3,043 matches
-
a fost prea adesea trecut cu vederea. Drepturile criminalului au fost grijuliu cocoloșite, ale victimelor fiind de regulă trecute pe plan secund. Persoana individuală sau familia au fost sistematic subevaluate în favoarea nevoilor sau pretențiilor clamate de cutare sau cutare comunitate identitară. Agendele cu iz socialist, redistribuționist (în continuarea liniei legislatorilor de stînga) au fost promovate destul de consecvent. Loviturile îndreptate împotriva religiei au fost frecvente și contrare dorinței majorităților. Administrațiile republicane au contracarat aceste tendințe prin numiri judecătorești mai raționale, dar cu
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
invizibil în spațiul textual al romanului care constă doar în notele de subsol (Bartleby & Co), până la scriitura narcisistă din Doctor Pasavento, unde găsim o densă, multiperspectivistă și dinamică reflecție asupra creației literare, care conduce la scriitura narcisistă. Peregrinările și jocurile identitare ale naratorului protagonist (doctorul Pasavento, alteregoul lui Vila-Matas), într-un spațiu ambiguu, la „frontiera” dintre realitate și irealitate, transpun metaforic ideea dispariției autorului. Printr-un joc intertextual și imaginativ, doctorul Pasavento creează un spațiu livresc, al operelor altor autori din
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
ilizibile azi. Edgar Reichmann e autorul unei proze ce semănă mult cu cea a lui Isaac Bashevis Singer, cu care împarte aceeași spiritualitate și un soi de realism magic edulcorat și crepuscular în descrierea unor evrei domestici și simpatici, cantonați identitar în prima jumătate a secolului, transformați ulterior ireversibil. Formidabilă de-a dreptul mi se pare atmosfera Brașovului cu multe fațete, un fel de Shambala a nostalgiilor autorului, un loc de încrucișare a spiritului teuton cu cel slav și cu cel
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
de suspiciune. Fără a fi un fenomen modern, pe care să îl putem plasa în mod facil printre vinile unei instituții postbelice sau ale alteia, el este mai degrabă rezultatul unei triste desincronizări de lectură a două uriașe demersuri culturale identitare care au marcat veacul al XVIII-lea al istoriei europene: Enciclopedia și Filocalia. Primul dintre ele, Enciclopedia franceză, se conturează ca manifest emblematic al iluminismului apusean, ca motor al unui front de aculturație menit să sincronizeze timpii culturali și sociali
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
se conturează ca manifest emblematic al iluminismului apusean, ca motor al unui front de aculturație menit să sincronizeze timpii culturali și sociali ai Europei Centrale și de Nord; în timp ce, la aceeași dată, la răsărit, Filocalia se redactează ca un efort identitar al ortodoxiei creștine, efort de recuperare, antologare și revalorizare a tezaurului patristic răspândit în tot spațiul monastic postbizantin. Dacă Enciclopedia franceză se dorea a fi, de la bun început, un compendiu de cunoștințe și de inovații existente la momentul respectiv în
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
în aceste domenii prin performanțele, descoperirile, operele lor. Cu un titlu simplu și direct, proiectul „Români Frumoși” inițiat de fotograful Matei Buță este o invitație la cunoaștere a acestor personalități marcante prezentate într-o galerie de valori compusă din fotografii identitare și biografii scurte. Realizat în parteneriat cu Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate, proiectul „Români Frumoși” strânge portretele prezentate sub forma unei serii de expoziții și ulterior a unei galerii online găzduită pe platforma www.romani-frumosi.ro, scopul final
Regele Mihai și Oana Pellea, în expoziţia de fotografie „Români Frumoși – galerie de valori” by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80298_a_81623]
-
negație și pe o rău înțeleasă toleranță, riscă să se pulverizeze într-o formă goală de conținut. Resuscitarea filonului epic este modalitatea prin care artistul consideră că trebuie să își articuleze opțiunea nu doar la nivel estetic, social și chiar identitar. Astfel, căutarea formei devine însăși mecanismul ce declanșează creația. Abordarea deliberată a formei figurative, în încercarea de a transmite un mesaj cât mai explicit, impresionează prin acuratețea mijloacelor tehnice stăpânite, dar și prin mesajul trist și orgolios totodată, de a
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
o asemenea amploare - și încă în anii ’70-’80, nu pe vremea lui Stalin?” Dar, ca de fiecare dată când se ating astfel de teme provocatoare, cum ar fi încercarea de a ne defini comunitar, de a ne contura profilul identitar, toate punctele de vedere exprimate de participanții la această masă rotundă sunt demne de interes, așa încât Dosarul din Dilema veche merită să fie citit în întregime. Poveștile noastre, poveștile altora În revista 22 (nr. 8, 26 februarie - 4 martie) găsim
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3869_a_5194]
-
în exclusivitate ai istoriei noastre, autorul demontează argumentativ mecanismele de auto-proiecție colectivă, cauzele și scopurile edificării unui Pantheon românesc, în epoca romantică. Concrescute organic, în secolul 19, din chiar necesitatea vitală a creării și continuării unei tradiții autohtone exemplare, imaginile identitare tari, substantive comune ori proprii (ospitalitatea românească, bravura puiului de dac, respectiv Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și alte figuri din galeria eroilor neamului), apar astăzi mai uzate, prin discursurile naționaliste ce le-au vehiculat și secătuit. Resimțite ca indispensabile
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
a fi fost atît de impresionat de poezie, încît se simte ispitit, metaforic vorbind, să se întoarcă cu fața, parcă. Spre a fi văzut de cel care intuise deja atît de multe despre el. Spre a confirma sau infirma supozițiile identitare ale scriitorului. Este într-adevăr un ins singuratic? E obosit și trist? Ce-nseamnă pentru el moartea care se va petrece, pe care o va făptui? La aceste dileme ale scriitorului, livrești cîtă vreme ele există doar în poem, vînătorul
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
viață care în sine a fost românească prin dramatismul, prin hybrisul ei. Aici în Germania - după cîte mi se pare - Aglaja face parte din generația tinerilor autori exponenți ai unei așa-numite „literaturi transnaționale”; scrierile ei au o puternică încărcătură identitară. Ați remarcat și Dumneavoastră aceasta atunci cînd i-ați citit cartea? L.M.: Da, dar nu numai atunci cînd i-am citit textele, ci și în ceea ce mi-a fost dat să văd și să aud din documentele vizuale și sonore
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
francez de expresie română? sau ?scriitor român de expresie franceză?. Altfel, situațiile biografice și lingvistice de scriitor român, pur și simplu, sau de scriitor francez sunt mai ușor de stabilit. Dar amestecul acestor ipostaze dă o personalitate care ?depășește clivajele identitare etnice sau naționale, lingvistice sau culturale?. Ca ?mesager intercultural româno-francez?, Dumitru }epeneag reprezintă, într-a- devăr, ?un caz excepțional prin capacitatea de adaptare?, probând europenismul culturii române moderne. Accentul se poate pune și altfel, nu pe atracția europeană, ci pe centrul
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
centrul de gravitație românesc din spiritul subte- ran al prozei lui Dumitru }epeneag. Laura Pavel, de la Universitatea din Cluj, a încercat să particularizeze ?patria? prozatorului, așa cum apare în Nunțile necesare, Hotel Europa sau La belle Roumaine. ? Matricea imaginară și mitologia identitară? opun caragialismul mioritismului. Mitologizarea imaginii României își conține propria parodie. Spiritul lui Caragiale se încarnează într-o nouă moftologie. O viziune autoflagelantă se clădește pe autoderiziunea unei mentalități mioritice: pe nunta fals cosmică din Maramureș, buricul Europei. Ion al Glanetașului
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
și până în Kosovo, Albania și Marea Adriatică), în mijlocul altor comunități non-romanofone (grecești, albaneze, slave, turcești), aceste comunități au avut, mai întâi, de luptat - la propriu, la figurat - pentru a-și face distincte - prin idiosincrazie - structurile etnolingvistice și socioculturale, proprii. Această recunoaștere identitară avea două aspecte. Cea mai cunoscută - care nu a întârziat de-a lungul secolelor - a fost cea exterioară. Comunitățile romanofone au fost menționate - după cum se știe - mai întâi în sudul Dunării, în Imperiul multietnic al Bizanțului, încă din sec. X
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
chiar dacă unele comunități trăiau în regiuni cu toponime latine)? Chiar dacă, în cronicile bizantine, erau considerați rhomanoï? VI. Răspunsul nu poate fi afirmativ. Romanofonia comunităților din Peninsula Balcanică - dar și a celor de la nordul Dunării - nu constituia, la început, o caracteristică identitară, conștientă, înăuntrul acestor grupări. �Limba noastră", �limba cea bună" era un element definitoriu etnic, o continuitate �din tată în fiu" care trebuia cu orice preț apărată (ar. părinteasca dimândare) în interior, dar și în afară, față de �străini". Nicidecum o relație
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
jur și, mai ales, voind a o păstra (language maintenance), alteritatea garantează fidelitatea lingvistică diacronică. (în Peninsula Balcanică, fiecare etnie avea o limbă proprie, ceea ce, arată Matilda Caragiu Marioțeanu, făcea pe �orice Aromân... să se simtă un altul"!) VIII. Problemele identitare au început să se complice începând cu secolul al XVIII-lea, atunci când o bună parte dintre Aromâni au avut acces, în urma dezvoltării economico-sociale, la instrucția școlară. Aromânii se �îmbogățeau", devenind oameni respectabili în societatea greacă. în plus, în aceeași vreme
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
nu face decât să intensifice contrarietăți și inimiciții subterane... Acuzațiile la adresa unui �naționalism românesc", expansiv, în Balcani, nu li psesc. XIII. Problema comunităților romanofone - românofone - constituie din ce în ce mai mult un element important - sine qua non - al întregii românități românești. De la conștiința identitară, etnolingvistică, până la imaginea istorică a originilor latino-romanice, comunitățile romanofone, atât cele nord-dunărene, cât și cele sud-dunărene, au avut de parcurs o vreme îndelungată, de secole. Un valoros istoric maghiar, ucis în revoluția din 1956, I. Tóth Zoltán 2001, p. 12
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Dacă la nordul Dunării dezideratele au fost împlinite, în sudul Dunării ele își așteaptă încă rezolvarea. Dar drumul parcurs a fost același: lungul drum al afirmării în istorie a romanității românești. XIV. Nu este semnificativ faptul că dinamica acestor idei identitare național-istorice s-a declanșat într-un mediu multicultural favorabil, prin contacte ideologice austro-ungaro-transilvănene care au reunit pe toți cei care militau pentru autonomia propriei alterități? în termeni sociolingvistici, fidelitatea lingvistică (language loyalty) s-a completat cu o culture loyalty, istorică
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
de 15 000 lei, în fiecare din bisericile romano-catolice ale episcopiei. ( L. S.) Lansare de carte Catedra de Psihologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara organizează lansarea cărții „Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan“ a psihosociologului timișorean lect. dr. Alin Gavreliuc. Manifestarea va avea loc marți, 16 decembrie, de la ora 16, în amfiteatrul A33; volumul, apărut la Editura Universității de Vest, va fi prezentat de prof. dr. Anca Munteanu, prof. dr.
Agenda2003-50-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281836_a_283165]
-
Radu Ciobanu De cultura central-europeană va fi vorba, așa cum se conturează, cu semnalmentele ei identitare, într-o interesantă carte care vine să îmbogățească bibliografia, de pe acum generoasă, a domeniului. Splendoarea decadenței. Viena 1848-1938 este titlul inspirat al culegerii de eseuri pe care tânărul și foarte productivul Ciprian Vălcan, în calitate de editor, a publicat-o la, de
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
și familia, în fine, moravurile, cutumele și stilul de viață. Cu o particulară insistență asupra importanței educației într-o epocă în care a apărut noțiunea de parvenit, numind tipul care a ajuns la resursele materiale, dar nu și la normele identitare ale burgheziei, al cărei savoir vivre este opera exclusivă a educației. "Siguranța de sine în lumea bunurilor culturale - scrie Eugen L. Nagy - este însușită atât în timpul educației formale, cât și prin experiența creșterii într-o atmosferă adecvată, înconjurată de cultură
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
povestiri - cinci mai scurte, una de dimensiunile unui microroman - care compun, subtil, un mozaic romanesc. Pe naratorul-protagonist, e adevărat, îl cheamă Roy Fenn, nu David Vann (deși un „inchizitor” ca Philippe Gasparini ar vedea în această omofonie Fenn-Vann o asumare identitară implicită). Cu toate acestea, cartea este dedicată tatălui autorului, James Vann, pe care îl regăsim în rama ficțiunii cu numele de Jim (derivat diminutival al numelui real, James), împreună cu multe alte detalii autobiografice, verificabile printr-o simplă confruntare cu informațiile
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
să nu revendice încrederi fără acoperire emoțională , singurul care se atașează și care - în peninsula textului - se oferă pe gratis. Adică, îmi permit să spun, un fel de Dumitru Crudu. Excepționale poeme intimiste, cu o rețetă biografică și cu țintă identitară. Asta sunt piesele lui Crudu. Și ale nimănui altcuiva.
Dramaturgi ai nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9602_a_10927]
-
doar oglinda care te urmărește”. Gabriel Chifu s-a referit în expunerea sa la confruntarea deseori violentă dintre “eu” și „celălalt”, despre tentativa de excludere („sau eu sau celălalt”), caracteristică lumii fără Dumnezeu. Rodica Binder s-a referit la „codurile identitare” și la „simptomatologia literaturii de emigrație”, iar Brenda Walker la egoism și la prejudecata după care „diferit înseamnă mai puțin valoros”. Despre problema identității au discutat Carme Riera (Spania), Ory Bernstein (Israel), Lucian Alexiu, Marius Tupan, Pia Tafdrup (Danemarca), Riri
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
părea predeterminata: orizontul de așteptare, departe de a fi contrariat, supralicitează opera dintr-o prea puternică nevoie de a fi satisfăcut. Românul ar ținti să fie unul de atitudine, scris pe principiul be yourself, în virtutea căruia autorul ar elabora mărci identitare subculturale. Personajele sunt minoritari (social și sexual) și, de aici, preluarea elementelor specifice: mode, ideologii, tendința de a "violență prejudecățile culturii înalte" prin folosirea/inventarea unui limbaj aparte, în primul rând dezinhibat, pe fundalul culturii hip-hop. Scriitura ar fi cumva
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]