5,812 matches
-
folosită În explicarea efectelor de contagiune observate În evenimentele de mare publicitate - știri - În media: deturnări de avioane, dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe, emigrare, trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai multe planuri: real-parabolic, real-închipuit, prezent-trecut. Dacă prezentul se lasă descifrat ca un „trecut deghizat” (Căderea păsării de seară, 1981), trecutul e scrutat prin lentilele unui prezent în care se produc decisive revelații. Așa cum realitatea, în strategia acestor texte dramatice, imită „jocul”, jocul, la rându-i, poate oferi soluții vieții înseși, soldându-se cu edificatoare dezvăluiri. Și în Suspiciunea (Plus sau minus viața), care întreprinde o incursiune în „obsedantul deceniu”, înțesat de culpe de neiertat și de erori traumatizante, și în
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
literară” (octombrie 1968 - noiembrie 1969) atrag atenția atât asupra unui gânditor original, necunoscut de generația tânără, cât și asupra înțelesurilor spre care trimite meditația lui. Rostirea filosofică românească (1970) vorbește cu o stilistică inconfundabilă - și care va începe să fie imitată - despre sinele și sinea, ciclul ființei, cel al devenirii (aici intră și Infinit și infinire la Eminescu ori Îndoita infinire la Brâncuși), ciclul rânduielii și, cu o mare pondere, despre viață și societate. Dacă „ciclurile” sunt predominant filosofice, partea ultimă
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
ceremonial etc., în capitole bine individualizate, alcătuind un ansamblu fără egal în literaturile din Europa Răsăriteană. Theodosie (și, după el, ceilalți destinatari ai consiliilor) este sfătuit - în prima parte a cărții - să refacă niște comportări pilduitoare, să urmeze exemple, să imite prin urmare: „Deci, să ascultați și să înțelegeți de viața lor și vă veți înțelepți de veți lua aminte cu socoteală [...]. Și vă feriți fieștecarile den voi de cele rele, iar lucrurile cele bune neîncetat să vă nevoiți a face
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
mod fundamental de resursele personale disponibile, de capacitatea de a înlătura disonanța cognitivă prin construirea consonanței elementelor cognitive disparate. Unii preferă preluarea și cantonarea într-o identitate etnică, religioasă sau culturală colectivă, alții se asociază cu o personalitate căreia îi imită până la indistincție felul de a fi și de a reacționa pe scena socială; unii folosesc substanțe halucinogene pentru a evada din realitatea prea solicitantă, alții aplică strategii compensatorii pentru a face față unor evenimente neprevăzute, ca pierderea locului de muncă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în derizoriu și superficial, media și fiecare dintre noi nu se mai pot limita doar la celebrarea ostentativă a frumuseții feminine sau masculine, la etalarea acelei „de 3 x femeie” care s-a eliberat de inhibiții până acolo încât poate imita comportamente sexuale masculine sau care iese în arena socială pentru a lansa strigăte de tipul „Sunt femeie și nimic nu mi-e străin”, tot așa cum nu mai putem insista doar asupra violenței, bogăției sau poziției de putere specifice „dividendelor patriarhale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unor construcții ce au consacrat faimoasa și irepetabila identitate academică „Oxbridge”. Perseverând pe calea găsirii unui răspuns, s-ar putea să descopere că aproape orice universitate, mai ales din spațiul Americii, dar și din Europa mai tinerelor națiuni, voia să imite în acea epocă a secolelor al XVIII-lea sau al XIX-lea sau de început de secol XX modelul atât de prestigios al unei universități deja clasicizate în varianta oxfordiană, cambridgiană sau „à la Sorbonne”. Universitatea modernă a secolului al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al XIX-lea sau de început de secol XX modelul atât de prestigios al unei universități deja clasicizate în varianta oxfordiană, cambridgiană sau „à la Sorbonne”. Universitatea modernă a secolului al XIX-lea avea un model de referință ce trebuia imitat cât mai fidel, inclusiv în arhitectura clădirilor, și eventual chiar îmbogățit, ceea ce s-a și întâmplat în Germania prin dezvoltarea în acea epocă a modelului humboldtian de îmbinare a instruirii cu cercetarea. Modernității timpurii și medii nu i-a corespuns
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt considerate primejdioase, deoarece duc la crearea unei rupturi grave între popor și cultură. Rod al unei generații avide de înnoiri, dar incapabilă să le asimileze, cultura astfel apărută ar fi superficială. Lipsită de tradiție, alcătuită din forme goale, ce imită civilizația occidentală, ea ignoră specificul național și pune sub semnul întrebării însăși existența poporului român, căci un popor poate trăi fără cultură, dar cu o cultură falsă dispare. Remediul propus constă în adaptarea grabnică a acestor forme la fondul specific
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
insuflate de o jertfelnică dragoste pentru adevăr. Fără prezența discretă și binefăcătoare a figurii învățătorului sau părintelui duhovnicesc care, animat de harul Duhului Sfânt, insuflă în inimile ucenicilor taina cerească a comuniunii, o asemenea mișcare (care nu poate decât să imite minunea Cincizecimii) nu s-ar fi putut închega. „Căci de ați avea zeci de mii de învățători în Hristos, totuși nu aveți mulți părinți” (I Corinteni 4, 15). Ce ne rămâne însă de sperat după cincisprezece ani de libertate nestingherită
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
uteciste... Pentru legendarul popor, singura „supapă” era fotbalul - sportul care în anii ’80 mobiliza pasiuni colective lipsite de termen de comparație. Succesele clubului Steaua și ale echipei naționale nu-i potoleau însă ura nedisimulată față de Ceaușescu („Râdeam de el, îl imitam maimuțărindu-l, înjuram. L-aș fi ucis” - p. 95)1. Escapadele boeme sau adaptarea mimetică la muzica pop occidentală nu erau nici ele veritabile soluții, atât în formă, cât și în conținut. Fapt semnificativ, Paul Cernat n-a intrat într-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a luat asupra Sa, prin împreună-pătimire, patimile fiecăruia, și până la sfârșitul lumii pătimește mistic pururea pentru bunătatea Sa, după analogia cu patimile fiecăruia, vădit este că va fi pe drept cuvânt și mai mult dumnezeu cel ce tămăduiește prin sine, imitând pe Dumnezeu, patimile celor ce pătimesc, din iubire față de oameni, și se înfățișează ca având aceeași putere a dragostei ca Dumnezeu, după analogia providenței Lui mântuitoare (traducere de Dumitru Stăniloae). Acceptând durerea în propriul trup, sfântul primește în inimă harul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
orice judecată ar deveni o condamnare fără apel. În fața evenimentului (care personifică cutumele tradiționale ale generozității), interpretul trăiește tensiunea între cunoaștere și neînțelegere sau, dimpotrivă între necunoaștere și înțelegere. Acest raport e măsurat doar de adâncimea experienței mirării. Aceasta nu imită muțenia clocotitoare a stupefacției, ci se articulează ca fond de receptivitate pentru orice paradox. Mirarea, ca efect al unei spontane reducții fenomenologice, prin care orice neînțelegere e privată de conotații, nu împărtășește nimic din agresivitatea indignării. Ca epifanie a întâlnirii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
inanitatea dialecticii în exercițiul de îmbunătățire duhovnicească nu putea să privească această mustrare decât ca pe o lecție aspră pe care fiecare monah - străin prin definiție, în orice loc s-ar afla - se cuvine s-o accepte în sens chenotic, imitând condiția dumnezeiască a anonimității 1. Trebuie spus apoi că naționalismul egiptean s-a manifestat în mod accentuat mai cu seamă în secolul al V-lea d.Hr., în contextul acutizării polemicilor hristologice între Alexandria și Constantinopol. Ceea ce definește lumea deșertului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu apelativul de „Sfinți Părinți” tocmai pentru că întemeietorii Bisericii sunt mai mult decât niște doctori, specialiști în doctrină și apologetică. Întemeietorii Bisericii sunt sfinți care și-au însușit atributul duhovnicesc al paternității. Viața lor este organizată într-o sintaxă liturgică, imitând taina chenozei fără de care n-am putea gândi revelația. Paternitatea și condiția filială sunt rezultatul unui eveniment care anulează toate determinările biologice și culturale ale vechii noastre identități. Nașterea de sus (Ioan 3, 3) presupune botezul „din apă și din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Irealitatea aparenței camuflează apariția nemijlocită a esenței fenomenelor reale. Când nu înțelegem această lege a „duplicității fenomenologice” (M. Henry), adoptăm ticurile unui biet mim de circumstanță. O prejudecată pioasă ne spune că, pentru a dobândi virtutea smereniei, este suficient să imităm manifestările exterioare ale unei persoane smerite: un fel de a vorbi, un fel de a păși, un fel de a te ruga, un fel de a tăcea in forma pauperis. Imitând aceste aparențe, am crede că vom asista și la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
că, pentru a dobândi virtutea smereniei, este suficient să imităm manifestările exterioare ale unei persoane smerite: un fel de a vorbi, un fel de a păși, un fel de a te ruga, un fel de a tăcea in forma pauperis. Imitând aceste aparențe, am crede că vom asista și la apariția esenței smereniei. Din păcate, rezultatul este contrar. Exhibarea semnelor vizibile ale unei virtuți care ne face, prin excelență, nevăzuți nu ține decât de o păcăleală demonică. Esența acestei înșelări ține
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în reciclarea elementelor nutritive și a solurilor fertile. Experimente controlate cu medii înconjurătoare au dovedit că omenirea nu poate să construiască atât de ușor ecosisteme în sprijinul nevoilor umane. Spre exemplu, polenizarea pe care o realizează insectele nu poate fi imitată printr-o construcție făcută de om, iar această singură activitate și atât de unică în felul său reprezintă, economic vorbind, zeci și zeci de miliarde de dolari SUA pe an în serviciile ecosistemelor pentru umanitate! Multă lume obține foloase din
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
este rezonabil și util. Așa se explică bizara carieră carpato-danubiană a unor concepții „clare și distincte” în ariile lor de emergență. Bineînțeles, aceasta este soarta tuturor importurilor cultural-ideologice: mediul de receptare e adevăratul creator, localnicii decid până la urmă ce preiau, imită, resping; singurele excepții sunt consecințele neintenționate, parodiile fără voie, hibrizii, aliajele „contra naturii” etc. Culturile, din fericire, nu pot evolua izolat; dar trebuie să recunosc și aici că mi-ar fi plăcut să trăiesc într-o cultură care să depindă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
politice, cărora intelectualii le-au rezistat arareori, ba chiar deseori le-au inițiat, au fost generatoare de evenimente istorice sângeroase 8. Îndepărtându-se de o tradiție deja înrădăcinată a urmării modelelor occidentale până la imitarea lor sistematică, astfel de curente autohtoniste imitau trecutul colectiv idealizat, conferindu-i statutul de icoană atemporală (și, pentru mințile lucide, anacronică) și învestindu-l cu un imaginar temei divin 9. Generațiile mai în vârstă susțineau idei etnonaționale similare, mergând de la viziunea naționalistă și populistă promovată de Nicolae
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Cioflâncă (coord.), Globalism și dileme identitare. Perspective românești, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2002, pp. 79-118. 9. Imitația și autenticitatea sunt teme centrale în culturile neoccidentale. Folosind paradigma Autohtoniști contra Occidentaliști, aș sugera că ambele tabere sfârșesc prin a imita ceva. Occidentaliștii imită Occidentul într-un mod sau altul, oscilând între imitația senină și ceea ce René Girard numește „competiție mimetică”. Autohtoniștii se angajează în ceea ce eu consider a fi o autoimitație cvasimistică, pentru care aș sugera termenul imitatio nationis (pentru
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și dileme identitare. Perspective românești, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2002, pp. 79-118. 9. Imitația și autenticitatea sunt teme centrale în culturile neoccidentale. Folosind paradigma Autohtoniști contra Occidentaliști, aș sugera că ambele tabere sfârșesc prin a imita ceva. Occidentaliștii imită Occidentul într-un mod sau altul, oscilând între imitația senină și ceea ce René Girard numește „competiție mimetică”. Autohtoniștii se angajează în ceea ce eu consider a fi o autoimitație cvasimistică, pentru care aș sugera termenul imitatio nationis (pentru a surprinde și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ele? Cît despre balena gravată de legătorii de cărți pe scoarțele aurite și pe frontispiciul multor tomuri, vechi și noi - o balenă ce se răsucește ca un vrej în jurul unui lujer de ancoră - această creatură pitorească, dar pur fictivă, este imitată, cred, după figurile asemănătoare pictate pe amforele antice. Cu toate că e denumit îndeobște delfin, eu consider că acest pește al legătorilor de cărți este o schiță de balenă, deoarece așa a fost imaginat inițial. Această inovație a fost introdusă de către un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Rău (publicate În Almanahul literar, I, 1950, nr. 2-3). Poeții amintiți mai sus au mers pe linia minimei rezistențe În materie de creație, exprimându-și prin versuri generale atitudinea lor față de moștenirea pe care ne-a lăsat-o Eminescu și imitând doar anumite particularități ale expresiei și tehnicii sale de creație. Acest fapt trădează o mentalitate superficială față de moștenirea clasicilor poeziei noastre. O atitudine creatoare față de această moștenire le-ar fi impus exprimarea atașamentului față de Eminescu prin ceea ce ar fi avut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se va afla pe parcursul vieții. Când ajunge adult, copilul educat în acest fel va ține mai mult cont de dorințele reale ale interlocutorilor, dobândind capacitatea de a înțelege că dorințele altora pot fi diferite de ale sale. Practic, copilul adaptat imită, fără să-și dea seama, expresia facială și gesturile interlocutorilor, ca să-i înțeleagă mai bine. Datorită acestor tehnici inconștiente, recreează în creierul lui dispozițiile și stările interlocutorilor. Astfel poate să se sincronizeze cu ceea ce simt ei și să se adapteze
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]