86,363 matches
-
odată cu trecerea religiei în planurile secundare ale vieții publice. Cum suntem un organism compus din diferite mișcări, starea de repaus e doar relativă. Deseori problema o constituie modelele de repaus pe care le alegem și cu care tindem să ne identificăm, fără ca acest lucru să fie posibil la modul absolut (e drept, esența repaosului în acest caz este dată tocmai de această tindere). A avea o teorie care explică ceva înseamnă deseori că subiectul explicației suntem noi; teoria este elaborată pentru
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mult chiar, stima față de propria persoană ajunge deseori să fie direct proporțională cu resursele procurate și consumate. Din dorința de a fi pe plac societății suntem atât de atenți la fața pe care o arătăm celorlalți încât ajungem să ne identificăm cu această imagine; altfel spus, imaginea pe care dorim s-o proiectăm devine imagine de sine. Este un "camelionism al Sine-lui" ce ne devine însăși esența. Ca efecte putem observa faptul că centrul propriei persoane cade în afara noastră iar conflictele
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Expresia "excepția întărește regula", luată în sensul ei slab, reprezintă o formă de moarte a științei. Sensul ei tare este de a indica regula ca fiind o regulă și nu de a arăta că regula admite excepții. Emoțiile sunt deseori identificate cu răsunetul lor corporal, simbolul lor cel mai frecvent fiind inima. Ceea ce explică încercările de a găsi sediul sufletului în zona toracică. Însă asta e o privire "din afară" pe care o aruncăm propriilor emoții. ٭ Holocaustul dă seama de apropierea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
vedea ceva, este-ul fiind mai curând în conștiința noastră decât în lucruri. Considerarea lui Aristotel ca filosof materialist a fost determinată de o neînțelegere a conceptului de substanță, aceasta fiind de fapt cauza formală pe care am putea-o identifica mai curând cu esența. Dacă ne gândim la discursul lui Platon despre Unul (Parmenide) și la a indicarea obiectelor matematice drept intermediari între Idei și lucrurile sensibile, la paralelismul dintre Ființă și Unul la care recurge Aristotel (Metafizica), și dacă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cât mai favorabilă. Altfel spus, avem tendința (conștientă, cel mai adesea; sau cel puțin conștientizabilă) de a-i transforma în "fata urâtă ce ne face să părem mai frumoși". Succesul moralei este demonstrat și de faptul că refuzăm să ne identificăm cu personajele negative; maximul de cădere la care ne permitem să ajungem îl constituie identificarea cu victima, empatie ce vine tot în sprijinul moralei. Partea slabă a poveștii (mai bine spus o altă parte slabă) o constituie obiceiul, ce ne
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
tot în sprijinul moralei. Partea slabă a poveștii (mai bine spus o altă parte slabă) o constituie obiceiul, ce ne este indus pe calea educației, de a personaliza vinovații; avem nevoie de o imagine a răului pentru a-l putea identifica, și din acest motiv îi forțăm un chip, cu riscul de a face răul tocmai prin acest gest. Ne vine extrem de greu să admitem că pentru un rău ar putea fi vinovat un sistem, mai ales un sistem pe care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
doar primii sunt creatori, ultimii doar animând diverse fantasme. Dacă ești atent doar la "interiorul" tău greu îți dai seama că îmbătrânești; asta înseamnă că îmbătrânirea ține mai ales de exterioritate. Trebuie să împărțim realitatea umană în domenii și să identificăm care sunt dominate de rațiune și care de sentimente. Poate că așa ne vom clarifica, diminuând pretențiile noastre de raționalitate exclusivă. Și după ce vei fi citit tot ce puteai citi într-o viață poate vei considera că mai bine "trăiai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
nu mai știm încotro ne îndreptăm. Am păstrat din creștinism imaginea Raiului pe care am dorit să-l creăm pe Pământ, însă istoria contemporană a dinamitat acest ideal. Cum nu putem zări un scop spre care ne îndreptăm, nu putem identifica un sens de curgere a Istoriei. Am căzut la îndemâna propunerilor comerciale făcând din a avea (noi sau copiii noștri) scopul vieții noastre; eventual, îl putem adăuga pe cel de a trăi. Ceea ce înseamnă că viața noastră a devenit un scop
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Ceea ce scriem (asemenea existenței personale) va fi întâmpinat de diverse nivele de lectură, de diferite categorii de cititori. Receptarea (în măsura în care ea are loc) ne descompune în feluri variate. ٭ Pre-otologicul unora din fenomenologi (Heidegger, Merleau-Ponty) suportă o perspectivă evoluționistă, putând fi identificat în perioada de trecere la gândire; astfel, el este o stare de "pregătire" pentru nașterea sensului ce se desfășoară în cadrul trăirii (în cazul acesta, a unei trăiri neraționalizate). Frumusețea locurilor vizitate stă într-o măsură considerabilă sub semnul dispozițiilor personale
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
unde suntem (pentru a ne poziționa spațial), de un "cu cine", pentru a ne poziționa în cadrul relațiilor sociale, poate chiar și de un "când" (la un anumit moment al vieții noastre, al existenței părinților și copiilor noștri) pentru a ne identifica temporal. Tradiția ne-a livrat obișnuinței de a putea spune eu abia odată cu aceste repere. Cred că asta reprezintă una din biruințele modului feminin de-a vedea lumea; bărbații sunt mai fără de căpătâi, dacă sunt scăpați liberi tinzând să-și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Fiecare carte ascunde dorința autorului de a se "muta" și într-o altă conștiință. Critica metafizicii are în ea ceva firesc: metafizica e cea mai semnificativă prezență în gândirea occidentală; astfel încât orice încercare de afirmare (sau orice încercare de a identifica un "vinovat" pentru actuala situație) trebuie să vizeze o depășire a metafizicii. În ce măsură trăsăturile acestui "inamic" sunt date sau în ce măsură ele sunt constituite tocmai de cei ce luptă împotriva lui? Altfel spus, asistăm și aici la binecunoscuta tehnică de demonizare
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a exemplului (sportul implicând valori culturale de bază, are posibilitatea de a le transmite mai departe); de integrare (sportul se poate integra din punct de vedere funcțional; de exemplu, o comunitate/societate, în totalitatea sa sau numai prin spectatori, se identifică cu reprezentanții săi în competiție); de adaptare (cei care practică sportul - jocurile de competiție - se adaptează la regulile jocului, le înțeleg și însușesc; tot astfel, se efectuează adaptarea la sistemul valorilor și normelor unei societăți); de atingere a scopului (“În
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
colectivitatea, etc. din care face parte). Luând în considerare tendințele societății actuale (o societate de consum, cu o distribuție specializată ce asigură schimbul și o creștere preferențială a fondurilor sociale de consum, o societate în care necesitățile personale nu se identifică cu cele ale societății) direcțiile educației fizice și sportului trebuie adaptate. Putem stabili astfel, funcțiile socio-politice ale domeniului: funcția de socializare a personalității individului (activitățile fizice și sportive dezvoltă responsabilități personale și capacitatea de a supune interesele personale celor colective
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de naționalitate, vârstă și sex și să construiască punți între oameni de pretutindeni ca teme de promovare a păcii în lume. Prima sursă a Mișcării Olimpice sunt Jocurile Olimpice care este activitatea cea mai manifestă a CIO. Mișcarea Olimpică este astfel identificată prin mai multe alte activități, precum: Promovarea sportului și competițiilor prin instituțiile sportive internaționale și naționale peste tot în lume. Cooperarea cu organizații private și publice care plasează sportul ca serviciu al umanității. Încurajarea dezvoltării „Sportul pentru toți”. Promovarea femeilor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
activitate, au avut un impact major asupra evoluției ulterioare a organizației. Astfel, toate recomandările Raportului final al Comisiei CIO 2000 au fost incluse în Carta Olimpică. Comparativ cu anul 2000, acum, nu mai puțin de 12 noi comisii pot fi identificate in cadrul organigramei CIO: Comisia de Cultură și Educație Olimpică, Comisia Finanțe, Comisia Relații Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 50 Internaționale, Comisia Juridica, Comisia de Marketing, Comisia de Nominalizări, Comisia Sport și Drept, Programul Olimpic, Presa
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în mod categoric de ordinea politică internă sau de conceptul de ordine în interiorul unui grup social existent în cadrul unei entități politice distincte; 2. semnificațiile și valorile conceptului sunt în funcție de natura, structurile și scopurile entității politice respective. Din perspectivă istorică, se identifică structuri relații de tip imperial, presupun raporturi între entități dominante și dominate, raporturi verticale și orizontale; structuri-relații de tip feudal, puteri fragmentate și legături ierarhice fără frontiere teritoriale bine delimitate; structuri-relații paralele, între state egale în drepturi, suverane și independente
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
parte a vieții economice, științifice, intelectuale iese de sub „controlul” lor, intrând sub incidența unei relative autonomii.”25 Conceptul clasic al puterii exprimă mai mult sau mai puțin „o evaluare a unui complex de factori care luați în totalitatea lor pot identifica o anumită poziție a unui stat sau altul în contextul relațiilor internaționale.”26 Acești factori vizează: populația - reprezintă unul din cei mai importanți determinanți ai puterii, cu rol în creșterea sau reducerea acesteia. Nu se referă numai la număr ci
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
politic luat în ansamblu, de totalitatea proceselor obiective și subiective, materiale și spirituale care concură la realizarea puterii. În acest sens, autoritatea reprezintă o rezultantă, mereu în schimbare, a faptelor puterii, a modului în care scopurile acesteia reușesc să se identifice cu cele ale societății în ansamblu.”44 Analizată în cadrul sistemului politic, autoritatea este acea componentă care, în măsura în care obiectivele puterii sunt în concordanță cu interesele majorității sociale, exprimând astfel legitimitatea puterii, îi conferă stabilitate acestuia. Aspectele de diferențiere ale celor două
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în numeroase cazuri de o idee, de o doctrină și își are locul său în sfera ideologică, în timp ce puterea este legată de o persoană, de un grup sau o asociație și își are locul în sfera sociologică.”56 Unii autori identifică puterea politică cu influența (este cazul lui H.A. Simion sau C.J.Friedrich - citați de M. Trăistaru). Alții (H.D.Lasarewel, A.Kaplan) consideră că noțiunea de influență trimite mai mult către valori politice 55 Etzioni, A. - Power, Influence and Authority, în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
discrepanță între țări având potențialuri economice și militare diferite. Forța reprezintă acțiunea propriu-zisă de încălcare a dreptului internațional la care recurge o țară puternică, nesocotind drepturile unei țări mai mici sau mai slabe.” 71 Plecând de la această definiție, se poate identifica forța ca fiind unul din factorii puterii folosiți de Germania fascistă. Protestele împotriva practicilor fasciste ale Germaniei s-au resimțit și în sport încă din 1932; „astfel, la Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles, în timpul intonării imnului german, sportivii francezi
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
oameni, la sfârșitul celor opt ore am înțeles: orice angajat, în orice poziție este într-o companie inclusiv în sindicat -, vrea și are dreptul să știe "încotro" și "cum", să înțeleagă, să simtă că aparține sau, mai mult, că se identifică cu un scop mai înalt. Pentru că, uman, funcționăm mai bine atunci când speranțele noastre au un anumit fundament de cunoaștere și de înțelegere. Aneta BOGDAN Introducere Conceptul de brand de angajator din perspectiva stadiului actual al cunoașterii este insuficient exploatat, deși
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
produs sau serviciu și produce o dezvoltare a instinctului de consum și de cumpărare în direcția creării cererii de noi servicii și produse. Marca funcționează și creează în mintea utilizatorului o anumită percepție de sine, care îl face să se identifice cu un anumit standard social. Marca participă la constituirea valorii produsului sau serviciului. Acestea dobândesc valoare nu numai în funcție de caracteristicile lor și de avantajele oferite clienților, ci și în funcție de adaptarea la așteptările clienților și de adecvarea la valorile acestora. Beneficiile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o sumă de beneficii care "pot fi în mod implicit considerate garantate sau pot fi elemente importante în cadrul brandului de angajator printre cele mai mari salarii, un mediu de lucru foarte atractiv, tehnologie de ultimă oră"38. Aceste beneficii se identifică cu compania angajatoare. Mai mult decât atât, brandul de angajator înseamnă sinergia promisiunilor, aspirațiilor, valorilor și culturii organizaționale, ceea ce face ca o companie să fie unică. Această personalitate a companiei îi poate determina sau nu pe stakeholders să se simtă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
susțin reputația de angajator de primă linie. Și din acest punct de vedere, strategia de brand de angajator este orientată pe construirea și dezvoltarea dimensiunii angajator de top sau employer of choice. De pildă, orice manager talentat vrea să se identifice cu o companie din topul celor mai puternice din lume. Cu ajutorul revistelor de specialitate, companiile s-au lansat de ceva vreme în competiții care se finalizează cu topuri ale celor mai adorate dintre ele. Topurile Fortune din Statele Unite ale Americii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
recomandabil un mix de politici. De pildă, Mackenzie și Glynn fac următoarele recomandări pe baza cărora poate fi comunicată strategia de brand: să construiești mesaje care pot fi comunicate "la pachet" cu fapte concrete; să înțelegi momentele-cheie ale recrutării, să identifici în special punctele pentru care oamenii ar accepta oferta ta; să știi ce îi atrage pe oamenii din companie; să înțelegi promisiunile brandului, în special elementele nenegociabile; să atragi și să implici cât mai mulți salariați; să trasezi un canal
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]