15,145 matches
-
înregistrării declarației vamale de import a acestor produse, luând în considerare că valoare în vama numai cheltuielile de reparare. Articolul 306 (1) Regimul de perfecționare pasivă se poate realiza și prin înlocuirea unei mărfi importate atunci când în locul produsului compensator se importă un produs de înlocuire de acelasi standard. ... (2) Prin același standard se înțelege că produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la acelasi cod tarifar, să fie de aceeași calitate comercială și să posede aceleași caracteristici tehnice că și produsul
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
se încadreze la acelasi cod tarifar, să fie de aceeași calitate comercială și să posede aceleași caracteristici tehnice că și produsul compensator. ... Articolul 307 (1) Biroul vamal poate permite că produsele de înlocuire să fie, în condițiile fixate în autorizație, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanții care să acopere integral cuantumul taxelor vamale și al altor drepturi de import. ... (2) Dacă mărfurile de export temporar au fost deja folosite înaintea acestui export
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
realizează folosind în mod corespunzător una dintre metodele prevăzute de art. 217-219. ... (2) Metodele de calcul prevăzute la alin. (1) se utilizează în scopul determinării sumei care se deduce din cuantumul drepturilor și taxelor vamale de import aferente produselor compensatoare importate potrivit art. 303. ... Articolul 323 La înregistrarea declarației vamale pentru plasarea mărfurilor sub regimul de perfecționare pasivă se iau în considerare măsurile de politică comercială pentru exportul mărfurilor, în vigoare. Articolul 324 (1) La importul produselor compensatoare se iau în
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
care vor fi date mărfurilor. 5. Locul său locurile unde urmează să fie utilizate mărfurile: se menționează adresa locului unde mărfurile trebuie să fie utilizate. 6. Termenul solicitat pentru acordarea regimului: se menționează termenul necesar realizării obiectivului pentru care se importă mărfurile. 7. Mijloace de identificare a mărfii: se menționează modalitățile de identificare a mărfurilor plasate sub regim, considerate ca fiind cele mai adecvate. 8. Desemnarea unităților vamale: se menționează unitățile vamale la care urmează să fie realizate controlul, acordarea și
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
cele mai adecvate. 8. Desemnarea unităților vamale: se menționează unitățile vamale la care urmează să fie realizate controlul, acordarea și încheierea regimului. 9. Termenul de valabilitate a autorizației: se menționează termenul de valabilitate a autorizației, în care trebuie să fie importate mărfurile. 10. Proceduri de transfer: se menționează, daca este cazul, intenția de a transfera mărfurile importate altui titular. 11. Alte mențiuni: aceasta rubrică se utilizează pentru orice alte elemente pe care solicitantul le consideră necesare a fi aduse la cunoștința
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
sau urmează să facă obiectul unei demonstrații, în scopul obținerii de comenzi de marfuri similare. 11. Mijloace de productie pentru înlocuire, care sunt puse, provizoriu și gratuit, la dispoziția importatorului, la inițiativa furnizorului mijloacelor de productie similare, care se vor importă ulterior în scopul introducerii în circuitul economic sau al mijloacelor de productie pe care le restituie în urnă reparării lor. 12. Opere de artă importate pentru a fi expuse în vederea vânzării lor. 13. Filme cinematografice, impresionate și developate, pozitive, destinate
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
și gratuit, la dispoziția importatorului, la inițiativa furnizorului mijloacelor de productie similare, care se vor importă ulterior în scopul introducerii în circuitul economic sau al mijloacelor de productie pe care le restituie în urnă reparării lor. 12. Opere de artă importate pentru a fi expuse în vederea vânzării lor. 13. Filme cinematografice, impresionate și developate, pozitive, destinate vizionarii înainte de utilizarea lor comercială. 14. Filme, benzi magnetice și filme magnetizate, destinate sonorizării, dublajului sau reproducerii. 15. Filme care prezintă, după caz, felul, funcționarea
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
caz, felul, funcționarea sau folosirea produselor ori materialelor străine, cu condiția ca ele să nu fie destinate unui program public cu scop lucrativ. 16. Suporturi de informații, înregistrate, trimise gratuit, destinate utilizării în prelucrarea automată a datelor. 17. Animale vii, importate pentru dresaj, antrenament, reproducție sau tratamente medicale. 18. Material de propagandă turistică. 19. Bunuri necesare activității și întreținerii navigatorilor maritimi și fluviali. 20. Materiale diverse, utilizate sub supravegherea și răspunderea unei administrații publice, destinate construirii, reparării sau întreținerii infrastructurilor de
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
sau a fi exportate în cadrul sistemului de schimburi standard și justificarea cererii: a) denumirea comercială și/sau tehnică: ..................................... b) mențiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: ........... ............................................................................. c) cantitatea prevăzută ..................................................... d) valoarea prevăzută ....................................................... e) justificarea cererii ..................................................... 4. Produse compensatoare care se importă sau produse de înlocuire pentru import, care se importă: a) denumirea comercială sau tehnică ......................................... b) mențiuni privitoare la clasificarea din Nomenclatura combinată: .......... ............................................................................. 5. Rata de randament ........................................................ 6. Natură operațiunilor de perfecționare: ................................... 7. Țările unde operațiunile de perfecționare vor fi efectuate
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
și justificarea cererii: a) denumirea comercială și/sau tehnică: ..................................... b) mențiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: ........... ............................................................................. c) cantitatea prevăzută ..................................................... d) valoarea prevăzută ....................................................... e) justificarea cererii ..................................................... 4. Produse compensatoare care se importă sau produse de înlocuire pentru import, care se importă: a) denumirea comercială sau tehnică ......................................... b) mențiuni privitoare la clasificarea din Nomenclatura combinată: .......... ............................................................................. 5. Rata de randament ........................................................ 6. Natură operațiunilor de perfecționare: ................................... 7. Țările unde operațiunile de perfecționare vor fi efectuate sau în cazurile în care sistemul de schimburi standard
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
clasificarea din Nomenclatura combinată: .......... ............................................................................. 5. Rata de randament ........................................................ 6. Natură operațiunilor de perfecționare: ................................... 7. Țările unde operațiunile de perfecționare vor fi efectuate sau în cazurile în care sistemul de schimburi standard este angajat, țările de unde produsele de înlocuire vor fi importate: ................................. 8. Termenul estimat a fi necesar pentru importul produselor compensatoare sau al produselor de înlocuire: .............................................. ............................................................................. 9. Mijloace de identificare preconizate: 10. Nominalizarea autorității vamale care: a) acorda regimul ........................................................... b) încheie regimul .......................................................... 11. Termenul preconizat al autorizației ..................................... 12. Referiri la autorizațiile
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
autorizației: ......... ............................................................................. 2. Sistemul autorizat ....................................................... 3. Mărfurile destinate a fi supuse operațiunilor de perfecționare: .......... ............................................................................. a) denumirea comercială și/sau tehnică ...................................... ............................................................................. b) mențiuni (explicații) privitoare la clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată: ............................................... c) cantitatea prevăzută ..................................................... d) valoarea prevăzută ....................................................... 4. Produse compensatoare care se importă sau produse de înlocuire care se importă: ......................................................... a) denumirea comercială sau tehnică ......................................... b) mențiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: ........... 5. Rata de randament sau modul de stabilire a acesteia: ..................... 6. Natură operațiunilor de perfecționare: ................................... 7. Țări unde operațiunile de
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
a fi supuse operațiunilor de perfecționare: .......... ............................................................................. a) denumirea comercială și/sau tehnică ...................................... ............................................................................. b) mențiuni (explicații) privitoare la clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată: ............................................... c) cantitatea prevăzută ..................................................... d) valoarea prevăzută ....................................................... 4. Produse compensatoare care se importă sau produse de înlocuire care se importă: ......................................................... a) denumirea comercială sau tehnică ......................................... b) mențiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: ........... 5. Rata de randament sau modul de stabilire a acesteia: ..................... 6. Natură operațiunilor de perfecționare: ................................... 7. Țări unde operațiunile de perfecționare se efectuează: ................... 8. Termenul în care
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
b) mențiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: ........... 5. Rata de randament sau modul de stabilire a acesteia: ..................... 6. Natură operațiunilor de perfecționare: ................................... 7. Țări unde operațiunile de perfecționare se efectuează: ................... 8. Termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie importate ........ 9. Mijloace de identificare stabilite ....................................... 10. Biroul vamal: ........................................................... a) de control ............................................................... b) de plasare sub regim ..................................................... c) de încheiere a regimului ................................................. 11. Termenul de valabilitate a autorizației ................................. 12. Dată de reexaminare a condițiilor economice: ............................ 13. Numărul de anexe ........................................................ Dată ........................ Semnătură
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
județul Vrancea, am plîns pînă m-au dat la școală! la pensie de la mina de cupru de la Bălan, în toamna asta trebuie să-l dea afară de acolo pe băiat, măcar să obțină salariile compensatorii, că mina se închide, ca să poată România importa cupru de la minele de la Bruxelles și Strasbourg, conform directivelor, mînca-le-ar mama pe ele! cam bea, dar nepoată-mea e de la el și îmi spune tot din casă! acuma merg la feciorul cel mai mare, la Arad, nu l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
faptul că pămîntul era împărțit în mod diferit în fiecare țară. Marile moșii lucrate de dijmași predominau în România, în timp ce micile gospodării țărănești erau caracteristice Serbiei și Bulgariei. Deținînd puțin pămînt arabil, Muntenegru și Grecia au fost nevoite fie să importe produse alimentare, fie să exporte oameni. O examinare mai amănunțită a condițiilor din aceste zone va ilustra felul în care au tratat fiecare guvern și fiecare societate permanenta criză din agricultură. În România, în ciuda măsurilor luate în timpul domniei lui Cuza
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sistemul dijmei care cedau de la o treime pînă la jumătate din produsele lor. Celelalte regiuni ale Greciei dispuneau în primul rînd de gospodării mici care asigurau subzistența familiilor respective, dar nimic mai mult. Lipsa de pămînt bun forța Grecia să importe grîu pentru a-și hrăni locuitorii. Problema producerii de recolte destinate exportului rămînea nerezolvată. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, unicul articol abundent la export erau stafidele. Tutunul ajunge să ocupe o poziție tot mai importantă cu puțin înainte de primul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dezvoltarea industriei României. Legislația românească din domeniul tarifelor a dus la declanșarea unui război vamal care a durat din mai 1886 pînă în decembrie 1893. Drept răzbunare, guvernul habsburgic a interzis importul de vite românești și a mărit tarifele produselor importate din România. Acest conflict comercial a adus daune anumitor interese agricole și a dus la o modificare a sistemelor comerciale românești. Chiar și după rezolvarea lui, relațiile comerciale nu au revenit la situația anterioară. Germania a luat locul Austro-Ungariei ca
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de după război, problema esențială a statului rămînea aceeași: faptul că pămîntul nu putea pur și simplu asigura întreținerea populației. Baza economiei era creșterea vitelor, două treimi din exporturi constituind-o animalele sau produsele animaliere. Grîul și textilele trebuia să fie importate. Cu alte cuvinte, populația nu puteau fi hrănită și îmbrăcată în mod corespunzător apelînd doar la produsele ținutului. Cea mai mare parte a oamenilor trăiau într-o sărăcie lucie. Întrucît nu exista nici o posibilitate de industrializare sau de expansiune teritorială
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în 1899. În această perioadă a fost realizată o apropiere de Rusia. S-a manifestat de asemenea un interes față de modernizarea țării, deși nu a apărut nici un sector industrial semnificativ. Au fost mărite tarifele, dar bunurile străine continuau să fie importate în detrimentul produselor locale, mai ales a celor textile. În 1894 a fost emisă o lege menită să sprijine ramurile industriei indigene: urmau să fie acordate împrumuturi firmelor care aveau un capital mai mare de 25000 de leva și cel puțin
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernamentale importante au fost construite ulterior după modele europene; bisericile au rămas bineînțeles în stil bizantin. Preferința pentru stilurile occidentale din construcții s-a reflectat și în alte forme exterioare de viață. Membrii bogați și influenți ai societății balcanice își importau mobilele, trăsurile și hainele din Occident, de preferat de la Paris sau Viena. Ei erau la curent cu curentele din moda acestor centre și cu arta și literatura europeană. Nu numai intelectualii, ci și majoritatea celor care aveau putere politică și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
va fi o victorie a Aliaților. Unii, cum erau arhiepiscopul Damaskinos și colonelul Evert, șeful poliției, și-au păstrat funcțiile și au putut acorda pe ascuns ajutor britanicilor. Prima iarnă de ocupație a fost un dezastru național. Înainte de război, Grecia importase aproape 45 % din grîul ei; din cauza blocadei britanice, pur și simplu nu era suficientă hrană disponibilă, ceea ce a dus la instalarea foametei. Ulterior, blocada a fost parțial ridicată, suficient de mult pentru a permite trecerea transporturilor cu ajutoare ale Crucii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din populație, adică 0,5 milioane din totalul de 7 milioane de oameni fuseseră uciși. Țara era afectată de o inflație uriașă, în timp ce salariile rămînea la niveluri scăzute. Exista o permanentă problemă a echilibrului comercial. Grecia era încă nevoită să importe alimente pentru a împiedica instalarea foametei și nu dispunea de mijloacele de plată necesare. În ciuda faptului că proviziile erau trimise de UNRRA, o parte considerabilă a lor ajungea pe piața neagră. Corupția și setea de profit extrem de răspîndite provocau mari
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
doi ani pentru intervalul 1947-1948, după care au urmat mai multe planuri cincinale. După cum am văzut, Bulgaria este o țară extrem de săracă și nu posedă cărbune, fier și petrol, elementele fundamentale ale dezvoltării industriale. Aproape toate aceste resurse vitale trebuiau importate din Uniunea Sovietică. Pe lîngă aceasta, țara nu avea tehnicieni și manageri experimentați, deficiență suplinită în parte de experții sovietici, ale căror salarii erau aproape de patru ori mai mari decît cele ale colegilor lor bulgari. În ciuda faptului că Bulgaria s-
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
bulgare," el a fost construit într-o zonă unde rezervele de fier și de cărbune nu numai că erau de calitate slabă, dar erau și limitate.8 În viitor, cea mai mare parte a cărbunelui și fierului necesar va trebui importat pe cale maritimă; plasarea combinatului în interiorul uscatului face ca transportul acestora să fie foarte scump. Portul Varna ar fi fost o alegere mult mai bună. Întreprinderea este o ilustrare elocventă a capcanelor planificării centrale și ale conceptelor economice staliniste. Ea contribuie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]