3,685 matches
-
de titlu cu toate elementele sale nu se va generaliza decît în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Colophonul a putut atunci să se reducă și adesea să dispară; totuși actuala noastră casetă tipografică este urmașa colophonului. II. Ilustrarea cărții Primele decorări ale cărții tipărite au fost cele ale manuscrisului. La început, tipografii au lăsat în grija ilustratorilor să picteze literele ornate și, pînă la începutul secolului al XVI-lea, unele texte tipărite au continuat să primească miniaturi, ancadramente
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
textul. Introdusă în Germania înainte de descoperiea tiparului, gravura în lemn a pătruns repede în cartea tipărită. Erhard Ratdolt, tipograf la Veneția începînd din 1476, apoi în orașul său natal, Augsbourg, pînă în 1522, a fost un pionier în acest domeniu. Ilustrarea cărții germane a beneficiat atunci de intervenția unor artiști remarcabili, în aceeași măsură pictori și gravori, între care excelează Albrecht Dürer (1471-1528). Acesta a ridicat tehnica gravurii în lemn la cel mai înalt grad de finețe, așa cum o dovedesc celebrele
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
relief; trebuia așadar să se facă un dublu tiraj, ceea ce producea pierdere de timp și dificultăți de încadraj. La început, taille-douce a fost folosită rar în cartea tipărită, dar, din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, a dominat ilustrarea timp de două secole. Care sînt motivele acestei reînsuflețiri? N-a existat nici o schimbare în producerea cărții și problema dublului tiraj va continua să se pună tipografilor în aceiași termeni. Ceea ce s-a transformat a fost tehnica taille-douce. Înainte, plăcile
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
arte decorative, de la mobilier pînă la orfevrărie. Posteritatea acestor culegeri se extinde chiar în domeniul nonfigurativ al devizelor, gen care a avut atîta succes în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, și chiar și în cel al fabulelor (ilustrări ale unei morale). Se dezvoltă stampa originală; ea este căutată și colecționată; astfel, mulți artiști, pictori sau gravori, nu au lucrat deloc pentru carte (Rembrandt de exemplu). Ilustrația cărții încetează să fie o artă originală, căci ea este adesea constituită
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Jacques Callot (1592-1635) a excelat în această tehnică, dar a lucrat puțin în domeniul cărții (Combat ŕ la barričre, Nancy, 1627). Abraham Bosse (1602-1676) are un stil mai apropiat de cel realizat cu dalta; el păstrează o influență clasică în ilustrarea cărții (Ariane de Desmarets, Pucelle de Chapelain), dar în stampe reproduce adesea scene ale societății timpului său; el a scris și cîteva lucrări teoretice, iar Traité de la maničre de graver en taille-douce (1645) va influența mai multe generații de artiști
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
său; el a scris și cîteva lucrări teoretice, iar Traité de la maničre de graver en taille-douce (1645) va influența mai multe generații de artiști. În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea se constituie o adevărată școală franceză. Gravura taille-douce domină ilustrarea cărții, în care se disting, între alții: François Chauveau, Jean Lepautre, Israël Silvestre, Sébastien Leclerc. Se dezvoltă obiceiul de a plasa la începutul lucrărilor portretul autorilor sau al personalităților cărora le sînt dedicate; aceasta creează un gen nou în care
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și rînduri lungi, dar făcute din litere și spații turnate individual, ceea ce ușurează eventualele corecturi. Fiind ușor și rapid de mînuit, aceste mașini au înlocuit aproape complet culegerea manuală. Apar și noi procedee de tipărire. Fotografia aduce mari schimbări în ilustrarea și chiar în alcătuirea cărții, deschizînd-o procedeelor mecanice și eliminînd intervenția obligatorie a artiștilor și artizanilor însărcinați să interpreteze imaginile de reprodus, pe lemn, metal sau piatră. Multe procedee utilizează clișeul linear, fototipia, similigravura sau procedee de tipar adînc ca
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
lemn, metal sau piatră. Multe procedee utilizează clișeul linear, fototipia, similigravura sau procedee de tipar adînc ca heliogravura. Un procedeu de tipar plan artizanal, litografia, inspiră și un procedeu mecanic, foarte folosit în prezent, ofsetul. II. Forma de prezentare și ilustrarea Prezentarea generală a cărții rămîne determinată de cercetările lui Baskerville, Didot și Bodoni. Caracterele lor continuă să fie folosite chiar dacă în epoca romantică apar unele fantezii tipografice în titluri. O reacție în sens arhaizant se produce la mijlocul secolului, prin caracterele
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
se vîndă cartea broșată, sub copertă nescrisă. Cu cîteva excepții (Galerie universelle de Imbert de La Platičre, în 1787-1788), obiceiul coperților tipărite nu s-a instituit decît la începutul secolului al XIX-lea; treptat, ilustrația își va găsi locul pe copertă. Ilustrarea cărții beneficiază, așadar, de mai multe procedee noi. Gravura în lemn se reînnoiește printr-o incizare cu dalta în blocuri de lemn tăiate perpendicular pe sensul fibrelor; tehnica bois de bout permite desene mai fine și mai libere. Stampa și
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
îl face să treacă drept un precursor al suprarealismului. Acești artiști, ca și Henri Monnier (tatăl lui Joseph Prudhomme), Bertall, Cham etc., colaborează la culegerile publicate în anii 1840-1850 și furnizează desene umoristice unei prese specializate (Caricature, Charivari...). După 1850, ilustrarea cărții își pierde originalitatea. Totuși Gustave Doré manifestă un romantism mai amplu și mai năvalnic decît cel al desenatorilor de viniete din anii 1830-1840. În aceeași perioadă apare în carte și fotografia; dar, dacă este folosită încă din 1852, în
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Perioada monastică ................................... III. Perioada laică ........................................... IV. Cartea în Extremul Orient și în Orientul Mijlociu ...................................... APARIȚIA TIPARULUI ...................................... I. Xilografii ................................................... II. Nașterea tipografiei ................................... III. Expansiunea tiparului ............................... IV. Factorii răspîndirii tiparului ..................... DE LA MANUSCRISUL MEDIEVAL LA CARTEA MODERNĂ ................................... I. Forma de prezentare a cărții ...................... II. Ilustrarea cărții .......................................... III. Textele tipărite ......................................... IV. Umanismul și cartea ................................. V. Cartea și reforma ....................................... VI. Oamenii și cărțile ..................................... CARTEA CONTRAREFORMEI ÎN SECOLUL ILUMINISMULUI ....................... I. Noi condiții de editare ............................... II. Evoluția editării europene ......................... III. Dezvoltarea presei .................................... IV. Ilustrația în timpul gravurii taille-douce .............................................. V. Editarea
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
CONTRAREFORMEI ÎN SECOLUL ILUMINISMULUI ....................... I. Noi condiții de editare ............................... II. Evoluția editării europene ......................... III. Dezvoltarea presei .................................... IV. Ilustrația în timpul gravurii taille-douce .............................................. V. Editarea în secolul al XVIII-lea ................. CARTEA MODERNĂ ......................................... I. Revoluția industrială și cartea ................... II. Forma de prezentare și ilustrarea .............. III. Editarea modernă ..................................... BIBLIOGRAFIE .................................................. 5 11 15 20 20 22 24 27 27 30 41 51 57 57 58 64 66 70 70 75 78 81 85 87 97 97 99 106 107 111 117 117 119 123 139 În
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
o odisee tip contemporan, o formă de taxare a memoriei pe termen scurt (prin înregistrareă pentru un produs finalizant, un web de care scriam mai sus. Ceva Duchamp amestecat cu mult conceptualism. Farnesina e mai mult decât o colecție, e ilustrarea unei politici culturale. Chiar dacă vizual italian pentru mulți ar însemna filmul italian, această colecție demonstrează un mod național de promovare a artei contemporane. Poate că selecția nu avantajează nici un artist, dar oferă imaginea diversității și evoluției estetice, pe care probabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
obiect este. Cât despre femeile deja inițiate, ele atestă, de asemenea, prin comportamentul lor, că nu există nimic îngrijorător în diferența sexuală, că tot juisarea falică este centrul preocupărilor lor. Ansamblul dispozitivului pornografic se întemeiază pe această presupunere. O perfectă ilustrare a acestui aspect găsim în Une femme très speciale, unde naratoarea își afirmă dorința de a se satisface prin toate mijloacele, adică prin intermediul oricărui bărbat: "Sunt femeia aceea care fuge fără să întâlnească pe nimeni. Tiranul pe care-l port
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
al XIX-lea. Această mitologie plasează, într-adevăr, în centru enigma diferenței sexuale, incapacitatea masculinului de a stăpâni femininul, înfățișează distrugerea bărbatului, în timp ce pornografia ne prezintă o femeie a cărei sexualitate e pe potriva celei bărbătești. 5. O narațiune tipică Ca ilustrare, ne vom apleca asupra unei opere pornografice tipice, apărută în 1976, Couples mariés en partouze 32 [Partuzele cuplurilor căsătorite], semnată cu același pseudonim ("Henri de Canterneuil") ca și Une femme très spéciale. Intriga ei este un pretext pentru a înfățișa
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
la drept vorbind, decât o singură pornografie, cea pe care am analizat-o în volumul de față, structurată de sexualitatea masculină. Femeile nu și-o pot însuși decât minând-o din interior, prin decalaje subtile, dar decisive. Am oferit câteva ilustrări; se poate susține o concepție pe care am putea-o numi "dialectică": desigur, pornografia, până la o dată recentă, a fost monopolizată de masculin, dar femininul, jucând rolul negativului, ar trebui să-i permită să acceadă la o nouă unitate, mai bogată
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
trage de păr până în atelierul lui, unde îi arată trei schelete perfect conservate - sunt ale celor trei amanți. Maria moare, iar trupul ei, în loc să fie îngropat, ajunge tot pe masa pasionatului anatomist. Toate acestea au apărut în Ențiclopedie doar ca ilustrare a straniilor legături peste timp, dintre un om-lup (chiar dacă numai după poreclă) de secol 19 și un medic bucuros să „studieze“ pe viu un asemenea exemplar. Sau poate invers. Clovnerii despre trecut Ana-Maria Onisei Heinrich Böll este al doilea scriitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
asupra inspirației cognitiviste, se străduiește să pună în evidență schemele antrenate de individ în prelucrarea informației. Construcția realității politice, cu mecanismele sale de reificare și de instituționalizare a sensului, se realizează prin comunicare; sub toate formele sale (informație, argumentație, narațiune, ilustrare etc.) se elaborează și se difuzează clasificările (Schütz), definițiile situației (Thomas), etichetarea (Becker) care vor orienta schemele percepției politice. Principalele curente care plasează comunicarea politică într-un cadru interpretativ sînt deci interacționismul simbolic, etnometodologia, dramatismul și narativismul 25. Atunci cînd
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
suportul cel mai eficient, oricît de puțin îndreptățit ar fi. Concluziile pe care le-am putea desprinde din viața politică americană, unde publicitatea televizată a primit dreptul de cetățenie în urmă cu vreo patruzeci de ani, pot trece drept o ilustrare satisfăcătoare, dacă nu ca o anticipare a unui gen emergent al comunicării politice în cadrul altor sisteme.49 Publicitatea televizată este astăzi utilizată în mod curent, la toate nivelele electorale ale vieții americane, fiind pe punctul de a influența în întregime
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Dacă la început frustrarea crește probabilitatea agresivității, manifestarea efectivă a acesteia depinde de un ansamblu de procese care o pot sau nu declanșa. Furia este o stare afectivă despre care s-a vorbit des în legătură cu manifestarea agresivității. Conceptualizarea termenului permite ilustrarea modului în care înțelegerea comportamentelor agresive a evoluat. * Furia și alte condiții ale agresivității Pentru a înțelege mai bine legătura dintre furie și frustrare, Kulik și Brown (1979) au angajat mai mulți studenți pe care i-au rugat să dea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
parțiale sau parțializante, deoarece selectează numai anumite trăsături sau proprietăți ale unei limbi și le ridică la rangul privilegiat de criterii "tipologice". În realitate, "tipurile" astfel obținute nu sînt altceva decît clase convenționale, în care limbile reale apar că simpla ilustrare tocmai a trăsăturii/trăsăturilor în cauză. Una și aceeași limbă, privită din perspectiva a diferite trăsături, va aparține unor clase radical diferite și nerelaționate între ele. De altfel, numărul trăsăturilor tipologizante de acest fel este în principiu nelimitat; în practică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nu avem nici un motiv de principiu să credem că vreuna dintre intersecții ar fi nerealizabila (chiar dacă, eventual, este încă nerealizata în limbile istorice cunoscute), nu se poate pune problema necesității unei "demonstrații" sau a unei "argumentări prin exemplu". De aceea, ilustrarea rămîne simplă ilustrare - adica atestă empiric ceea ce cunoaște deja la nivelul posibilității generale. Credem că și în cazul tipologiilor globale este valabilă constatarea că ele nu reprezintă o "Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem."135 Tipologia morfosintactică globală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
motiv de principiu să credem că vreuna dintre intersecții ar fi nerealizabila (chiar dacă, eventual, este încă nerealizata în limbile istorice cunoscute), nu se poate pune problema necesității unei "demonstrații" sau a unei "argumentări prin exemplu". De aceea, ilustrarea rămîne simplă ilustrare - adica atestă empiric ceea ce cunoaște deja la nivelul posibilității generale. Credem că și în cazul tipologiilor globale este valabilă constatarea că ele nu reprezintă o "Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem."135 Tipologia morfosintactică globală propune "tipuri" precum
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ori de construct/tipar, ci trebuie identificat ("descoperit") în limbile reale, prin conducerea faptelor sistemice la unități superioare și principii funcționale care nu șunt constatabile empiric ca atare. Așadar, calea investigației tipologice nu este descendentă, de la criterii / tipare abstracte înspre ilustrarea lor în sistemele limbilor, ci ascendentă, de la sistem înspre tip. (5) O "conexiune" tipologica nu este o simplă coprezență uzuală de fapte sau trăsături sistemice constatată empiric, ci o autentică unitate funcțională de nivel superior care explică unitar zone diferite
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prin raportare preponderent profesională la elementele de specificitate ale actualizării acestor tehnici în comunicarea școlarilor mici/cu școlarii mici. În aceeași grilă de prezentare, "pre-discursul" implică, în accepțiunea propusă în această carte, atât prefigurări ale discursului ca proces, cât și ilustrarea caracteristicilor discursului ca produs al actului comunicării, ambele direcții prefațate de delimitările existente în literatura de specialitate consacrată domeniului și avute aici în vedere și cu deschidere aplicativă către ceea ce presupune construirea "strategică" a discursului pe coordonata comunicării, în general
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]