3,066 matches
-
și cu ajutorul cărora Îl identificăm, atribuindu-i o apartenență. Din acest punct de vedere, limbile disponibile joacă un rol major, nu doar fiindcă fac posibile anumite relații sociale (și imposibile pe altele), ci mai ales pentru că variațiile lor au semnificații identitare (de laidiolectul individual la sociolectul colectiv). Fiecare grup uman, fiecare societate produc astfel „categorii identitare” proprii, un repertoriu evolutiv și de referință În care Îi „clasăm” pe ceilalți, adică În funcție de care atribuim o anumită identitate (printre altele), din care deducem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
disponibile joacă un rol major, nu doar fiindcă fac posibile anumite relații sociale (și imposibile pe altele), ci mai ales pentru că variațiile lor au semnificații identitare (de laidiolectul individual la sociolectul colectiv). Fiecare grup uman, fiecare societate produc astfel „categorii identitare” proprii, un repertoriu evolutiv și de referință În care Îi „clasăm” pe ceilalți, adică În funcție de care atribuim o anumită identitate (printre altele), din care deducem anumite semnificații. În acest sens, identitățile la care trimit sentimentele de apartenență sunt reprezentări sociale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deducem anumite semnificații. În acest sens, identitățile la care trimit sentimentele de apartenență sunt reprezentări sociale, „cunoștințe elaborate și Împărtășite” colectiv și empiric, care țin În egală măsură de cunoaștere și de ideologie (Moliner et alii, 2002, pp. 11-12). Categorisirea identitară pare a se realiza În principal pornind de la o percepție contextuală globală, situațională, și nu de la semne izolate (Mucchielli, 1986, p. 35). Ceea ce sugerează că „identitățile dobândite” (Ricœur, 1991), care implică valori, norme și persoane În care ne recunoaștem, sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu aparțin grupului, recunosc existența acestuia și apartenența mea la grup... (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 155 și urm.). Nu Înseamnă neapărat că toți actorii acestei rețele de recunoașteri reciproce trebuie să fie Întru totul de acord asupra tuturor definițiilor identitare: pot exista (și cel mai adesea chiar există) decalaje parțiale mai mult sau mai puțin importante, În funcție de punctul de vedere adoptat. „Exo-identificările” (cele realizate din afara grupului În discuție) au tendința de a generaliza foarte schematic și de a produce stereotipuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identități (vezi conceptul de boundary creat de Frederik Barth). Limitele dintre „Noi” și „Ei” fac obiectul unei „negocieri” implicite și constante Între grupuri, care fixează, deplasează, recunosc, marchează limitele simbolice care le despart și legăturile care le apropie (prin trăsături identitare), În funcție de situație și de relațiile pe care le Întrețin unele cu altele. Așadar, prin relație și prin dialog nu doar ia naștere, ci se și Întreține procesul de identificare. Psihanaliștii, psihologii sociali și psihologii dezvoltării sunt cu toții de acord, cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interculturale, al sincretismelor, al schimbărilor. O identitate se definește Întotdeauna În raport cu sine și cu Celălalt și se construiește Între aceste două elemente sau, dacă vreți, În amândouă În același timp” (Blanchet, 2000, p. 99). Acest fapt trimite la multiplicitatea fațetelor identitare ale unui individ (Laplantine, 1994), ceea ce Edgar Morin numește ființă poli-identitară (Morin, 1987), pledând pentru o viziune complexă asupra umanității, În cadrul căreia unitatea să nu fie disociabilă de pluralitate (noțiunea este unitas multiplex, vezi Morin, 1977-2001). Putem spune de asemenea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
individ (Laplantine, 1994), ceea ce Edgar Morin numește ființă poli-identitară (Morin, 1987), pledând pentru o viziune complexă asupra umanității, În cadrul căreia unitatea să nu fie disociabilă de pluralitate (noțiunea este unitas multiplex, vezi Morin, 1977-2001). Putem spune de asemenea că procesul identitar care se dezvoltă și se afirmă prin exprimarea acestor sentimente există și la nivelul grupului În Întregul său, mai presus de indivizii care Îl compun: În acest caz, este Împărtășit un sentiment colectiv de identitate care cuprinde sentimente legate de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
locale cunosc o renaștere spectaculoasă” (Jean Chevallier, citat de Lipiansky, 1998b, p. 147). Asemenea relații relevă și provoacă astfel diferite procese, pozitive și negative, de schimbare culturală ă așadar, cel puțin În parte, de schimbare de identitate. Noțiunea de strategie identitară ne permite să explicăm atitudinile și comportamentele, conștiente sau inconștiente, adoptate În cursul unor astfel de procese (Camilleri, 1998b). În cazul În care aceste procese se dovedesc dificile, putem pune accentul pe fenomenele de construcție de stereotipuri, procese de categorisire
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se dovedesc dificile, putem pune accentul pe fenomenele de construcție de stereotipuri, procese de categorisire și de atribuire ă necesare, desigur, dar care pot merge până la caricatura superficială și generalizarea abuzivă. Tot În această categorie intră și fenomenele de disonanță identitară („conflicte interne Între valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de deculturație și de asimilare („pierdere a unei apartenențe prin adoptarea exclusivă a alteia, mai cu seamă În situațiile de aculturație forțată”, cf. Gresle et alii, 1994, p. 380), de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exclusivă a alteia, mai cu seamă În situațiile de aculturație forțată”, cf. Gresle et alii, 1994, p. 380), de devalorizare (care provoacă desocializare și agresivitate), de exaltare fanatică (printr-o exagerată concentrare asupra propriei persoane și, În general, prin nesiguranță identitară), de construcție de identități de fațadă („prezentarea artificială a unor trăsături culturale care sunt așteptate de la un individ, prin reacție defensivă de evitare a riscului de evaluare peiorativă”, cf. Mucchielli, 1986, p. 82) sau negative („evitare pentru propria persoană sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Mucchielli, 1986, p. 82) sau negative („evitare pentru propria persoană sau proiectare asupra Celuilalt a unor trăsături devalorizate”, concept dezvoltat de Erikson, citat de Mucchielli, 1986, p. 86), de strategii de disociere („tendința de a nu prezenta o anumită fațetă identitară decât În contexte favorabile și de a o disimula complet În alte contexte”) sau de sincretism („juxtapunere incoerentă de trăsături contradictorii provenind din culturi diferite”). Aceste dificultăți Însă, atunci când sunt depășite, devin etape ale drumului niciodată Încheiat spre o interculturalitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
contexte”) sau de sincretism („juxtapunere incoerentă de trăsături contradictorii provenind din culturi diferite”). Aceste dificultăți Însă, atunci când sunt depășite, devin etape ale drumului niciodată Încheiat spre o interculturalitate mai deplină. Una dintre modalitățile de a evita dificultatea constă În replierea identitară sau chiar În izolarea socială (Camilleri, 1998a, p. 59). În plus, când este vorba despre trăsături culturale, de identitate sau de apartenență stigmatizate, se observă afirmarea unei identități diferite de cea criticată (uneori adoptându-se chiar identitatea „criticului”), o stigmatizare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înseamnă „pluri-monocultural”, așa cum „plurilingv” nu Înseamnă „pluri-monolingv”. A crede altceva (așa cum s-a Întâmplat de altfel multă vreme În predarea limbilor străine și a diferitelor culturi) Înseamnă nu doar a Încerca imposibilul, ci mai ales a instaura drept normă replierea identitară și izolarea comunicațională a unui potențial „monolingv monocultural”, ceea ce ar fi paradoxal și inacceptabil din punct de vedere etic. Știința didacticii, după ce a abandonat o viziune „glotocentrică” și a integrat În perspectiva sa varii aspecte culturale, a ajuns astfel să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grup, cu care aceasta se află În concurență reală sau simbolică, sunt subevaluate. Se Întâmplă uneori să se emită stereotipuri negative, cu privire la propriul grup. În cazul acesta Însă, trebuie să Înțelegem că subiectul este pe cale de a-și schimba referința identitară. Stima de sine și identitatea socială pozitivă stau În acest caz la baza căutării unor puncte de referință care să confirme sau să infirme cadrele obișnuite ale gândirii unui ansamblu social sau a unui individ. Interiorizarea normei de internalitate crește
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
islamizarea tinerilor originari din Maghreb și din Africa neagră. În sfârșit, și acest ultim aspect este o consecință a celor două anterioare, explozia de acte de necivilizație, al căror veșmânt cultural, sub formă de revendicări etnice, trebuie evidențiat. Această recrudescență identitară subliniază trecerea de la o exigență de egalitate formulată cândva În termeni sociali la o exigență de demnitate exprimată astăzi În numele dreptului la diferență. O asemenea transformare traduce ceea ce Constant numește „o strategie de Întoarcere a stigmatului” (Constant, 2000, p. 88
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Între ele: „În lumea de astăzi, individul nu mai este Înainte de toate un simplu cetățean: el este din ce În ce mai mult integrat În rețele transnaționale tot mai numeroase și, În același timp, mobilizat de loialități primordiale, de ceea numim acum apartenența sa identitară” (Badie, 1997, p. 5). „Mondializarea” alimentează, se pare, profunzimile identitare printr-un fel de mecanism de vase comunicante. De unde necesitatea, subliniată adesea de o parte a republicanilor, de a revigora cadrul statal, În afara căruia nu ar exista, cel puțin În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înainte de toate un simplu cetățean: el este din ce În ce mai mult integrat În rețele transnaționale tot mai numeroase și, În același timp, mobilizat de loialități primordiale, de ceea numim acum apartenența sa identitară” (Badie, 1997, p. 5). „Mondializarea” alimentează, se pare, profunzimile identitare printr-un fel de mecanism de vase comunicante. De unde necesitatea, subliniată adesea de o parte a republicanilor, de a revigora cadrul statal, În afara căruia nu ar exista, cel puțin În viitorul previzibil, nici o salvare pentru cetățenie. Condițiile unei reînnoiri Este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor, nu pot avea ca efect decât organizarea fragmentării sociale și slăbirea proiectului politic” (ibidem, p. 269). Din această perspectivă, trebuie depășită obsesia militanților comunitari cu privire la identitatea culturală. Iar tradiția republicană ne permite acest lucru, pentru că ea nu confundă problematica identitară cu cea a constituirii unei comunități politice. În acest sens, este necesar, lucru subliniat cu tărie și de Tocqueville, să corectăm defectul major al democrației liberale, respectiv Închiderea fiecăruia În interesele sale egoiste În detrimentul participării la viața cetății. Aceasta este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a exprimat În chip minunat această idee: „A trăi singur și liber ca un arbore și În fraternitateca o pădure. Aceasta este nostalgia noastră”. Însă o asemenea conciliere nu este posibilă decât cu condiția de a refuza Închistarea În problematica identitară. Nu trebuie să uităm că problema politică prin excelență nu este deloc cea a identității colective, ci cea a acțiunii publice. A. P. & BADIE Bertrand (1997), „Quelles citoyennetés à l’heure de la mondialisation?”, Hommes et migrations, nr. 1206, martie-aprilie, pp. 5-15
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stă la originea libertății umane și sociale În orice situație de comunicare. Tirania va Începe În ziua În care oamenii vor crede cu adevărat că raționalitatea sistemelor tehnice anulează «zgomotul» inerent acestui gen «situație»” (Wolton, 2000, pp. 110-111). Între replierea identitară pe poziții comunitariste, chiar și În sânul celor mai deschise societăți, ilustrate de marile metropole politice și economice, și necesitatea păstrării, În orice comunicare Între oameni, a părții de „zgomot” care traduce, cu riscul naufragiului totalitar, prezența ireductibilei libertăți a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o asemenea cultură și o literatură al căror dinamism este incontestabil. ν Noțiunea studiată aici a apărut ca urmare a unei mișcări care constata existența În Insulele Antile a unei atitudini estetice defectuoase, care ar fi fost rezultatul unei bruieri identitare. Așa se face că această atitudine se exprimă În cea mai mare parte În domeniul literar, chiar dacă ambițiile sale merg mult mai departe. Născute În urma colonizărilor, Antilele ă Martinica și Guadelupa ă au fost de la bun Început marcate din punct
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Statele Unite a provocat o situație de anomie, de „dezorganizare socială” și de demoralizare a indivizilor, constrângându-i la o viață eratică, limitată la vicisitudinile cotidiene, și la o existență percepută ca lipsită de semnificație, factori prea puțin propice construcției identitare a unui grup, creativității și, de fapt, oricărei perspective de dezvoltare coerentă pe un teritoriu „străin”. Arhetipul diasporei se bazează, Într-adevăr, pe ideea că totalitatea membrilor dispersați creează prin migrare, independent de generațiile În cauză, o nouă comunitate transnațională
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
novatoare a lui Franz Boas (1858-1942), l-a instituit pe Celălalt (adică pe cel care nu aparține civilizației occidentale) ca subiect al Istoriei. Se recunoștea astfel ă progres remarcabil ă demnitatea egală a tuturor culturilor. În acest context ideologic, revendicările identitare au Întâlnit un asentiment larg, În special În numele toleranței. Manifestate de grupuri etnice sau de națiuni Întregi, ele nu au Întotdeauna aceleași motivații. Trebuie să facem distincție, după Sélim Abou, Între patru configurații, „după cum revendicările exprimă dorința de afirmare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a fost perceput astfel drept „prețul ce trebuie plătit pentru ca sistemele de valori ale fiecărei familii spirituale și ale fiecărei comunități să se păstreze” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Această absolutizare a diferenței culturale a fost, Într-adevăr, instrumentalizată de ideologiile identitare pentru care individul nu există decât În calitate de membru al comunității sale de origine. Întoarcerea la etnicitate nu mai are, cu siguranță, astăzi virtuțile emancipatoare pe care i le-am atribuit mai sus, pentru că ignoră În mod fatal faptul că posedăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comisii care, Împreună cu dispozitive tehnico-juridice sofisticate, să permită detectarea, tratarea și prevenirea actelor și amenințărilor xenofobe sau de persecuție, care apar și În Franța, de exemplu, deși se vor produce ameliorări inevitabile. Sigur, trebuie să remarcăm o creștere a reflexelor identitare În Europa Occidentală, În legătură cu relațiile cu minoritățile și cu imigranții, În special cu cei arabo-musulmani. Însă țările din Europa de Est și din fosta URSS, se știe, se confruntă cu probleme mult mai grave În acest sens, fără a mai pomeni despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]