3,001 matches
-
asistență socială, cercetare sociologică. Nu pot fi evitate întâlnirile permanente între politicieni, profesioniști și cetățeni, toți în manieră proprie autori ai devenirii urbane durabile. Orice demers în acest sens cere analiza spațiului, întocmirea de planuri, proiecte, determinarea de tendințe și inerții. De aceea este necesară intervenția sociologilor, care nu se limitează la viziuni abstracte ale spațiului urban, care evită reducționismul logicilor economice, dar și al "geopoliticilor" detașate de contingențe istorice și sociale... Analiza, diagnoza, prognoza cer istorie, sociologie, antropologie, demografie etc.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a salariatului. Dar este un scop prea îndepărtat, inaccesibil în prezent, din cauza deficitului de educație economică și tehnică al clasei muncitoare și a deficitului de capital disponibil. Venirea ipotetică a Republicii cooperative ar fi deci mai mult o politică de inerție, de așteptare pasivă. A căuta în toate aceste domenii doar remedii și substitute: economisire, ajutor reciproc, cooperare nu înseamnă diminuarea cu nimic a urgenței intervenției obligatorii a statului în materie de asigurări sociale"36. În teorie, două căi ar fi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de politicile orașului, locuitorii, să ajungă și ei la a avea un cuvânt de spus în deciziile privind orașul? Aveau să fie luați în considerație cei defavorizați, femeile etc.? Se pare că nu, fiindcă rutina politică s-a menținut în virtutea inerției sociale, s-a ajuns la absenteism electoral, la înmulțirea revendicărilor extremiste, la manifestări integriste, mafiote, la incivilități, degradări, violență, revolte, comportamente regresive de tot felul. Politica orașului a rămas marcată de centralism, cu toate încercările de deconcentrare spre nivelul regiunilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sa explicită în cea tacită nu se face de la sine, automat. Avem și în acest caz de-a face cu un proces de schimbare (dintre cele mai complexe și greu de realizat) care se poate realiza doar prin înlăturarea rutinei, inerției și chiar a rezistenței la schimbare. Nevoia de cunoaștere este primul moment ce ar trebui analizat. Paradoxal, „nevoia de cunoaștere” este și ea un gen de cunoaștere capabilă a fi materializată prin sintagma „știu ce nu știu, știu că aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
complexă (sub aspectul sociopsihologic, economic, tehnologic, sanologic, ecologic, juridic etc.) a naturii inovării, a efectelor ei (dorite sau nedorite), oferindu-i managerului baza unor decizii bine elaborate (Cruellas, 1993). A convinge pentru a evita rezistența la schimbare Schimbarea sperie, tulbură inerția și îi obligă adesea pe oameni la o reprofilare. Rezistența la schimbare are surse diferite (Tabelul 1). Tabelul 3. Sursele personale și organizaționale ale rezistenței la schimbare Surse personale Surse organizaționale 1. Greșita înțelegere a scopurilor, mecanismelor și consecințelor schimbării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care, odată însușite, ne constrâng să privim realitatea prin ochelarii lor. „Masele” sunt asociate în acest caz cu publicații care relatează despre crime, sex, divertisment, filme, sport, iar „minoritatea”, cu acele publicații care prezintă politica tradițională, arta „înaltă” etc. Această inerție a modelului comunicațional care persistă, în ciuda prefacerii din realitatea propriu-zisă, este problema care interesează sau ar trebui să intereseze specialiștii. Pentru că, în acest caz, modelul nu mai descrie adecvat o realitate. Mai mult, ne face să privim și să apreciem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
complexității acestei problematici de mare actualitate. Cadrul paradigmatic și cauzal al problematicii lumii contemporane devine astfel un reper major pentru analiza importanței educației pentru schimbare, nu doar din postura unei "noi educații", ci și ca posibilă strategie de depășire a inerțiilor comportamentale, manifestate la nivelul procesului de învățământ, ca modalitate de formare și dezvoltare a competențelor prospective și proactive. Încercăm în acest sens o fundamentare teoretică a educației pentru schimbare, delimitarea obiectului său de studiu, precum și identificarea unui set de obiective
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și nu mecanică, situație care impune acceptarea și transformarea atât la nivelul inițiatorilor, cât și la nivelul "receptorilor" schimbării. Perspectiva managerial-strategică Din perspectiva procesului de schimbare educațională, activitatea managerială trebuie să respecte cerințele unui management calitativ, excluzându-se astfel rutina, inerția, practicile învechite. În ceea ce ne privește, considerăm că ea trebuie să se raporteze la cel puțin trei variabile: resursele umane existente la nivelul organizației, ce trebuie înzestrate cu motivație, competențe și atitudini proactive, organizația școlară, căreia e important să i
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
vechea structură este înlocuită de noi rațiuni, modele de acțiune pe care membrii organizației respective sunt chemați să le descopere și să le învețe. Chiar dacă schimbarea are ca punct de plecare criza, chiar dacă modificarea modelelor de acțiune întâmpină dificultăți datorate inerției cognitive și comportamentale existente la nivelul indivizilor, ea devine posibilă prin declanșarea mecanismelor de integrare. În anii '80, R. Sainsaulieu (1987, p. 142) analizează problematica schimbării organizaționale prin prisma conceptului de dezvoltare. Schimbarea ca dezvoltare reprezintă în opinia sa o
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
americani, executarea unor operații curente și menținerea relațiilor la nivel de sistem. Referindu-ne la situația școlii românești, nu avem certitudinea că rezultatele unui asemenea studiu ar fi echivalente, dar în general putem vorbi de un grad mai ridicat al inerției la acest nivel, chiar dacă astăzi acest aspect e mai puțin vizibil. Ar putea părea paradoxal, dacă ne gândim că, în general, studiile românești susțin că intelectualii au o mai mare capacitate de schimbare, comparativ cu alte categorii profesionale. Una dintre
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
asemenea, promovarea învățării în plan individual se poate realiza fără o schimbare a școlii la nivel organizațional, dar implicațiile au același grad de risc. Fără o dezvoltare a personalului didactic există toate șansele ca activitățile educaționale să fie marcate de inerție și conservatorism. Pentru evitarea acestor neajunsuri, cea mai viabilă soluție este cea a realizării interdependenței celor două orientări, prin promovarea unor strategii specifice. Dacă acceptăm faptul că școala "învață" și "produce învățare", atunci suntem puși în fața unei dileme: de ce, ce
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
lupta pentru o nouă adaptare; * Acceptarea schimbării; * Învingerea fricii; * Asumarea riscurilor; * Atenuarea/înlăturarea blocajelor interne, a frânelor atitudinale; * Învingerea pasivității etc. c) Atitudinale: * Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină, prejudecată, obișnuință; * Învingerea inerției; * Flexibilitatea în gândirea alternativelor; * Curajul de a avea inițiative; * Învingerea dificultăților învățării la vârstele adulte; * Stimularea creativității etc. B. Obiective de învățare: * Cultivarea interesului pentru învățarea continuă; * Condiționarea responsabilității pentru învățarea inovatoare, anticipativă și participativă; * Stimularea motivației pozitive, stenice; * Implicarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
creativitate, motivație. Ceea ce merită remarcat este faptul că, în plan cognitiv, accentul cade pe dimensiunea anticipativă a schimbării și aproape deloc pe aspectul informațional, în timp ce sub aspect afectiv-motivațional și atitudinal importante devin: aspectul volitiv al schimbării, responsabilizarea individului, trecerea de la inerție și rutină la acțiune, depășirea prejudecăților. În ceea ce privește obiectivele referitoare la învățare, autoarea aduce în discuție un subiect ce a făcut obiectul unor analize (Botkin, 1981) la începutul anilor 80: renunțarea la "învățarea de menținere" în favoarea "învățării inovatoare", capabilă de reînnoire
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cadrul didactic și elevi; * Promovarea evaluării formative și a strategiilor complementare de evaluare a elevilor etc. e) La nivelul cadrelor didactice: * Renunțarea la comportamentele rutiniere, conservatoare, la discursul artificial, conjunctural favorabil schimbării, dar mai cu seamă, la o mentalitate tributară inerției * Conștientizarea necesității schimbării în educație; * Înțelegerea clară a conceptului de schimbare și a implicațiilor sale în plan personal și organizațional; * Anticiparea schimbărilor; * Promovarea creativității și inovației, a performanței, îmbunătățirea continuă a rezultatelor etc. f) La nivelul managerilor școlari: * Asigurarea unui
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reformei învățământului românesc. De remarcat este faptul că oamenii de cultură din Muntenia s-au arătat mult mai reținuți și chiar au zădărnicit lucrările acestor comisii, informându-se mai târziu asupra stadiului de dezvoltare a învățământului din țările occidentale. Această inerție a celor din Muntenia poate explica evidenta prioritate pe care a avut-o orașul Iași față de București în înființarea unora din primele instituții de învățământ românesc. Școala de inginerie a lui Gh. Asachi a luat ființă cu cinci ani înaintea
MOMENTE SEMNIFICATIVE ALE ISTORIEI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ELECTROTEHNIC DIN IAŞI PÂNĂ LA CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Mihai Creţu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1042]
-
drept pentru care a formulat ipoteza acțiunii inhibitoare a acestor centri, exercitată asupra sistemului muscular (a), completată de descrierea acțiunii așa-ziselor "mecanisme întăritoare", ca părți ale "mașinăriei cerebrale" sau ale părților ei funcționale (b), ca și de cea a inerției efectelor acestora asupra proceselor psihice (c). Cu acest ansamblu de mecanisme el și-a propus să explice substratul fiziologic al formelor complexe de comportare, a activității psihice. În acești termeni a formulat așezarea manifestările fiziologice la baza acțiunilor psihice. Inerția
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
inerției efectelor acestora asupra proceselor psihice (c). Cu acest ansamblu de mecanisme el și-a propus să explice substratul fiziologic al formelor complexe de comportare, a activității psihice. În acești termeni a formulat așezarea manifestările fiziologice la baza acțiunilor psihice. Inerția proceselor psihice se raportează la păstrarea a ceea ce anterior s-a mai produs la nivel nervos; inhibiția servește realizării selectivității reactive iar "mecanismul întăritor" explică substratul motivațional al activității. O explicație monistă elegantă, dar care, așa cum avea să rezulte în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
al., 2007; Marcus, 2008). "Motivația ideologică domină în alegerile votanților mulțumiți, a celor care nu sunt deloc critici la adresa candidaților. Însă, atunci când sunt activați prin mecanismele emoționale de alertă, oamenii își schimbă comportamentul [...] Când sunt stimulați emoțional, cetățenii ies din inerție, permițând accesul informațiilor actualizate" (MacKuen et al, 2007, p. 136). Emoțiile foarte puternice alertează mecanismele de evaluare rațională și influențează în același timp procesul de decizie. Conform teoriei inteligenței emoționale, cele mai relevante emoții pentru comportamentul politic sunt entuziasmul (și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
acestea, pe de altă parte. Constantele identificate la nivelul expresiei discursului politic nu pot fi explicitate fără apelul la condițiile psihologice, sociale, istorice și politice care le generează. Dar multitudinea ipotezelor avansate nu reușește să explice dispersia spațială și profunda inerție temporală a viziunilor și reprezentărilor lumii. Istoricii mentalităților subliniază că structurile mentale suferă mutații într-un timp îndelungat: "Tradiția supraviețuiește multă vreme după căderea ei în uitare (...). Ideologia care se naște într-o zi cristalizează într-o manieră simplă și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acceptate într-o comunitate istorică. Specificul limbajului juridic este dat, pe de o parte, de terminologia specializată, iar pe de altă parte, de caracterul său coercitiv. Mai puțin liber decât limbajul politic, cel juridic se caracterizează printr-un grad de inerție ridicat în ceea ce privește structurile lingvistice și sintactice folosite. Sub aspectul funcției stilistice, limbajul juridic poartă amprenta interacțiunii funcțiilor referențială, metalingvistică și conativă. Vizând o "activitate explicativ-justificativă de întemeiere a normei și de aplicare a ei, având în vedere recompunerea unor evenimente
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se prăbușesc pentru a da naștere regatelor barbare. DOCUMENT 1 Teritoriul eduen la începutul secolului al IV-lea " Avem, cum am spus, numărul de oameni și suprafața de teren care au fost declarate, dar totul este lipsit de valoare din cauza inerției oamenilor și a infidelității pămîntului. Unde să găsești la noi un cîmp sau un cultivator comparabili cu cei ai remilor, nervienilor sau chiar cu ai vecinilor noștri apropiați, tricașii? La ei veniturile sînt pe măsura strădaniei pe care și-o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de prezență al lui Christos în Evanghelii? Nu tot așa apare suveranitatea divină în fenomenologia revelațiilor religioase? Trimisul lor e un străin, un marginal în raport cu societatea ; e distanțat față de sfera puterii ; atrage tocmai prin libertatea lui față de determinările și de inerțiile, inclusiv religioase, ale lumii în care vine. E de la sine înțeles că acest aspect apofatic al revelației rămîne mereu prezent în miezul unei tradiții spirituale, că el e mereu reamintit, tematizat, trăit în cadrul tradiției respective, menținîndu-și tensiunea imaginile cu privirea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
decelând în context temele predilecte, recurente, leit-motivele lirice, fantasmele ce definesc un univers liric și, până la urmă, o sensibilitate poetică: istoria recentă, politicul, satul, copilăria, iubirea, vârsta candorilor inefabile, timpul, codrul, vânătoarea ritualică, războiul, libertatea, natura, omul comun, lupta cu inerția, răul uman, alienarea ipotetică, liniștea interioară. Creația de referință rămâne indiscutabil Moartea căprioarei. Considerațiile stilistice, generos plasate în cuprinsul cărții, sunt pertinente și întregesc analiza, chiar dacă demonstrația este apăsat didactică, inventariind scrupulos neologismele, locuțiunile, clișeele lingvistice, termenii populari, cuvintele tehnice
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
senine Și-atunci aprind mari focuri Și zămislesc comori, Uimindu-vă pe cei ce mă-nțelegeți. Apoi cobor din nou prin hrube trudnice, În apa luminoasă, minunată. Sunt spiritul adâncurilor, Trăiesc în altă lume decât voi”. Din volumul «Lupta cu inerția - Confesiuni », 1958 Discuția cu tema „Nicolae Labiș și poezia tânără”, organizată de redacția revistei „Luceafărul” în decembrie 1965, unde printre invitați erau Ana Blandiana, Gheorghe Tomozei, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Mihai Negulescu și alții, a scos la iveală
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de foame ca piatra trăsnită.” (Începutul) Trăirea intimă, aurorală a naturii coincide la Labiș cu „învățarea” țării. Labiș lasă impresia unui romantic plin de ardoare, cultivând titanismul și adoptând ca simboluri ale „primelor iubiri” marile elemente cosmice. În „Lupta cu inerția” scrisul lui Labiș face loc îngândurării și tristeții. Multe dintre poemele de aici vorbesc despre o stare de inerție a ființei, o stare de revelație melancolică a sinelui, pe care doar tendința spre confesiune și patetismul ei o lăsau să
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]