă erau blocate cu cinci sau șase lanțuri de bicicletă, mai multe lacăte și-un blocaj de volan. Pe șezutul lui se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
ca mine însumi. Neștiind ce altceva să fac, am spus doar mersi. Schimbând macazul și devenind un căpitan sever, Fidorous insistă să mă ducă într-un tur al restului navei. Croindu-ne drum pe la pupa, am văzut că tăietorul de iarbă și ventilatorul de birou se transformaseră în elice propulsoare; cutia plină de hârtii era acum o imprimantă laser voluminoasă, legată în așa fel încât să atârne peste bordul din spate al ambarcațiunii, iar scaunul de birou se reinventase sub forma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
se schimbase în mine. În parte, mă oferisem să rămân pe punte, de veghe, ca să am timp să mă gândesc la ce ar putea fi acel ceva. Îmi tot imaginam o monedă veche, căzută pe marginea unei poteci năpădite de ierburi, cu o față în sus, la vedere, expusă intemperiilor an după an, iar cu cealaltă ascunsă și aproape uitată în noroi. Când, în pivniță, cuvântul apă se transformase în apă adevărată, fusese ca și când moneda s-ar fi întors pe cealaltă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

groasé cu multe fire subțiri, ca ață de pescuit, chiar și mai subțiri. La unele baloturi era ațé roz. Această eră și mai frumoasé. Și lui Îi pléceau arcurile cu ațé roz. Peisajul rural o fécea pe Sophie sé roșeascé. Ierburile Înalte Îi ajungeau tatei pîné deasupra capului. Din cînd În cînd, Sophie fécea „ah, ah”. Sau tatél ei fécea așa? Céci ierburile erau Înalte, iar Sophie era micé. Se citea În ochii lor un cîmp deschis cu flori galbene și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
mai frumoasé. Și lui Îi pléceau arcurile cu ațé roz. Peisajul rural o fécea pe Sophie sé roșeascé. Ierburile Înalte Îi ajungeau tatei pîné deasupra capului. Din cînd În cînd, Sophie fécea „ah, ah”. Sau tatél ei fécea așa? Céci ierburile erau Înalte, iar Sophie era micé. Se citea În ochii lor un cîmp deschis cu flori galbene și portocalii, cu frunze care ajungeau la pémînt, dulci că bomboanele. Sophie se ridicase pe umerii tatélui ei și rupse o bomboané. O

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
era un prilej de durere, de spaimé, sau disperare. Sophie mergea lîngé tatél ei și cîmpul Își deschidea culorile sale galbene și portocalii. Sandalele ei roșii cu cataramé micé de fier célcau prin iarbé, dar ea nu le vedea, céci iarbă era Înalté și ochii ei erau Îndreptați mai mult În sus, printre florile galbene și portocalii, ca sé vadé cerul. Tatél ei o ținea de mîné, dar o mai ridică și pe umeri că sé fie Sophie mai Înalté. Sophie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Uniunea Sovieticé. Patrie liberé. Patrie mamé. Scroafa mînca din treucé tot ce i se turnă și Șasa Îi aducea mere stricate din beci, coji de cartofi și resturile de pîine murdare de gélbenuș, care Îi rémîneau de la mîncare. Primévara ieșea iarbă verde și tata Îl trimetea cu sacul dupé buruian și Șasa pleca de dimineațé În zilele de duminicé, iar În celelalte dupé ce venea cu autobuzul de la școalé. El zébovea cu sacul ore Întregi, céci era un motiv bun că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
palmé dacé vroiai s-o rupi, și flori galbene, Înalte și léptoase, pe care nu stia dacé le ménîncé porcii. Se așezé În iarbé și-și scoase sandalele și le scuturé de pémînt. Dacé ar fi mîncat porcii toate aceste ierburi, ar fi putut veni cu coasă și-ar fi cosit saci Întregi de iarbé, și i-ar fi ajuns pentru o séptémîné. Ar fi ascuns sacii În pédure și ar fi venit În fiecare zi, și n-ar mai fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
dumneavoastré. Dar, uite, brebeneii, Vladimir Ilici, parcé au ceva rațiune. Pe brebenei eu Îi Înțeleg. Dar cîteodaté nu au rațiune. Și totuși Îi iubesc pe brebenei. Dar nu numai pe brebenei, Vladimir Ilici, chiar și copacii, uite, ulmul acesta... și iarbă, Vladimir Ilici... Știți, cîteodaté Înțeleg și iarbă. - Totuși, e plin de contradicții, Macarîci. Este nevoie de rațiune că sé facem ordine. Vladimir Ilici reuși În sfîrșit sé-și lege iepurele sub barbé și se Întoarse spre Macarîci. - Ei, ce ziceți Macarîci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
au ceva rațiune. Pe brebenei eu Îi Înțeleg. Dar cîteodaté nu au rațiune. Și totuși Îi iubesc pe brebenei. Dar nu numai pe brebenei, Vladimir Ilici, chiar și copacii, uite, ulmul acesta... și iarbă, Vladimir Ilici... Știți, cîteodaté Înțeleg și iarbă. - Totuși, e plin de contradicții, Macarîci. Este nevoie de rațiune că sé facem ordine. Vladimir Ilici reuși În sfîrșit sé-și lege iepurele sub barbé și se Întoarse spre Macarîci. - Ei, ce ziceți Macarîci? - Ce sé zic? Are rațiune. - N-are

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Iar dacé n-ar fi Încéput, s-ar fi așezat amîndoi pe iarbé. Chiar dacé ar fi fost umed și ar fi fost rece, ar fi stat amîndoi și s-ar fi gîndit la ceva. - De ce ard oamenii frunzele și iarbă și nu le lasé În grédiné? - Pentru cé În grédiné se mai nimeresc și pietre, si bețe, și dai cu hîrlețul În ele. - Și-atunci de ce trebuie sé ardé frunzele? - Pentru cé pietrele și betele stau ascunse În frunze și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
stîngul, cu dreptu-i mai ușor. Dar eu nu pot cu dreptul. Cade hîrlețul jos. - Și-ai sépat mult? - Vreo zece metri - Cred c-ai obosit. - Eu nu prea obosesc, eu pot sé sap și o suté de metri. Dar și iarbă te-ncurcé la sépat, se prinde de hîrleț. - Și-ai dat și tu foc la iarbé? - Și la toate celea am dat foc, si la grémezi de lemne! - Si dacé se aprinde pédurea? - O stîng. - Și nu ți-i fricé sé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
am dat foc, si la grémezi de lemne! - Si dacé se aprinde pédurea? - O stîng. - Și nu ți-i fricé sé stîngi pédurea? - De ce sé-mi fie fricé? o stropesc cu apé! - Ai stins vreodaté vreo pédure? - Nu, dar am stins iarbă. Dar dacé s-ar aprinde pédurea, aș stinge-o și pe ea, aș aruncă cu pémînt și-aș bate cu cémașa. Și pédurea-i tot că și iarbă, numai cé-i mai mare. - Dar tu ai fost În pédure? - Dacé vrei, pot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
o stropesc cu apé! - Ai stins vreodaté vreo pédure? - Nu, dar am stins iarbă. Dar dacé s-ar aprinde pédurea, aș stinge-o și pe ea, aș aruncă cu pémînt și-aș bate cu cémașa. Și pédurea-i tot că și iarbă, numai cé-i mai mare. - Dar tu ai fost În pédure? - Dacé vrei, pot sé te duc și pe tine prin pédure, eu știu atîtea locuri! Știu unde sînt cele mai multe lécrémioare și știu și ciuperci, si un copac gros. Dacé mergi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
puțin pîné la paradé. Luni o sé ducé bani pentru baloane. Trebuie sé se pregéteascé. Sé spargé sticle, sé strîngé pietricele. 38 Dincolo erau pédurile și apa, care nu se vedeau, erau pésérile negre și zépada. Cédeau frunzele și Înverzea iarbă, creșteau ciupercile roșii, ca jumétéțile de cireașé, creșteau mușchii și petele de mucegăi. Pe copaci se prindea promoroaca și secetă. Erau animale care se Împrieteneau, garduri și nori care pleacé. El o ridicase de jos și o aruncase pe umeri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
de mici În timp ce le béléngénea, curelele au ros pielea cea umedé a gleznelor și că sé nu o usture, Sophie și-a scos sandalele și le ținea În mîné. Printre degetele ei mici de la picioare, atunci cînd se agéțau În ierburi, rémîneau frunze uscate și spice de care, ca sé se scape, mișcă din degete pîné cédeau. - Ce este, Sophie? spunea tatél. - Iarbă asta, spunea Sophie, iar mi-a intrat printre degete. - Atunci, spunea tatél, de ce n-o dai jos? - Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]