114,184 matches
-
și 0,70 pentru grupa experiment (Tabelul 14). Analiza comparativă a variabilei “t” între testarea inițială și cea finală a grupei experimentale indică progrese considerabile (5,30), peste pragul de semnificație (P<0,01), iar pentru grupa martor (2,46), indică progrese sub pragul de semnificație (P>0,05): Tabelul 15. 100 Paralele inegale. Dacă analizăm evoluția mediei aritmetice la această probă observăm că la testarea inițială grupa martor prezintă o valoare medie de 8,56, iar grupa experiment prezintă o
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
evoluția mediei aritmetice la această probă observăm că la testarea inițială grupa martor prezintă o valoare medie de 8,56, iar grupa experiment prezintă o valoare medie de 8,62. Variabila “t” între la testarea finală a celor două grupe indică valori (2,96) situate peste pragul de semnificație (P<0,05): Tabelul 14; Figura 20. 8 8.2 8.4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 9.6 Testare inițială Testare finală 8.62 9.48 8
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
9.4 9.6 Testare inițială Testare finală 8.62 9.48 8.56 8.65 no te Martor Experiment Fig. 20. Ținuta corectă și execuția la paralele la testările inițiale și finale Bârnă. Valorile mediilor aritmetice la această probă indică un progres de 0,74 puncte pentru grupa de experiment, comparativ cu grupa martor care a înregistrat o creștere a mediei cu 0,20 puncte. Variabila “t” privind progresul înregistrat la testările finale între cele două grupe indică o valoare
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
această probă indică un progres de 0,74 puncte pentru grupa de experiment, comparativ cu grupa martor care a înregistrat o creștere a mediei cu 0,20 puncte. Variabila “t” privind progresul înregistrat la testările finale între cele două grupe indică o valoare (2,22) peste pragul de semnificație (P<0,05): Tabelul 14. Între testarea inițială și cea finală progresul înregistrat de grupa experimentală este situat peste pragul de semnificație (P<0,001) și sub pragul de semnificație (P>0
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
testarea inițială și cea finală progresul înregistrat de grupa experimentală este situat peste pragul de semnificație (P<0,001) și sub pragul de semnificație (P>0,05) pentru grupa martor (Tabelul 15). Sol. Analiza evoluției mediei aritmetice a acestei probe indică la gimnastele grupei experimentale, o creștere de 0,82 puncte de la 8,60 la 101 9,42 și o creștere nesemnificativă (0,08) la gimnastele grupei martor, de la 8,51 la 8,68. astfel, variabila “t” de 1,70 pentru
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
experimentală, comparativ cu grupa martor: de exemplu la menținerea piciorului drept lateral grupa experimentală a progresat cu o medie de 1,26 secunde față de grupa martor care prezintă un progres de doar 0,10 secunde între testările finale, variabila t indicând valori peste pragul de semnificație (t = 2,16; P<0,05); la menținerea piciorului stâng lateral grupa de experiment a obținut cu 1,27 secunde mai mult la testarea finală, față de cea inițială, iar grupa martor a progresat doar cu
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
sosit ziua plecării. În drum spre țară, a trăit mari emoții, își imagina chipurile copilașilor și bucuria reîntâlnirii cu ei. Era puțin tristă că nu-l va vedea pe Ion, care plecase în Spania la sfârșitul lunii iulie, după cum era indicat în viză. Își dădea seama că, din lipsă de acte, nu se vor vedea mult timp, ani întregi, dar era ceva mai ușor de suportat decât lipsa a toată familia și a țării. Va fi acasă, lângă copii și, așa
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și/sau implementarea DEVCOM. Orientările care promovează sinergia între diferiți actori (cum este cazul developmentalismului) par să aibă șanse de succes sporite. În dezvoltarea locală există o mare diversitate de constrângeri și de configurații valorice comunitare. Din cauza acestui fapt este indicat, cred, să fie admisă, ca singur judecător, evaluarea din perspectiva beneficiarilor, desfășurată cu mijloace științifice. Altfel, fără testarea efectivă a rezultatelor, preconcepții de genul „societatea civilă este cea corectă”, „administrația publică știe ce trebuie făcut” sau „numai experții se pricep
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
întrucât tipul de motivație care trebuie stimulat pentru participarea comunitară este determinant pentru modul în care sunt structurate politicile DEVCOM, pentru organizarea acțiunilor comunitare. O simplă clasificare a motivațiilor de implicare în acțiunile de interes comun în funcție de cointeresare și voluntariat indică patru tipuri de situații - participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupalăși forțată (vezi tabelul 1). Acestea sunt tipuri ideale de motivație pentru că în practica de participare pot fi combinate, pentru același individ, tipuri diferite. Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de plasticitate: Ce rămâne astăzi din conceptul de comunitate? Pe plan general, nu foarte mult, pentru că a fost utilizat în moduri atât de diferite (Hillery numărase deja vreo nouăzeci de definiții diferite ale termenului), încât a ajuns să nu mai indice mare lucru, mai ales în Statele Unite. În Europa, a rămas, cel puțin într-un anume sens, legat de viziunea lui Tönnies; în acest sens, fiind o noțiune de ordin specific sociologic, e greu să nu împărtășești criticile care i-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prezența PL în localitate și nivelul de dezvoltare al comunei. Durata de timp relativ redusă de la începerea funcționării noii instituții nu a permis însă o structurare consistentă a efectului respectiv. Indicele dezvoltării satelor la nivelul anului 1998, înainte de apariția PL, indică aceeași ierarhie de dezvoltare între cele trei categorii de comune. Dacă selectivitatea adoptării inovației care se cheamă PL se menține în același sens, cu rata de adoptare mai mare la nivelul comunelor bogate, atunci este de așteptat ca instituția PL
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
încrederea în primar. Participarea democratică se face prin implicare voluntară, iar încrederea în primar este o premisă ce favorizează un astfel de voluntariat. Desigur, în principiu, poate fi așteptat și un voluntariat fără susținere prin încrederea în primar. Datele disponibile indică însă o participare sporită la activitățile comunitare în condiții de încredere în primar. De ce contează însă tipul de sat? Una dintre constatările empirice surprinzătoare indică faptul că participarea la activitățile coordonate de primărie este mai intensă pentru persoanele din satele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
principiu, poate fi așteptat și un voluntariat fără susținere prin încrederea în primar. Datele disponibile indică însă o participare sporită la activitățile comunitare în condiții de încredere în primar. De ce contează însă tipul de sat? Una dintre constatările empirice surprinzătoare indică faptul că participarea la activitățile coordonate de primărie este mai intensă pentru persoanele din satele centrale comparativ cu participarea din satele periferice. Pe de o parte, participarea la activitățile comunitare organizate de primărie este mai intensă în cazul celor orientați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și Arad. Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturaletc "Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturale" Sursa: Baza COMREG, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, 2001, recensământul populației și locuințelor INS, 1992, 2002. Ultimul recensământ din martie 2002 indică un număr de 13.623 sate cu cel puțin o persoană ca număr de locuitori. Dintre acestea, 12.638 sunt sate în mediul rural, iar la nivelul ruralului, satele cu peste 19 locuitori erau în număr de 12.402. Suntclasificate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
îl au toate stocurile de capital comunitar. Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT 20021tc "Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a satului DEVSAT20021" Graficul prezintă în mod simplificat o factorială de factoriale. Cifrele indică valorile coeficienților scorului factorial pentru fiecare dintre cele 5 factoriale rulate independent. Indicii pentru UMANVIL, DEMPOT și QBUILD au fost generați pe baza datelor de recensământ RPL-INS, 2002. Responsabilitatea calculelor ne revine în întregime. În analiză au fost reținute numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Transilvaniei (Alba și Hunedoara). Nucleul estic de sărăcie Botoșani-Iași-Vaslui se continuă pe axa nord-sud prin județele sudice ale Moldovei, Bacău-Vrancea, și în nordul Munteniei, în Buzău. Compararea celor două hărți din figura 14 realizate cu date de la ultimele două recensământuri indică acțiunea unor procese de puternică reconfigurare a dezvoltării sociale rurale la nivel județean. În intervalul 1992-2002 s-au desfășurat procese care au dus la1: a) concentrarea sărăciei comunitare rurale severe în județele din Moldova; b) declin de dezvoltare: județele foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în Transilvania, Crișana-Maramureș și Banat. Dobrogea este o regiune de excepție din perspectiva criteriului respectiv. Numai aici satele mai dezvoltate sunt situate în zonele de joasă altitudine. O comparație între condiționările ecologice ale dezvoltării satelor la momentele 1992 și 2002 indică o sporire considerabilă a rolului pe care îl are drumul în viața rurală. Apropierea față de drumurile modernizate, de rang european, are un impact din ce în ce mai mare. Dependența dezvoltării comunitare de apropierea față de centrul de județ pare să fi fost în creștere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
au formulat cereri la Fond ne pot permite o evaluare corectă a funcționalității efective a acestui instrument de diagnoză socială 2. Datele disponibile pentru comparația între satele care sunt considerate sărace prin aplicarea grilei FRDS și restul satelor României 1 indică, în modconvingător și clar, că grila FRDS „lucrează”, duce la identificarea unor satecare sunt realmente mai puțin dezvoltate sau mai sărace decât restul satelor țării. Cererile care sosesc la Fond vin, majoritar, din sate cu o populație mai redusă decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
puțin prezentă la câmpie în comparație cu zonele de munte sau de deal? Sau imaginea rezultă pur și simplu din limitele pe care le are GRILA în a măsura sărăcia comunitară în funcție de relief? Este foarte probabil că tipul de relație statistică înregistrată indică o deficiență serioasă a GRILEI, și nu o realitate socială. Tipologia socială a comunităților de romi din România 1tc "Tipologia socială a comunităților de romi din România1" Intervențiile sociale în comunitățile de romi (CR) pot fi orientate mult mai bine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
CR cu un nivel de educație foarte scăzut, formate aproape exclusiv din romi, fără alte grupuri etnice așezate pe teritoriullor și cu localizare preponderentă în Moldova, Transilvania și Crișana-Maramureș. Alți factori care condiționează sărăcia CR - mediul rezidențial, mărimea comunității, tradiționalismul indicat de limba vorbită, mărimea orașului sau nivelul de dezvoltare a comunei - sunt mai puțin importanți decât cei anterior menționați. Rezultă că segregarea rezidențială și analfabetismul sunt principalele semne ale sărăciei CR. Alți factori care au fost discutați în cuprinsul acestui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comportamente și fenomene sociale. În 1992, de exemplu, Jackson și Curtis au testat efectele IS asupra unui set de 43 de variabile dependente privind venitul și mobilitatea socială. Aceștia au găsit „un corpus de dovezi negative” (Jackson, Curtis, 1972) care indică un impact nesemnificativ al IS asupra setului selectat de variabile dependente. Zurcher și Wilson (1979) au afirmat că IS constituie un factor de stres psihologic, însă nu au găsit suficiente dovezi empirice în susținerea acestei ipoteze. Kerschke-Risch (1990; citat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și să se acționeze pentru rezolvarea problemei sărăciei și a dificultăților instituționale ale societății românești s-a activat extrem de mult. Din analiză a reieșit că dezbaterea s-a desfășurat nu doar în presă, ci și la nivelul majorității tăcute, după cum indică și datele studiului. Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991-2000tc " Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991‑2000" Notă: Cifrele indică procentul persoanelor care au răspuns „mai bun” și „mult mai bun” la întrebarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a desfășurat nu doar în presă, ci și la nivelul majorității tăcute, după cum indică și datele studiului. Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991-2000tc " Figura 16. Optimismul românilor cu privire la îmbunătățirea nivelului de trai, 1991‑2000" Notă: Cifrele indică procentul persoanelor care au răspuns „mai bun” și „mult mai bun” la întrebarea „Cât de bun credeți că va fi nivelul dumneavoastră de trai peste un an?”. Sursa: Sandu (1999, p. 34) - compilație de date de la USIA Research Office culese
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai ridicat decât statusul educațional așteptat, putem vorbi despre o inconsistență pozitivă în care beneficiile de pe urma educației sunt mai mari decât cele preconizate din punct de vedere statistic. Pe de altă parte, un status economic mai scăzut decât cel așteptat indică o inconsistență negativă cu beneficii mai mici decât cele scontate (Kerschke-Risch, 1990; citat în Smith, 1996). Situația de consistență pentru valorile reziduale standardizate situate în jurul valorii de +/-0 are o anumită valoare convențională (0,5 în cazul nostru)2. Măsura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale" Sursa: Barometrul Opiniei Publice al FSD, mai 1999. Cifrele sunt măsuri de corelații parțiale, dacă se controlează parametrii educație, vârstă, sex, domiciliu în mediul urban sau rural. Cifrele îngroșate indică existența unor corelații semnificative pentru p < 0,05. a. Pentru definiția grupurilor AAP, vezi variabila PUBLIC în tabelul 26. Aici sunt utilizate ca variabile fictive. Profilul cultural al persoanelor orientate spre atitudinea comunitariană (participativă) și democratică se află într-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]