6,988 matches
-
astfel de interogații, pentru a da doar două exemple în care nu este vorba despre ființe umane. În extinderea sferei moralității voi ține seama de patru principii ordonatoare care nu trebuie să fie subminate sau neutralizate în procesul extinderiii: • Principiul imparțialității. Nici un membru al comunității morale nu trebuie să capete anumite privilegii sau o poziție privilegiată în comunitatea morală prin extinderea acesteia. Extinderea se face în mod egal în folosul tuturor sau, altfel spus, beneficiarii trebuie să suporte, în principiu, costurile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
speciilor care au un parcurs istoric, pe de o parte, și organizarea sistematică pe baza căreia este menținută diversitatea, inclusiv diversele nivele de complexitate ale sistemului în diverse momente ale evoluției acestuia, pe de altă parte 314. Ideea dreptății ca imparțialitate și distincția dintre interese comune și bunuri comune pot fi puse la lucru pentru a contura o viziune asupra conservării și prezervării. Rawls scrie în paragraful "Justice as Fairness"315 despre fair play ca o datorie primordială, ca noțiune morală
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
activităților instituționale. El introduce o condiție suplimentară pentru teoria sa morală, și anume, aceasta trebuie să rezolve problema inter-generațională. Problema dreptății inter-generaționale este considerată un test sever pentru orice teorie etică. Drept urmare, Rawls își supune propria teorie a dreptății ca imparțialitate (fairness) unei analize severe în context inter-generațional. Întrebarea este dacă sistemul social ca întreg și economia concurențială reglată instituțional pot satisface inclusiv inter-generațional cele două principii ale dreptății enunțate de Rawls, principiul libertății și principiul diferenței. În condițiile în care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
componente privind educația ecologică sau educația pentru dezvoltare durabilă. Dacă liberalismul, pornind de la distincția dintre societatea civilă și societatea politică, duce, cel puțin teoretic, la construcția unor instituții neutrale în raport cu diversele alegeri și preferințe individuale, conservatorismul și socialismul renunță la imparțialitate și se amestecă în aceste alegeri, în sensul că instituțiile statului conservator sau socialist premiază virtutea și pedepsesc viciul, corespunzător propriilor grile și ierarhii de valori. Conservatorismul propune o ierarhie de valori bazată pe morala tradițională, dezvoltată în dependență de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dragostea pământului pentru ei. Îl priveau secetos din tencuiala veche, înconjurați de familii, ținând în palme câte un giuvaer de biserică înălțată din ordinul lor și închinându-l lui Dumnezeu, după ce-i trecuse cu bine dincolo de un val de urgie. Imparțialitatea lui de privitor era serios amenințată de frumusețea poruncitoare a zugrăvelii, sub care privirea i se umezea inexplicabil. Ex voto: după dorința celui ce oferă, ca mulțumire pentru un serviciu adus, sau ca dovadă a ținerii unui legământ făcut cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
filozofia etică a afacerilor au următoarele conotații: Etici: norme care transpun caracteristici ideale și valori în practici curente. Valori: principii colectiv împărtășite care ghidează judecățile referitoare la ceea ce este bine și corect. Exemple de valori: corectitudine, obligație, echidistanță, integritate, onestitate, imparțialitate, transparență și deschidere, eficiență, justiție, responsabilitate etc. Norme: standarde de autoritate și principii corecte de acțiune. Standarde de conduită: criteriile de evaluare a acțiunilor angajaților. Cele mai multe organizații adoptă în declarațiile de misiune principii etice clare, iar unele devin chiar și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nici reguli. În accepțiunea lui Colero, acestea sunt un îndreptar de acțiune morală, indiferent de spațiu și timp și sunt clasate în următoarele trei categorii etice: personale, profesionale și globale. Principiile etice profesionale fac referire la următoarele tipuri de valori: imparțialitate; obiectivitate, deschidere, dezvăluire/transparență, confidențialitate, simțul datoriei, fidelitate față de responsabilitățile profesionale, evitarea potențialelor sau aparentelor conflicte de interese. Principiile etice globale, după Colero, sunt: justiție globală (reflectată de legislația internațională), societatea înaintea individului/responsabilitate socială, datoria față de mediu, interdependență și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
fluxul informațional brut canalizat de către mass media devine un nou organ de simț ce influențează aproape în totalitate procesul decizional al individului. Supus unui univers concurențial necruțător, obiectivul unui grup de presă este exclusiv audiența. Nu mai poți vorbi de imparțialitate, ci doar de mecanismele care îi asigură această audiență. Ca atare, individului nu i se mai pun probleme, ceea ce e menirea tuturor informațiilor venite de la organele de simț naturale, ci i se găsesc soluții. Realitatea își pierde caracterul problematic, greu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
În secvența a V-a a piesei, senatorii din Caere, însărcinați de confederația etruscă să poarte tratative pentru recuperarea bunurilor lui Tarquinius Superbus, declară că au primit această misiune fără ură și părtinire (V, p. 80). Sintagma respectivă reia deviza imparțialității istorice enunțată în deschiderea Analelor lui Tacit : sine ira et studio. Sugestia nu este, poate, întâmplătoare, din partea dramaturgului cu aparență impasibilă, care expune faptele neutru, le lasă să vorbească de la sine fără a trage concluzii pe marginea lor. Inspirată în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acțiune dorită de cei înclinați spre clemență (tu, zeu în togă roșie, salvează-i ! - III, p. 72). Străin, nălucă sau divinitate, Petronius se distinge din forfota umană a Romei. În general, apartenența la altă epocă îi asigură contemporanului lui Nero imparțialitatea, neimplicarea afectivă. E adevărat însă că el se lasă impresionat de prospețimea lui Quintus, fiul lui Vitellius, privindu-i cu tulburare linia pură și tremurătoare a gurii (I, p. 40). Credem că explicația stă în faptul că Doinaș a ținut
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
funcționării Consiliului Justiției: a) mandatele membrilor ar putea necesita o activitate cu program normal, dar limitate ca număr și durată pentru a păstra contactul cu practica jurisdicțională; membrii (judecători și nejudecători) ar trebui să beneficieze de garanțiile de independență și imparțialitate; b) Consiliul Justiției ar trebui să-și administreze propriul buget și să dispună de mijloace financiare adecvate care să îi permită o funcționare optimă și independentă; c) unele decizii ale Consiliului Justiției trebuie să fie motivate și să aibă valoare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de garant al independenței justiției. Curtea Constituțională a arătat că CSM poate fi garantul independenței justiției numai dacă, în realizarea acestei competențe, el își îndeplinește în mod independent și imparțial atribuțiile stabilite prin lege. Iar factorii ce asigură independența și imparțialitatea acestui organ de jurisdicție îi constituie modul de desemnare a membrilor săi, durata mandatului și inamovibilitatea membrilor în cursul mandatului, precum și existența unei protecții adecvate împotriva presiunilor exterioare (Deciziile CCR nr 518/2007, nr.779/2009, nr.1.556/2011
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
numiți și sunt permanenți; 3. în DEX din 1998, "magistrat" este definit drept "membru al corpului judiciar (judecător, procuror)", ceea ce corespunde din punct de vedere juridic tradiției noastre pe linie franceză. În mod obișnuit, calitățile unui magistrat sunt independența și imparțialitatea. 2. "Magistrații" și "magistratura" în Constituția României Prima referire la "magistrați" o găsim în art. 40 care, reglementând dreptul la asociere, arată, la alin. 3, că "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale (...), magistrații (...)" acest articol e
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Magistraturii. Art. 33 arată categoriile de persoane care pot fi numite direct în magistratură. Art. 52 ind. 4 arată că, printre criteriile de evaluare a integrității, se analizează și modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea magistraților etc. Art. 62 reglementează cazurile în care judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție și arată că această perioadă nu constituie vechime în magistratură. Art. 81 stabilește modul de acordare a indemnizației la eliberarea din funcție pentru judecătorii și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
o magistratură specială care nu îndeplinește atribuții de natură jurisdicțională; procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, organ esențialmente executiv, fiind pe cale de consecință ei înșiși agenți ai autorității executive" (dec. 73/1996, dec. 259/2002). "Principiile legalității și imparțialității, înscrise în art. 131 alin. (1) din Constituție, care stau la baza activității procurorilor și rolul Ministerului Public, de reprezentant al intereselor societății, apărător al ordinii de drept și al drepturilor și libertăților cetățenilor, îi conferă acestuia independență față de toate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mandatul pe care l-ar avea de la vreuna dintre autoritățile statului din sfera executivă sau din puterea legiuitoare. Iar pentru ca acest mandat legal, de reprezentant al întregii societăți, să poată fi îndeplinit, Constituția așează la baza funcționării Ministerului Public principiul "imparțialității" specific organelor puterii judecătorești. Teza că procurorii sunt agenți ai puterii executive, deoarece își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției, este, de asemenea, contrară literei și spiritului Constituției României. Constituția stabilește, într-adevăr, că procurorii își desfășoară activitatea "sub autoritatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din sânul Ministerului Public nu-l implică așadar și pe ministrul justiției. El are atribuții de administrare a sistemului, iar nu de dirijare a exercitării atribuțiilor procurorului care rămâne, în relația sa cu ministrul justiției, sub protecția principiilor "legalității și imparțialității". 4.2. După anul 2003 " Imparțialitatea este un corolar al principiului legalității și răspunde, ca și acesta, exigenței asigurării egalității cetățenilor în fața legii, formulată în Constituție, cu statut de drept fundamental, în art.16. Din acest principiu rezultă că procurorul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
implică așadar și pe ministrul justiției. El are atribuții de administrare a sistemului, iar nu de dirijare a exercitării atribuțiilor procurorului care rămâne, în relația sa cu ministrul justiției, sub protecția principiilor "legalității și imparțialității". 4.2. După anul 2003 " Imparțialitatea este un corolar al principiului legalității și răspunde, ca și acesta, exigenței asigurării egalității cetățenilor în fața legii, formulată în Constituție, cu statut de drept fundamental, în art.16. Din acest principiu rezultă că procurorul, în calitatea sa de reprezentant al
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
permite procurorului care participă la dezbaterile judiciare să fie părtinitor nu poate fi primită nici chiar în ipoteza în care procurorul de ședință ar fi întocmit rechizitoriul în cauză sau ar fi efectuat ori supravegheat urmărirea penală. Obligația constituțională de imparțialitate subzistă pentru procuror și în aceste ipoteze (...)" (dec. 136/2003, dec.311/2005). " Procurorul este, fără îndoială, un organ al statului, dar el nu este un "reprezentant al statului" în procesul civil. Ca și în procesul penal, procurorul este, în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în art. 131 alin. (1) din Constituție, în conformitate cu care, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Principiul subordonării ierarhice, specific Ministerului Public, nu contravine principiului constituțional al imparțialității și nu este de natură să îl împiedice pe procurorul care participă la judecarea plângerilor formulate în baza art. 278 din Codul de procedură penală să fie imparțial atunci când plângerile sunt îndreptate împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor date de superiorul său
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluției" (dec.140/2006, dec.575/2007, dec.1273/2010)". Conform art. 132 alin. (1) din Constituția României, "procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic". Dintre aceste trei principii pe care se întemeiază activitatea procurorilor, principiul imparțialității, aplicabil și judecătorilor prin natura activității de jurisdicție exercitate de aceștia, decurge din apartenența procurorilor la autoritatea judecătorească și din rolul Ministerului Public, stabilit
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
140/2006, dec.575/2007, dec.1273/2010)". Conform art. 132 alin. (1) din Constituția României, "procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic". Dintre aceste trei principii pe care se întemeiază activitatea procurorilor, principiul imparțialității, aplicabil și judecătorilor prin natura activității de jurisdicție exercitate de aceștia, decurge din apartenența procurorilor la autoritatea judecătorească și din rolul Ministerului Public, stabilit prin art. 131 alin. (1) din Constituție, de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, ceea ce conferă substanțialitate principiului exercitării ierarhice a controlului în cadrul acestei autorități publice (dec.345/2006, dec. 385/2010). "Procurorul, indiferent de fapte sau făptuitori, este ținut de respectarea tuturor garanțiilor de legalitate și imparțialitate cerute de art. 132 din Constituție și este obligat ca, în cadrul activității judiciare, să reprezinte interesele generale ale societății, să apere ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor" (dec.171/2010). În procesul penal din România, procurorul acționează ca
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ar trebui să ocupe alte posturi în stat sau să îndeplinească alte funcții de stat, dintre cele care ar fi considerate nepotrivite pentru judecători, iar procurorii ar trebui să evite activitățile publice ce ar putea intra în conflict cu principiul imparțialității lor. 19. Acolo unde există, componența Consiliului Procurorilor trebuie să includă procurori de la toate nivelurile, dar și alți actori, cum ar fi avocați sau profesori de drept. Dacă membrii unui astfel de consiliu sunt aleși de Parlament, decizia ar trebui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost numit formator la Institutul Național al Magistraturii din anul 1998 în domeniul etică și deontologie judiciară. A urmat mai multe specializări în țară și în străinătate (Olanda, Franța, Cehia, SUA) în domeniile independența justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea judiciară. A susținut prezentări pe teme legate de justiție, reformă și anticorupție la conferințe și seminarii internaționale în România, Albania, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, Republica Moldova, Spania, Turcia, Ucraina. A făcut parte din grupul interguvernamental la nivel ONU care a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]