8,822 matches
-
sine. bă Costumul reprezintă a doua dimensiune a accesoriilor imaginii unei persoane și este poate mult mai important decât elemenetele de cosmetică și chirurgie plastică mai sus menționate. Costumul este un element absolut obligatoriu și el completează imaginea persoanei, Îi imprimă un anumit ton, Îi conferă un anumit stil, subliniind În felul acesta statutul social, cultural, moral și profesional al individului respectiv. Costumul poate fi convențional, general acceptat Într-o societate dată, sau poate avea un caracter particular, de tipul uniformei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prejudicii libertății celorlalte. În felul acesta, libertății individuale, cu caracter de neîngrădită liberă a voinței și pulsiunilor individului din natură, i se substituie libertățile colective din cetate, În cadrul cărora a fi liber devine un concept moral, social și ulterior psihologic, imprimând o anumită semnificație conduitelor colective. Fiecare este liber, dar nu de a face ce vrea, ci de a face ceea ce Îi este permis. Cetatea este cea care, normând conduitele, va institui un nou tip de libertate: libertatea social-morală care va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
arab) din William Fortenbaugh, Georg Wöhrle (hrsg.), On the Opuscula of Theophrastus. Akten der 3. Tagung der Karl-und-Gertrud-Abel-Stiftung von 19.-23. Juli 1999 in Trier, Franz Steiner, Stuttgart, 2002, pp. 59-63 și 189-224. 16. Cele două titluri de tratate sunt imprimate deopotrivă cu caractere arabe (1852, p. iii). 17. Probabil că Honigberger nu a cunoscut doar vag metodele, scrierile sau progresele homeopatice Înainte de prima sa călătorie În Europa Centrală și de Vest. Merită semnalat că, În aceeași perioadă, apar și primii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
acea toamnă, dar e limpede că pricina absenței (În 1934 va fi la un congres de istorie a științelor) se datorează plecării În armată și „unei vieți năzdrăvane și chinuite”. Un alt portrettc "Un alt portret" Chiar dacă dificultățile și rezistențele imprimate de fondul imaginarului autohton au fost redutabile, lectura memoriilor lui Honigberger, rezultate din Întinse călătorii În Asia, Își poate stabili de acum locul În istoria continuu periclitată a unei imagini: Întrucât materia lor e străbătută de tentativa de a ingera
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Vasile Pârvan, G. Bogdan-Duică, Alexandru Lapedatu, Artur Gorovei, revista este treptat acaparată de personalitatea dominatoare a lui N. Iorga, care ajunge adesea să confunde, în textele sale critice, esteticul cu etnicul și naționalul cu eticul. Devenit director în 1905, Iorga imprimă publicației un eclectism derutant, consonant cu concepția pe care o avea acum asupra literaturii, văzută ca expresie exclusivă a naționalului și ca modalitate de edificare culturală a celor mulți. Texte precum Biblioteci circulante, Cărți de școală, Teatre de diletanți rămân
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
roman despre mitul fericirii. Fericirea prin iubire, cum zice naratorul (eroul) la sfârșit, parafrazându-l pe Sfântul Pavel: „dacă dragoste nu e, nimic nu e!”. Asta vrea să sugereze că existența omului nu are sens în afara acestui mit, chiar dacă mitul imprimă destinului - cum se întâmplă cu Victor Petrini - un curs tragic. E un punct esențial al cărții, însă epicul evadează mereu din el, meditația împinge romanul spre alt cerc de probleme, erosul nu este pur, izolat, ci angajează toți factorii existenței
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
urmare, sănătatea mintală globală, căreia i se subordonează sănătatea mintală individuală. Aceste principii formative sunt legate de modelul socio-cultural. Educația sanitară privitoare la sănătatea mintală trebuie să înceapă din copilărie și să se desfășoare pe parcursul întregii vieți. Ea trebuie să imprime individului câteva principii fundamentale, care să devină reguli obligatorii de viață. Principiile de educație ale persoanei în vederea păstrării și promovării unei sănătăți mintale optime au un caracter psihopedagogic și moral, vizând formarea personalității și a unui model de viață pozitive
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Trebuie cunoscute caracteristicile riscului, ale grupelor deviante, ale situațiilor neplăcute sau periculoase, a tot ceea ce poate dăuna sănătății mintale, riscuri pe care individul trebuie să le ocolească în scopul menținerii echilibrului personal. i) Principiul programării. Educația sănătății mintale trebuie să imprime individului desfășurarea planificată a activității sale, a programelor de activitate sau a comportamentului. Aceasta vizează o punere de acord între ritmul de activitate individuală, sarcini și posibilități, între tendințe și capacitățile individuale. Este o condiție esențială a păstrării și dezvoltării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
concept pur antropologic, el constituie un factor esențial în orice domeniu de studiu al științelor umane (A. Kardiner, M. Mead, R. Benedict, B. Malinowski, R. Linton, Cl. Levi-Strauss, M. Herskowits). Modelul socio-cultural, prin valorile sale, acționează represiv-formator asupra comunității social-umane, imprimând un anumit fel de a fi, un anumit stil de viață și de gândire comun tuturor membrilor societății respective. Tot el este cel care contribuie în mod esențial la formarea personalității indivizilor aparținând aceluiași grup etno-cultural, conferindu-i un profil
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspecte controversate și aparent insolvabile. Ph. Rappard afirmă că „psihiatria trimite la politică și politica trimite la psihiatrie”. El consideră că structurile social-politice și cele de natură economică exercită o puternică influență asupra personalității și conduitelor umane, în sens patoplastic, imprimând o anumită configurație globală societății respective. În acest sens, el susține că societatea capitalistă este descrisă prin paranoia, pe când revoluția este expresia schizofreniei. După părerea lui, „lumea sau individul oscilează între unul sau altul dintre aceste două procese, între totalizare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și a II-a, am încercat să realizez forme de activități independente (înțelegerea conceptului de număr natural, rezolvări de exerciții și probleme, lucrări de măsurare, cunoașterea figurilor geometrice) prin joc didactic sau folosind elementul de joc didactic. Elementul de joc imprimă activității didactice un caracter mai viu, mai atrăgător, aduce o stare de bună dispoziție funcțională, de bucurie și destindere, care previne apariția monotoniei, a plictiselii, a oboselii. Mulți învățători folosesc puțin jocul didactic, considerându-1 o preocupare predominantă la preșcolari; alții
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Vor închide apoi ochii și învățătorul va șterge semnele de calcul. Elevii vor ieși la tablă și vor completa exercițiile cu semnele dispărute. Pe parcursul jocului am renunțat la conducerea directă și am alternat-o cu cea indirectă. Am căutat să imprim jocului un anumit ritm, să mențin atmosfera de joc, să evit momentele de monotonie, să stimulez inițiativa și inventivitatea copiilor, să urmăresc comportamentul lor și să-i antrenez pe toți la joc. La sfârșitul fiecărui joc am formulat concluzii și
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
lecție Lecția este principala metodă de organizare și desfășurare a activității didactice ce a cunoscut un proces evolutiv și este în continuă adaptare la exigențele contextului pedagogic. Programele școlare foarte încărcate impun desfășurarea activității sub formă de lecții. Acest lucru imprimă instruirii un ritm mai alert astfel încât profesorii și elevii „să țină pasul” cu programa școlară. Lecția conferă sistematicitate și continuitate procesului de instruire. Ea a evolual și s-a „modernizat”, atât la nivelul obiectivelor și al conținuturilor, prin deschidere către
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
lecție Lecția este principala metodă de organizare și desfășurare a activității didactice ce a cunoscut un proces evolutiv și este în continuă adaptare la exigențele contextului pedagogic. Programele școlare foarte încărcate impun desfășurarea activității sub formă de lecții. Acest lucru imprimă instruirii un ritm mai alert astfel încât profesorii și elevii „să țină pasul” cu programa școlară. Lecția conferă sistematicitate și continuitate procesului de instruire. Ea a evolual și s-a „modernizat”, atât la nivelul obiectivelor și al conținuturilor, prin deschidere către
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
-l pe ambasadorul englez „that there was no question on establishing kingdoms of Servia and Roumania, and that it would be a folly to do șo” (s.n. ) . Implicarea directă a României În război, alături de Rusia, În Împrejurările cunoscute, avea să imprime, Însă, un alt curs problemei independenței sale. Declanșarea războiului a sporit interesul Mării Britanii față de obiectivele pe care și le propusese Rusia să le realizeze pe seama Imperiului Otoman și care ar fi putut să afecteze interesele sale, determinând-o să
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
naștere mai multor proiecte orientate înspre elevi, inițiate de elevi, conduse de elevi. Învățarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezintă un tip de instruire care îi dă elevului un rol activ în procesul de învățare. Elevii, participanți activi, își imprimă ritmul propriu și propriile strategii. Modalitatea de învățare este individualizată nu standardizată. Învățarea care îl situează pe elev în rol central, asociază învățarea focalizată pe particularitățile fiecărui individ (ereditate, experiență, perspective, pregătire, talente, capacități și nevoi) cu focalizarea pe predare
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
Forța de greutate Poți să tai lemne pe el. Se referă la un individ care nu simte nimic. Se referă la principiul fundamental al mecanicii. Dacă se pune un butuc mai greu pe pieptul omului, loviturile toporului pentru tăierea lemnelor imprimă masei mari a butucului o accelerație mică, ceea ce face ca butucul să se deplaseze foarte puțin și astfel să nu-l strivească pe cel de sub el. Tema de dezbatere: Principiile mecanicii clasice A căra apă cu ciurul. Acest proverb desemnează
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
să rupă aripile unui fluturaș, să strice cuiburile de păsărele. Activitatea de îngrijire și înfrumusețare a școlii, amenajarea unui colț viu în sala de clasă sau a unor spații verzi în curtea școli sunt tot atâtea prilejuri prin care am imprimat o atitudine nouă copiilor față de plante, Am căutat să-i educ pentru a ocroti natura, să le dezvolt gustul pentru frumos, respect pentru munca altora și pentru munca lor. Înainte de orice deplasare atât în orizontul local, cât și pe itinerarii
PRIMII PAŞI ÎN EDUCAŢIA ECOLOGICĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_918]
-
tradițiilor lor, rezolvând problema titlului În același mod În care România a revendicat, la vremea respectivă, unirea Principatelor și independența” <ref id="108"> 108 Ibidem. </ref>. Guvernul s-a ferit să ceară poziții oficiale din partea marilor puteri ca să nu se imprime În ochii românilor stigmatul pus demnității regale, care ar fi ajuns un „dar”. S-a decis, Însă, să recurgă la demersurile secrete și, probabil, s-a hotărât ca În cazul În care acestea nu ar duce la un succes imediat
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
observații ironice și autoironice, cărora nu li se poate nega acuitatea. Apar câteva portrete izbutite, povestirea este însă hibridă ca substanță și stil. T. publică în „Viața românească” din 1914, sub titlul O iubire, o nouă variantă, care se va imprima în mai multe ediții, ceea ce ar însemna că a avut succes, dar interesul cărții nu mai constă azi decât în unele episoade ce probează influența formativă a poporanismului, curent care va determina, de altfel, calea ulterioară a scriitorului. Hârdăul lui
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
de Filologie, devine profesor (1969) la Catedra de literatură română, mulți ani conducând-o (1963-1980). În 1968 își luase doctoratul cu o teză despre Lucian Blaga. Este și decan (1964-1968), precum și rector al Universității de Vest (1990-1996). Ca profesor, a imprimat un „stil” nou în predarea literaturii române, a eliberat analiza fenomenului literar de orice ideologizări și a evaluat creația „ca artă valoare”, cum singur mărturisește în ultimul său interviu. Debutează în 1937, la revista „Ghiocelul” din Târgu Mureș, cu articolul
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
și studii, probleme esențiale ale culturii și civilizației române: originea multimilenară a poporului nostru, faptele de arme, contribuția la apărarea civilizației europene, unitatea de limbă, cultură și destin a românilor, dincolo de granițele vremelnice. Pasiunea de bibliofil a lui Corneliu Dima-Drăgan imprimă o deschidere specială către prezentarea tezaurului de manuscrise, carte rară și veche: soarta unor celebre biblioteci românești, peregrinarea în spațiul european a unor cărți tipărite la noi, opiniile unor mari colecționari despre importanța cărții în epoca modernă, interviurile cu ilustratori
TRICOLORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290272_a_291601]
-
dedicat comentariilor privitoare la viața și ideile filosofilor greci și latini. În U. au apărut și articole traduse din enciclopedii străine, despre pictură, sculptură, despre școlile și bibliotecile europene importante, precum și informații cu caracter bibliografic. În 1848 gazeta a fost imprimată cu litere latine. R. Z.
UNIVERSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290360_a_291689]
-
Revine în România după decembrie 1989, primește tardive recunoașteri ale valorii sale - în 1993 Universitatea din București îi conferă titlul doctor honoris causa, iar în 1994 Academia Română îl alege între membrii de onoare din străinătate -, își vede din nou numele imprimat pe coperta unei cărți tipărite în țară, isi donează bibliotecă Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Activitatea lui Ț., deloc monocorda, și-a precizat de la inceput opțiunile: cercetarea manuscriselor slave și slavo-române (Un manuscris miscelaneu necunoscut, „Arhiva pentru
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
de) ludic (2000), Proze trăite... proze auzite (2002), File dintr-un jurnal teatral (2003). Ochi acut și ureche așijderea, U. glosează succint, cu maliție și de multe ori cu miez, ghiduș sau amărui, pe marginea unor întâmplări comicoase (cărora le imprimă o tușă de caricatural), a unor fapte de senzație decupate de prin ziare și a fel de fel de pătăranii despre care „nu multă lume știe”. Trezește interes curiozitatea diaristului pentru fenomenele stranii, care depășesc înțelegerea imediată. Suculente sunt secvențele
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]