5,387 matches
-
pe termen mediu și lung, adresată educației școlare pe tot globul. Dacă pentru unele țări schimbarea a Început de mai mult timp (și nu a fost neapărat legată de conceptualizarea - relativ recentă - a acestei idei) altele sunt abia la Început. Incluziunea În educație nu se poate realiza doar prin legi sau decizii administrative. Ar fi utopic să credem că un Întreg sistem educațional poate deveni pur și simplu incluziv peste noapte! Există interese, presiuni opuse și alte priorități; există obstacole extrem de
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
metodologiei, evaluării; structurarea sistemelor necesare de suport În școlile obișnuite ale comunității; implicarea corespunzătoare a familiei și a comunității; alocarea și realocarea adecvată a resurselor; modificarea atitudinilor profesioniștilor și a tuturor celor implicați În actul educațional; echilibrarea tensiunilor dintre idealul incluziunii și eficiența sau excelența În școli. Dezvoltarea unei filosofii a incluziunii este o direcție complementară celei axate pe evaluarea și schimbarea tehnică, organizațională. Stabilirea unui set de principii care favorizează incluziunea școlară, principii care să direcționeze acțiunea practică, poate fi
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
comunității; implicarea corespunzătoare a familiei și a comunității; alocarea și realocarea adecvată a resurselor; modificarea atitudinilor profesioniștilor și a tuturor celor implicați În actul educațional; echilibrarea tensiunilor dintre idealul incluziunii și eficiența sau excelența În școli. Dezvoltarea unei filosofii a incluziunii este o direcție complementară celei axate pe evaluarea și schimbarea tehnică, organizațională. Stabilirea unui set de principii care favorizează incluziunea școlară, principii care să direcționeze acțiunea practică, poate fi o etapă inițială foarte importantă. Principiile generale se regăsesc În documentele
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
celor implicați În actul educațional; echilibrarea tensiunilor dintre idealul incluziunii și eficiența sau excelența În școli. Dezvoltarea unei filosofii a incluziunii este o direcție complementară celei axate pe evaluarea și schimbarea tehnică, organizațională. Stabilirea unui set de principii care favorizează incluziunea școlară, principii care să direcționeze acțiunea practică, poate fi o etapă inițială foarte importantă. Principiile generale se regăsesc În documentele internaționale, cu deosebire În Declarația de la Salamanca. Acestea trebuie Însă interpretate și contextualizate În funcție de fiecare țară În parte. În țările
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
sprijin, de implicare a părinților și de colaborare multisectorială. Provocările viitorului sunt multiple. Foarte importante sunt cele legate mai ales de nevoia de monitorizare a tranziției la educația incluzivă, exprimată În necesitatea de: dezvoltare a filosofiei, dar și a practicii incluziunii; asociere a incluziunii cu dezvoltări mai largi În educație și În societate; mobilizare și construire a consensului. Agenda transformativă a demersului spre școala incluzivă este asociată, tot mai mult, cu schimbările de ansamblu ale sistemelor educaționale moderne. Există numeroase teme
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
a părinților și de colaborare multisectorială. Provocările viitorului sunt multiple. Foarte importante sunt cele legate mai ales de nevoia de monitorizare a tranziției la educația incluzivă, exprimată În necesitatea de: dezvoltare a filosofiei, dar și a practicii incluziunii; asociere a incluziunii cu dezvoltări mai largi În educație și În societate; mobilizare și construire a consensului. Agenda transformativă a demersului spre școala incluzivă este asociată, tot mai mult, cu schimbările de ansamblu ale sistemelor educaționale moderne. Există numeroase teme curente de analiză
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
perfect congruente cu combaterea excluderii și marginalizării În școli. Trebuie subliniată convergența deplină a educației incluzive cu școala și pedagogia autentică, de calitate, cu educația modernă, umanistă și democratică, centrată efectiv pe copil. O altă temă majoră, corelată aspirației spre incluziunea educațională, este cea a individualizării și diferențierii activității de predare-Învățare. Lupta Împotriva excluderii și marginalizării În școli contribuie la individualizarea/personalizarea Învățării și la o posibilă calitate superioară pentru mai mulți dintre cei care Învață (inclusiv pentru cadrele didactice). Această
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
părinților sau a reprezentanților săi legali, de originea lor națională, etnică sau socială, de situația lor materială, de incapacitatea lor, de nașterea lor sau de altă situație ” (Articolul 2). Această provocare și experiența educațională este, pentru școlile care aspiră la incluziune, mai mult decât o viziune sau un ideal. Se lansează provocarea unor noi strategii, a unui „mod de viață” care Înseamnă „a trăi Împreună”, a accepta (sau a primi printre noi) pe cei care ni se par foarte diferiți, „ciudați
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
printr-o implicare mai consistentă a cadrelor didactice. Sprijinul necesar trebuie să existe pentru profesorii care Încearcă să-și dezvolte practica, iar aceștia trebuie să colaboreze cu factorii care pot deveni puncte de sprijin (profesioniști din domeniul psihopedagogiei, părinți etc.). Incluziunea diferă de integrare. Integrarea copiilor cu nevoi speciale urmărește includerea lor În Învățământul de masă și se referă la capacitatea unui grup, clasă, colectiv, școală de a primi noi membri care au nevoie de sprijin pentru adaptare, integrare, socializare. De
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
timpul În clase separate și pentru a primi sprijinul necesar. Când această mutare a lor nu este acompaniată de o interacțiune crescută Între copiii cu nevoi speciale și ceilalți copii, ea reprezintă doar un pas - integrarea fizică și nu adevărata incluziune. Incluziunea implică modificări structurale și funcționale de ambele părți: atât pentru cel care urmează a fi integrat dar și pentru cei care primesc/includ in interiorul lor elemente noi. În Declarația de la Salamanca se spune că școala obișnuită cu o
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
În clase separate și pentru a primi sprijinul necesar. Când această mutare a lor nu este acompaniată de o interacțiune crescută Între copiii cu nevoi speciale și ceilalți copii, ea reprezintă doar un pas - integrarea fizică și nu adevărata incluziune. Incluziunea implică modificări structurale și funcționale de ambele părți: atât pentru cel care urmează a fi integrat dar și pentru cei care primesc/includ in interiorul lor elemente noi. În Declarația de la Salamanca se spune că școala obișnuită cu o orientare
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de Învățământ a tuturor elevilor din cadrul unei comunități. Școlile deschise, prietenoase, În care se urmărește flexibilizarea curriculumului, calitatea predării-Învățării, evaluarea permanentă și parteneriatul educațional sunt școli incluzive. Principiile cheie ale incluziunii au În vedere următoarele concepte fundamentale: valorizarea diversității; demnitatea ființei umane; nevoile individuale Înțelese ca cerințe individuale; responsabilitatea colectivă; dezvoltarea relațiilor și culturii profesionale; dezvoltarea profesională; șanse egale. Factorii care facilitează incluziunea la nivelul școlii se concentrează pe trei dimensiuni
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
parteneriatul educațional sunt școli incluzive. Principiile cheie ale incluziunii au În vedere următoarele concepte fundamentale: valorizarea diversității; demnitatea ființei umane; nevoile individuale Înțelese ca cerințe individuale; responsabilitatea colectivă; dezvoltarea relațiilor și culturii profesionale; dezvoltarea profesională; șanse egale. Factorii care facilitează incluziunea la nivelul școlii se concentrează pe trei dimensiuni: cultura, strategia (politica educațională) și practica. ; cultura se referă la măsura În care filosofia educației incluzive este Împărtășită de toate cadrele didactice din școală și În care ea poate fi observată de
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
școli integratoare și au integrat copii cu CES. Nu avem Încă În România școli incluzive În adevăratul sens al cuvântului, serviciile educaționale de sprijin sunt ineficiente și prea puțin dezvoltate, iar mentalitatea comunității nu s-a Îmbunătățit prea mult În ceea ce privește incluziunea tuturor copiilor În orice școală. Cu toate acestea, În cursul ultimilor ani, au fost derulate o serie de proiecte, coordonate de organisme neguvernamentale, care au avut drept scop crearea școlilor incluzive În România. În ciuda acestor eforturi, societatea românească are Încă
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
Apariția și fundamentarea teoriilor referitoare la integrarea și incluziunea școlară a tuturor categoriilor de elevi din comunitate și conturarea ideii de școală pentru diversitate au permis o nouă abordare a diferențierii activităților de Învățare În școală, fapt determinat și de necesitatea asigurării șanselor egale la educație pentru toți membrii
ÎN LOC DE PREFAȚĂ.... In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alois GHERGUȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2113]
-
Aceste situații de penurie materială nu trebuie totuși să ne trimită înapoi la utilizarea schemelor mecaniste de reproducere, în care munca ar fi purtătoare a unei preeminențe cauzale ce se extinde în mod repetat și neîntrerupt peste celelalte zone de incluziune ale actorilor. Studiul făcut în Bangladeș, una dintre cele mai sărace națiuni ale lumii, ne-a arătat, dimpotrivă, capacitățile de ruptură ale indivizilor, gata, în fața unui joc politic esențial în ochii lor, să renunțe la serviciu și la securitatea pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acesta precis, aceste evoluții sunt strâns corelate cu desfășurarea ideologiei umanitare analizate de Bernard Hours 116, fără a se contopi însă complet. Ele dezvăluie un alt aspect al aceleiași restructurări ideologice orientate spre globalizarea economică, percepută prin prisma dinamicilor de incluziune și excluziune pe care le generează. Asociația de înfrățire din Lille apare ca produsul irumperii și al mutațiilor cooperării descentralizate, în sânul căreia orașul Lille și regiunea Nord-Pas-de-Calais revendică o poziție de pionierat, îndeosebi în baza acordurilor privilegiate încheiate de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
trebuințelor prin intermediul relațiilor interpersonale conferă vieții noastre psihice echilibru, siguranță, împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de a fi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de a fi îngrijit, a fricii de a fi uitat sau neglijat/abandonat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a fost conceput în serviciul Strategiei Europa 2020 (European Commission, 2010). Europa 2020 reprezintă strategia de bază a Comisiei Europene care se concentrează asupra relansării economiei Europei. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, bugetul UE prevede o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prin intermediul a șapte inițiative emblematice (mecanisme) ce acoperă domenii-cheie. Următorul cadru financiar multianual 2014-2020 va dedica o parte mai mare a bugetului UE obiectivelor Strategiei Europa 2020. Din acest punct de vedere, bugetul UE pentru 2013 reprezintă o etapă de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
unei agriculturi performante, atât pe plan economic, cât și ecologic, precum și pe menținerea unui sector agricol solid pe întregul teritoriu al UE. UE va sprijini o politică agricolă comună puternică, în scopul dezvoltării potențialului de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii zonelor rurale. Comunicarea Comisiei Europene din 18.11.2010 - „PAC în perspectiva anilor 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legate de alimentație, resurse naturale și teritorii [(COM (2010) 672]” - identifică problemele cărora vor trebui să le facă față agricultura și PAC
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc: creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială. UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
asupra consecințelor diferite pe care deciziile politice le au asupra femeilor și bărbaților. La nivelul xe "Uniunii Europene"Uniunii Europene, integrarea perspectivei degen se face în următoarele domenii: angajare și piața muncii, salarizare, luarea deciziilor, reconcilierea dintre muncă și familie, incluziune și protecție socială, fonduri structurale, migrație, rolul bărbaților în promovarea egalității de gen, educație și pregătire, femei și știință, stabilirea bugetelor, dezvoltarea cooperării, egalitate de gen la nivel internațional, violență de gen și traficul de femei 1. Atunci când discută despre
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Astfel, voi analiza aceste dezbateri în raport cu contribuțiile teoretice existente și cu realitatea excluziunii sociale în contextul românesc. Într-un al doilea sens, inserția este un concept fundamental în dezbaterea privind excluziunea socială, întrucât aceasta (în special în discursul francez) - sau incluziunea (într-un discurs general european) - constituie și metoda de combatere a excluziunii sociale. Domeniul excluziunii sociale este unul vast, atât din punct de vedere al dezbaterilor la nivel conceptual și teoretic, cât și din cel al politicilor publice avute în
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
rând, Akerlof își raportează modelul la situații explicite de excluziune socială și își plasează contribuția în contextul acestui domeniu. În al doilea rând, după cum voi arăta, acest model este potrivit pentru analiza de gen a anumitor aspecte ale fenomenelor de incluziune și excluziune socială. Akerlof mută practic individualismul metodologic dintr-un context pur economic într-unul economico-social, argumentând că deciziile sociale produc consecințe sociale, spre deosebire de cele economice. Astfel, decizia de a mânca un soi sau altul de fructe nu îmi afectează
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]