3,661 matches
-
pândită de riscuri, iar eseul autoarei augmentează teoria secundarului propusă de Virgil Nemoianu. Critica devine, astfel, o formă a melancoliei, o știință nostalgică după paradisul pe cale să se piardă al literaturii. Valoarea individualității critice e la fel de necesară ca aceea a individualității creatoare: nu permite "produse" de serie. Poate că nu întâmplător autoarea face trimitere la celebrul Nu al lui Eugen Ionescu încă de pe prima pagină a acestei ultime cărți și alege pentru analiză autori care, la rândul lor, spun "nu"-uri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
unice", care înfrâng canoanele unei epoci, singularizând creația unor autori (fie Dimitrie Cantemir, fie Ion Creangă, fie Urmuz) ce practică "subversiunea" față de formulele inerțiale. Elvirei Sorohan îi plac incomozii, frondeurii, insurgenții, nonconformiștii care sfidează sau iau în râs "regulile admise". Individualități iradiante care, rupând-o cu poncifele, plăsmuiesc un spațiu al "altfelității", adică "un nou fel de a face literatură". E secretul perenității lor. Tinerețea clasicilor, o sintagmă la modă cândva și care poate fi și aici invocată. Întinerirea autorilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pentru omul modern ca societatea să nu fie societas (o asociere de indivizi), viziune opusă concepției universitas (a lui Aristotel, în special). Imposibil, pentru noi, ca fiecare să nu vrea, să nu caute să-și afirme și să-și dezvolte individualitatea (să ne gîndim, de exemplu, la tehnicile de "dezvoltare" a personalității). Lumea aceasta fiind împărăția Diavolului, pentru catari este imposibil ca omul să devină stăpînul ei. Oamenii moderni au deziluzionat lumea: pentru ei nu mai există forțe magice, divinități, elfi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și al politicii, ca scop și mijloc, și promovarea bunului trai, nu a bunăstării. Pentru Edgar Morin nu există "cunoaștere fără cunoașterea cunoașterii", după cum afirmă în volumul 3 al impresionantei sale Metode. Orice cunoaștere (și conștiință) care nu poate concepe individualitatea, subiectivitatea, care nu poate include observatorul în observația sa, este infirmă în a gîndi problemele, îndeosebi problemele etice. Ea poate fi eficace în dominarea obiectelor materiale, în controlul energiilor și manipulările viului. Dar ea a devenit mioapă în perceperea realităților
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
susținute de fiecare antrenor, că gimnastele aceluiași „specialist" execută fiecare Îmtr-o manieră proprie saltul cu Întoarcere, ceiace sprijină părerea că Înșurubarea are macan-isme mai complexe, mai greu de introdus În tipare impuse. Ea se realizează cu un Înalt grad de individualitate. Pe un salt Întins Înapoi Înalt, având trunchiul Întins, Întoarcerea trebuie declanșată puțin Înaintea atingerii punctului de maximă Înălțime și terminată la puțin timp după Începerea pierderii de Înălțime, pentru a putea pregăti aterizarea și eventual a efectua și o
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
și spațiu corespunzătoare. - Cu cât o mișcare este mai complexă, cu atât variațiile acestor fac ori sunt mai mari, mai personale, datorită caracteristicilor individuale ale executantei și deci tehnica și chiar metodica vor lua forme cu un Înalt grad de individualitate. În acest caz nu mai pot fi prezentate cu efecte pozitive corespuzătoare, recomandări cu valabilitate generală. DESCRIEREA TEHNICĂ Părăsirea barei și Începutul zborului sunt identice celor de la dublu salt grupat, apoi Începe Întoarcerea de 360 grade pe primul salt, picioarele
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
rol de tranzit istorico-cultural, între epoca antichității mediteraneene și epoca modernă a umanității. Iată așadar, o sumedenie de elemente politico geografice șisocio-culturale ce au structurat de-a lungul timpului istorico-geografic, identitatea teritorial-funcțională a spațiului arabofon și i-au tușat marca individualității proprii pe eșichierul geopolitic global. O marcă ce i-a atribuit deci, valențele unui domeniu intermediar atât în plan spațial (hologeic), câtși istoric (holocronic), intermediaritatematerializată la nivelul tuturor componentelor cadrului geopolitic: configurarea relațiilor externe (politico diplomatice, comerciale, de integrare), parametrii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
care aparțin unei persoane. Se consideră că patrimoniul reprezintă o universalitate juridică (sau de drept) deoarece este reglementat de lege, o entitate juridică distinctă de elementele care îl compun 85. În consecință, drepturile și obligațiile are îl compun, privite în individualitatea lor, pot suferi modificări fără a afecta existența autonomă, de sine stătătoare a patrimoniului. Orice persoană are un patrimoniu 86, iar un patrimoniu nu poate fi conceput fără un titular. Patrimoniul este unic dar nu înseamnă că este unitar sau
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
unitar, distinct de elementele care îl compun și în consecință poate face el însuși sau elementele care îl compun obiectul unor contracte cu titlu oneros sau gratuit, poate constitui obiectul unei garanții reale mobiliare. Caracterul de bun unitar nu înlătură individualitatea elementelor componente care își păstrează individualitatea. Calificând fondul de comerț ca și universalitate putem fundamenta fenomenul subrogației reale a bunurilor componente (mărfurile pot fi înlocuite, emblema poate fi modificată); • fondul de comerț este un bun mobil supus regimului juridic al
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
compun și în consecință poate face el însuși sau elementele care îl compun obiectul unor contracte cu titlu oneros sau gratuit, poate constitui obiectul unei garanții reale mobiliare. Caracterul de bun unitar nu înlătură individualitatea elementelor componente care își păstrează individualitatea. Calificând fondul de comerț ca și universalitate putem fundamenta fenomenul subrogației reale a bunurilor componente (mărfurile pot fi înlocuite, emblema poate fi modificată); • fondul de comerț este un bun mobil supus regimului juridic al bunurilor mobile: executare silită; nu poate
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
individul ne desprinde. Chinezul Ling, care scrie unul dintre cele două seturi de scrisori din Ispita Occidentului a lui André Malraux, spune că Europa este o cultură construită pe spaime și frici bine definite: spaima de a nu-ți pierde individualitatea și de a nu te "robotiza", spaima de natură (lupul și licantrofobia au o tradiție spectaculoasă pe continent), spaima de trup, de ispite, instincte și de Diavol, spaima de a nu învinge timpul după moarte sau de a nu intra
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
arătat, J. Locke renunța la problemele de metafizică, înlocuindu-le cu cele de psihologia dorinței și a neliniștii. Leibniz însă a publicat în 1714 Monadologia ca o metafizică a substanței. În pedagogie, Locke a promovat ca valoare principală formarea de individualități care să se manifeste activ în viață. Napolitanul G.B. Vico reușea să publice în 1725 "Stiința nouă", cu mai multe noutăți, printre care și cele despre ciclicitatea civilizațiilor umane. Scrierea va fi înțeleasă însă de-abia la sfârșitul secolului. În
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fiind legată direct cu Asia la Est și Nord- Est, cu Arctica, Laponia, Groenlanda la Nord și Nord-Vest, iar indirect, peste canalul Mediteranei și Marea Neagră, Europa se învecinează cu celelalte teritorii ale Globului. Aceste spații sunt însuflețite de popoare și individualități care creează valori culturale și medii de civilizații durabile. Prin aceste propoziții, cuvântul nostru de "încheiere" nu este și unul de "închidere". Dimpotrivă, el este o invitație la deschideri pentru a ne înțelege sensurile și destinele. Imboldurile spre deschideri au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Benjamin în 1918. Cu toate acestea, concepția romantică rămâne paradoxală, neconcludentă, într un punct esențial: și anume, în încercarea de precizare a ideii de artă ca Absolut. Continuumul formelor artei, Absolutul nu poate fi determinat, după cum își propusese Schlegel, ca individualitate, ca operă: „Made present as an individuality, or a work, the Absolute is stripped of what makes it absolute, i.e., cut off, not only from all sensible, but all intellectual presentation as well. As individuality or work, the Absolute has
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fapt care ar transfera un capital negativ simbolismului continuator al curentului decadent în Franța. Faptul că decadența, dandysmul și snobismul se pot adesea defini în termeni de refuz, refuz de a participa la un eveniment sau de a recunoaște o individualitate, atrag atenția asupra aspectelor global negative a climatului afectiv simbolist"24. În opinia lui Edward Lucie-Smith, simbolismul se articulează de aceeași manieră reacționistă, negativistă, mefientă față de progres, a "refuzului" moralismului, raționalismului, materialismului grosier, stabilindu-și aceste repere culturale, istorice și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi vorba de "un alt tip de conciliere cu Rodin" în afara unei influențe directe pe baza unei "meditații constante asupra sculpturii celebrului său contemporan, precum și a unei asimilări lente a principiilor sale structurale"270. Dezinteresul arătat dimensiunii documentare, istorice, cu privire la individualitatea fizi(onomi)că a poetului, cu alte cuvinte, ruperea contractului mimetic, deplasarea accentului către anturajul personajelor contopite în piedestal, așa cum o demonstrează seria desenelor preparative aflate în Cabinetul de Stampe al Muzeului Național de Artă și la Biblioteca Academiei, dezechilibrarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exterioare pentru cupola clădirii Secession-ului o are friza ornamentală a propriului atelier și motivele decorative ale plafonului camerei albastre. Dincolo de aceste influențe care probează circulația unor viziuni estetice la sfârșitul secolului, vila Khnopff reprezintă un reflex ipsatoriu al unei individualități retrase în propria artă, un autoportret la scară arhitectonică al artistului. În cazul vilei Storck, dincolo de arhitectura propriu-zisă a locuinței sau de decorațiunile interioare, este recuperabilă o relație aproape simbiotică între interiorul acesteia și interioritatea locatarilor. Artiștii de reflex simbolisto-decadent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au izbit încercările naturaliștilor din epoca lui Darwin de a depăși creaționismul și de a adopta punctul de vedere că formele vii au luat naștere unele din altele, prin modificări succesive. În opoziție cu esențialismul, abordarea populațională este centrată pe individualitate. Aceasta este percepută drept realitatea fundamentală. Lumea este constituită din populații, văzute drept mulțimi de indivizi care se aseamănă și se deosebesc între ei printr-o mare diversitate de caracteristici. Granițe nete între clase, între genuri nu există în realitate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aseamănă și se deosebesc între ei printr-o mare diversitate de caracteristici. Granițe nete între clase, între genuri nu există în realitate. Ele sunt introduse prin clasificări, care răspund intereselor teoretice sau practice ale cercetătorilor. Din perspectiva populațională, centrată asupra individualității, ceea ce este particular, specific, are în aceeași măsură realitate și însemnătate ca și ceea ce este general, comun indivizilor. Atenția egală acordată asemănărilor și deosebirilor aduce în primul plan al privirii gradațiile. Un domeniu al realității, supus cercetării, se înfățișează astfel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
perspectivă vom putea înțelege de ce lui Darwin i-a atras atenția faptul că între indivizii care constituie o populație vor exista întotdeauna deosebiri mai mult sau mai puțin semnificative în ceea ce privește adaptarea lor la condițiile ambianței în care trăiesc. Iar dacă individualitatea și diversitatea este relevantă în acest fel pentru supraviețuire și reproducere, atunci rezultă că populațiile de ființe vii sunt realități în continuă schimbare. Schimbarea care se produce prin supraviețuirea celor mai bine adaptați va fi orientată într-o anumită direcție
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
primul rând gradualismul darwinian. În sfârșit, cei care împărtășesc o imagine asupra științei modelată de idealurile de cunoaștere ale fizicii clasice vor fi înclinați să aprecieze drept nesatisfăcătoare o teorie care propune o abordare populațională, care atribuie un rol proeminent individualității și apreciază explicațiile probabiliste ca fiind de nedepășit. Pentru a înțelege multitudinea formelor pe care le-au cunoscut opoziția și rezistența, este important de asemenea să se stabilească ce anume aveau în vedere cei care se refereau la „teoria lui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ai culturii / civilizației europene. Aceste cuvinte se impun la finele secolului al XVIII-lea, mai întîi la singular: civilizația este mai degrabă antonimul barbariei, cultura, antonim mai degrabă al naturii. Cultura și civilizația determină două polarizări: termenilor de singularitate, subiectivitate, individualitate ai celei dintîi le corespund la polul opus noțiunile de transmisibilitate, de obiectivitate, de universalitate ale celei de-a doua. Noțiunile își vor căpăta forma de plural în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu recunoașterea și a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
naționale în beneficiul comunității de destin supranaționale. Neantul Și totuși există amenințare și dușmani. Însă acești dușmani sînt de un tip cu totul diferit față de cei tradiționali. Dușmanii tradiționali erau percepuți într-un mod evident, clar și distinct. Își aveau individualitatea lor de german, francez, englez. Astăzi, dușmanul este imprecis, complex, difuz. Este mai curînd ideologic decît național. Este îndepărtat, cu toate că amenințarea sa este apropiată. Nu RDG sau Polonia vecine amenință RFG, ci puterea de dincolo de ele. Dușmanul este, firește, întruchiparea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
vîrful statului. Separarea puterilor nu face decît să protejeze indivizii de o putere supra-concentrată, ea face din puterea însăși produsul/producătorul unei dialogici a puterilor. Dialogica este trăsătura fundamentală a ceea ce este democratic. Democrația instituie principii și reguli care respectă individualitatea și apără diversitatea, inclusiv în formele sale minoritare. Ea nu se reduce așadar în nici un caz la legea majorității; ea comportă în mod necesar dreptul la existență și expresie al minorităților de orice tip. Democrația trăiește de pe urma diversităților și a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a rămas o simplă circumscripție administrativă, cu competența controlului asupra activităților desfășurate de autoritățile comunale. Legea din anul 1925 - cu modificările din anii 1929, 1930 și 1936 - a introdus trei concepte administrativ-teritoriale noi: acela de comună suburbană (unitate care păstrează individualitatea comunei rurale, dar beneficiază de unele servicii ale comunei urbane lângă care se află), acela de sector sau circumscripție (diviziune a comunei urbane) și acela de municipiu („comună urbană reședință de județ, care prin numărul locuitorilor și prin importanța sa
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]