2,150 matches
-
sunt capabili, că munca direcției sale este o muncă de calitate, unde are nevoie de doctori, etc. Are o atitudine dușmănoasă și obraznică față de organizația de partid, desconsiderând-o, dedându-se la intrigi pentru a o descompune. Este un element imoral și aventurier. Și-a lăsat fosta soție și s-a căsătorit în condițiuni metode de corupere a oamenilor prin diferite cadouri, date după libera sa apreciere. A făcut abuzuri călcând legile țării, arestând oameni, confiscând locuințe și lucruri, pe care
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
unor elevi în zilele de sâmbătă; acești copii sunt reținuți de părinții lor acasă, deoarece fac parte din secta adventistă de ziua a 7-a. Învățătoarea ANTON FLOAREA de la Școala generală nr. 3, orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este cunoscută cu comportări imorale, nu se bucură de prestigiu în școală. Lipsa de atenție la încadrarea personalului didactic este semnalată și la școala generală din satul Pralea, comuna Căiuți - Directorul școlii, ANGHEL NICOLAIE, a depus insistențe în încadrarea învățătoarelor CIUBOTARU NELA și MUNTEANU FLORENTINA
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
trimite copilul după băutură, iar când copilul refuză îl ademenește cu banii pe care îi va primi pentru acest serviciu este un agresor al copilului, își manipulează copilul. Atunci când momești copilul pentru a spune sau face lucruri cu o latură imorală, incorectă, copilul devine o victimă. Este tipică situația părinților care după divorț își manipulează copilul ca pe o armă, unul împotriva celuilalt: „Când mai vine tatăl tău să îi spui că””; „maică-ta ar putea să îți dea”, dar nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
internalizat, iar prejudec]ți etnocentrice sunt greu de dep]sit în situațiile de confruntare cu tipuri de comportament ce par la prima vedere s] le aduc] atingere. Reacția primilor antropologi a fost de a-i eticheta pe „s]lbatici” drept imorali sau, în cel mai bun caz, amorali ori „sclavi ai tradiției”. Cercetarea pe teren de mai târziu a ar]țâț falsitatea acestei opinii, dar tendința era de a analiza morală unei comunit]ți doar ca parte a religiei acesteia. Dup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se aplic] unei variet]ți de calcule aritmetice. Comparația, inclusiv comparația sistemelor morale, poate avea loc numai la acest nivel generalizat. A incerca o comparație direct] înseamn] fie a abandona standardele morale proprii, fie a condamna practicile observate ca fiind imorale. C]s]toriile regale obligatorii dintre frate și sor] în Egiptul dinastic, în Hawaii din Antichitate, la populația Venda din nordul regiunii Transvaal din Africa de Sud sau incestul ritual al tribului Ronga din sudul Mozambicului sunt practici pe care str]inii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] mânia zeului se va rev]rsa numai asupra f]ptașului, si nu asupra întregului trib sau chiar a întregii lumi, se consideră c] o fapt] care nu e pe placul lui N!adima este periculoas] pentru toți, fiind deci imoral] prin nes]buința ei. Pentru un G/wi, o fapt] similar] ar fi ca un b]rbat s] lase niște s]geți otr]vite la îndemână unui copil. Nu ar fi deci corect s] spunem c] morală G/wi are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceasta putea fi atribuit] unui comportament neetic (Deut. 7.12-14.28). Coeziunea familiei a produs un concept numit „personalitate comun]” (Robinson, 1936). R]ul produs într-o generație putea fi pedepsit în cadrul alteia (Deut. 5.9). Astfel, un str]moș imoral putea sc]pa de pedeaps], iar un urmaș bun putea avea ghinion. Aceast] credinț], care reflectă un individualism defectuos, a fost contestat] în Iezechiel unde fiecare persoan] era r]spunz]toare pentru r]ul comis (Iez. 18). Relația dintre p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii etice pot fi pozitive, negative, neutre sau de natur] combinat]. Evaluarea unei acțiuni se poate realiza prin analiza motivelor care au determinat-o. Dac] este generat] de l]comie, ur] și minciun], va fi în mod evident o acțiune imoral] sau negativ], iar dac] este motivat] de generozitate, de compasiune și de înțelepciune, va fi o acțiune pozitiv]. Ins] este necesar s] observăm consecințele acțiunii atât asupra celorlalți, cât și asupra propriei persoane, întrucat ambele aspecte joac] un rol important
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
budist] a f]r]delegii. De fapt este chiar dificil de g]sit un echivalent în dialectul pali pentru noțiuni precum vină, în contextul s]vârșirii unei fapte rele. În general, f]r]delegea este definit] că fapt] nes]buit], imoral], sau ca profanare. De fapt, neliniștea, îngrijorarea și temerile privind r]ul s]vârșit sunt considerate ca fiind obstacole în calea unei vieți morale. Astfel, desi conceptele de datorie și obligație sau cele de dreptate și corectitudine joac] un rol
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și mai ales strategiile agresive de lupt], deoarece acestea irosesc resurse care ar putea fi valorificate în folosul comunit]ții. El îi condamn] pe confucianiști și pentru faptul c], în probleme minore, sunt capabili s] fac] distincția între moral] și imoral], în timp ce în probleme majore, cum ar fi implicarea statului într-un r]zboi, aduc elogii conduc]torului și consider] acțiunea să ca fiind una „moral]”. E ca si cum am spune c] puțin alb înseamn] „alb”, iar mult alb înseamn], de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
disting] toleranță de o indiferent] fâț] de adev]r prin intermediul toleranței sceptice a unui om precum Voltaire. Întotdeauna au existat creștini care au înțeles acest lucru. Lecțiile amare ale secolului nostru i-au acordat importantă cuvenit]. 2) Etică creștin] este imoral], întrucat opereaz] cu un sistem de recompense (raiul) pentru un comportament corect și ameniț]ri (iadul) pentru unul greșit; nu se bazeaz] pe ideea de a acționa corect pentru simplul fapt c] este corect și nu pentru oricare alt motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ai acestei teorii cred c] dreptul natural ofer] tocmai astfel de indicații precise. Mulți moraliști romano-catolici, de exemplu, susțin c] mijloacele de contracepție, homosexualitatea sau masturbarea (pentru a numi doar trei teme populare analizate din acest punct de vedere) sunt imorale tocmai pentru c] sunt „nenaturale”. Voi analiza aceast] problem] în cele ce urmeaz], dar mai întâi trebuie expuse elementele esențiale ale teoriei dreptului natural; cea mai eficient] abordare ar fi în acest caz cea istoric]. Dreptul natural: scurt] istorie Aristotel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între activit]țile nefuncționale care împiedic] funcțiile biologice și cele care nu fac acest lucru: s]rutul nu împiedic] hr]nirea, în timp ce homosexualitatea împiedic] procrearea. Ins] aceast] strategie nu funcționeaz], de vreme ce homosexualitatea exclusiv] și nu actele homosexuale individuale previne procrearea: imorale sunt totuși considerate actele individuale. De ce aceast] viziune, care a fost considerat] de mulți obligatorie din punct de vedere moral, deviaz] în acest mod? Problemă fundamental] este reprezentat] de concepția totalmente inadecvat] asupra naturii umane. Singurul rol recunoscut raționalit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liberi poate fi compatibil] și proporțional] cu fericirea dorit]. Kant vorbește despre o astfel de coordonare perfect] între virtutea moral] și fericirea că bine suprem. Realizarea binelui suprem va dura foarte mult timp: trebuie s] postul]m deci niște suflete imorale asemeni unei providențe divine. Aceast] imagine a fost satirizat] de-a lungul timpului. Heine îl consideră pe Kant un revoluționar îndr]zneț care a ucis deismul și care apoi a recunoscut cu sov]ial] c] rațiunea practic] putea „dovedi” pan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
facem; dar acolo unde astfel de drepturi exist] (că în cazul avortului), acestea decid asupra problemei, f]când acele consecințe nule și neavenite. Am putea spune chiar c] abordarea drepturilor în balant] cu alte considerente este o dovad] clar] de imoral]. Orice abordare de acest gen este în opoziție cu teoria datoriilor prima facie, pentru c] toate datoriile sunt de tipul prima facie; nu exist] ceva mai puternic de atât, care s] poat] fi considerat atu. Ross ar putea aduce unele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre o rea-credinț]. Ne folosim de datoriile profesionale că scuze, ne ascundem în spatele lor pentru a evita confruntarea direct] cu problema. Dar recurgerea la unele drepturi și datorii ar putea fi considerat] ca fiind de rea-credinț]. Mulți oameni consider] că imoral faptul c] toate deciziile morale ar trebui luate prin punerea în balant] a avantajelor și a dezavantajelor, așa cum recomand] Ross. Cea mai bun] ap]rare a lui Ross este discuția asupra importanței drepturilor, mai corect spus, dac] este exagerat sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralmente obligat) s] interzic] avorturile intenționate? Ar trebui permise anumite avorturi, iar altele nu? Statutul legal al avortului decurge în mod direct din statutul s]u moral? Sau trebuie că avorturile s] fie legale, deși uneori sau întotdeauna acestea sunt imorale? Astfel de întreb]ri au suscitat dezbateri intense în ultimele dou] decenii. În mod interesant, în cea mai mare parte a lumii industrializate, avortul nu a constituit un delict pan] când o serie de legi antiavort nu au fost adoptate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]s]toriei (spre exemplu, adulterul, promiscuitatea) și toate expresiile sexuale care sunt în mod intenționat incompatibile cu reproducerea uman] (spre exemplu, masturbarea, homosexualitatea, sexul oral și anal, chiar și folosirea contraceptivelor) sunt stigmatizate drept „nenaturale” și, în acest fel, imorale. Diverse modific]ri pot fi f]cute asupra acestei poziții. Spre exemplu, s-ar putea obiectă c] sexul este permis din punct de vedere moral dac] apare în interiorul instituției c]s]toriei, chiar dac] este incompatibil cu reproducerea. Astfel, sexul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
5.000 de dolari mai bogat și cu un deget mai s]rac! Chiar dac] contractul imaginat s-a încheiat voluntar, în absența forței, a vicleniei sau a priv]rii de libertate, mulți ar considera c] un asemenea contract este imoral deoarece Vito a exploatat circumstanțele cumplite, vulnerabilitatea și disperarea crunt] care caracterizau situația lui Rocco. Mai mult decât atât, ambele p]rți au considerat o parte a trupului unui om ca fiind nimic mai mult decât un produs supus legilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi tranzacționate pe piaț], reprezint] un exemplu de exploatare în acest sens larg. Aici întâlnim eroarea pe care au f]cut-o libertarienii: contractele nu sunt autovalidante din punct de vedere moral. În conformitate cu aceasta, o asemenea abordare susține c] sexul este imoral dac] și numai dac] implic] viclenie, inc]lcare a promisiunilor, fort] ilicit] sau exploatare. Aceast] abordare concede c] natură actelor sexuale este contractual] și implic] noțiunea de reciprocitate. Atunci când doi oameni consimt în mod voluntar s] aib] o legatur] sexual
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
beneficii contractuale reciproce importante. În consecinț], retorica produselor p]trunde chiar si in sanctitatea vieții interioare, private a familiei capitaliste. Aici, Engels contrazice argumentul creștin: sexul în cadrul familiilor burgheze este o form] de prostituție (într-un sens peiorativ) și deci imoral, deoarece baza să este exploatarea economic] a celor slabi de c]tre cei puternici, iar rezultatul s]u este transformarea în marf] a atributelor constitutive ale celui mai l]untric eu al femeii. Soluția maladiilor familiei burgheze este socializarea muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neincredere și ur]. De asemenea, nu poți fi complet onest cu cineva dac] nu ai încredere în acea persoan]. Neîncrederea d]uneaz] onestit]ții. Pe scurt, posibilitatea unor relații personale reale este limitat], dac] nu chiar eliminat] într-un mediu imoral. Dac] oamenii nu sunt interesați de bun]starea altor oameni - dac] ei sunt amorali sau imorali - atunci când într] aparent într-o relație personal] o vor face pentru câștigul lor personal; aceste relații nu vor fi personale în sens relevant. De vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în acea persoan]. Neîncrederea d]uneaz] onestit]ții. Pe scurt, posibilitatea unor relații personale reale este limitat], dac] nu chiar eliminat] într-un mediu imoral. Dac] oamenii nu sunt interesați de bun]starea altor oameni - dac] ei sunt amorali sau imorali - atunci când într] aparent într-o relație personal] o vor face pentru câștigul lor personal; aceste relații nu vor fi personale în sens relevant. De vreme ce ei nu sunt deloc înclinați s] acorde atenție nevoile legitime ale altor oameni, ei nu le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
directori de nivel inalt) care se plâng de faptul c] „valorile companiei sunt în conflict cu valorile lor personale”. Din punctul meu de vedere, acest lucru poate însemna c] anumite cerințe exprimate de companiile lor sunt lipsite de etic] sau imorale. Ceea ce oamenii înțeleg prin „valori personale” sunt de fapt cele mai profunde valori ale culturii în care ei tr]iesc. În acest context putem înțelege cel mai bine tragică figur], acum familiar], a „turn]torului”. Acesta nu este doar vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asumate în politica armelor nucleare poate fi g]sit] în capitolul 34, „R]zboi și pace”) Cei care se refer] la nevoile politicii, cel puțin de la Machiavelli încoace, au vorbit adesea nu numai despre riscuri necesare de o natur] aparent imoral], dar și despre necesitatea minciunilor, actelor de cruzime și chiar a crimelor. Ghidându-se dup] piesa lui Sartre cu același nume, filosofii moderni tind s] vorbeasc] despre necesitatea „mâinilor murdare” în politic], aceasta însemnând c] vocația pentru politic] oarecum le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]