5,940 matches
-
ventilat, se instalează o linie venoasă centrală, linie de monitorizare directă a presiunii arteriale, monitorizare Ecg. Ecocardiografia transesofagiană efectuată în urgență poate orienta diagnosticul spre disecție aortică, complicată cu tamponadă cardiacă, insuficiență ventriculară stângă acută prin ruptură valvulară aortică sau infarct miocardic produs de disecția arterelor coronare. Este anunțat serviciul chirurgical cardiovascular și pacientul este dus de urgență în sala de operație. Decizia de explorare coronarografică trebuie judicios evaluată. B. ÎN CAZUL PACIENȚILOR STABILI HEMODINAMIC Procedurile diagnostice pot continua pentru, confirmarea
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
aortică tip A, care nu au fost tratați, 21% decedează în primele 24 ore, 37% în 48 ore, 72% în două săptămâni, 90% în 3 luni. Complicațiile disecției de aortă sunt: ruptura aortică cu tamponadă cardiacă, disecția ostiilor coronare cu infarct miocardic, insuficiența aortică acută, complicații cerebrale prin obstrucția trunchiurilor supraaortice, ischemie viscerală, ischemie periferică acută. ALGORITMUL TERAPEUTIC MEDICAL, CHIRUGICAL ȘI INTERVENȚIONAL AL DISECȚIEI AORTICE ACUTE Disecția aortică acută este o urgență majoră cardio-chirurgicală, de care se ocupă o echipă complexă
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
renală cu modificări morfologice corespunzătoare [68]. Polimiozita ca manifestare paraneoplazică este rară, dar poate fi prezentă chiar ca modalitate de debut a CHC [69]. MANIFESTĂRI NEUROLOGICE Îmbracă o multitudine de tablouri clinice:leucoencefalopatie necrotizantă multifocală;vasculopatie cerebrală neinflamatorie ocluzivă cu infarcte corticale și subcorticale;encefalopatie paraneoplazică;encefaloradiculopatie;polineuropatie cronică inflamatorie demielimizantă (sindrom Guillain-Barré) cronică recidivantă;neuropatie motorie subacută;miastenia gravis paraneoplazică [38, 72-75]. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Este o manifestare paraneoplazică rară care se produce prin mecanisme variate: producerea ectopică de angiotensinogen, angiotensină
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92128_a_92623]
-
cea endoteliu-independentă [Oflaz et al., 2003]. III.2. Ateroscleroza la pacientul renal. Există o ateroscleroză accelerată? Primele comunicări despre ateroscleroza accelerată la pacienții dializați datează din anii 70. în 1974, Lindner și col. au observat o incidență deosebit de ridicată a infarctului miocardic acut la populația hemodializată din zona Seattle, postulând accelerarea aterosclerozei la această categorie de pacienți. Studiile ulterioare au confirmat prevalența ridicată a leziunilor aterosclerotice în uremia cronică atât în cursul investigațiilor necroptice [Ansari et al., 1993], al examinării in
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
mai mari de 400 sunt frecvente. Mai trebuie notat că nu numai valorile absolute ale calcificărilor cardiace, dar și un scor de calcificare ridicat în raport cu cel așteptat pentru vârsta și sexul pacientului indică un risc important de a suferi un infarct miocardic sau de a deceda din cauză coronariană, în populația generală [Raggi et al., 2000]. Or, calcificările cardiace sunt mult mai prevalente la pacienții uremici în comparație cu cei non-renali de aceeași vârstă. Ca urmare, CTEE se constituie din ce în ce mai mult într-un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
demonstrat că AGPN ω-3 exercită efecte favorabile în cursul fazei acute a necrozei miocardice, întrucât au proprietăți antiischemice, antiaritmice și antiinflamatoare (18). Lyon Diet Heart Study (19) a demonstrat că dieta mediteraneană (bogată în acid alfa-linolenic) reduce mortalitatea cardiacă și infarctul miocardic non-fatal cu aproximativ 70% și evenimentele coronariene cu aproximativ 50%, chiar dacă nu se ameliorează profilul lipidic, lipoproteic și greutatea corporală. Suplimentarea dietei cu AGPN ω-3 în studiul GISSI (20) a determinat o reducere a mortalității generale. Având la bază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
mai puțin de 10 studii randomizate prospective deja publicate, care au înglobat peste 3180 de pacienți [13], se concluzionează că, pe baza datelor existente până în acest an în literatură, EAC și stentarea carotidiană sunt metode echivalente în ceea ce privește rata mortalității și infarctului miocardic postoperator, dar angioplastia se asociază paradoxal cu o rată semnificativ crescută a AVC postprocedural. Așadar, așteptata reducere a complicațiilor neurologice în cazul folosirii procedurilor percutanate pare că nu se confirmă, iar indicațiile lor au evoluat în consecință. O situație
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
artera carotidă comună; ACE - artera carotidă externă; ACI - artera carotidă internă. Reducerea fluxului sanguin secundar stenozei severe determină alterarea perfuziei în zonele de tranziție dispuse între teritoriile de distribuție ale arterelor cerebrale anterioară, mijlocie și posterioară, cu producerea de mici infarcte regionale. În 70-80% dintre cazuri se decelează un suflu carotidian în cazul unei îngustări peste 2 mm a lumenului carotidian indiferent de vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de gradul stenozei, un diametru luminal rezidual de 2 mm sau o îngustare de 60-70% crescând semnificativ riscul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană depinde de gradul stenozei, un diametru luminal rezidual de 2 mm sau o îngustare de 60-70% crescând semnificativ riscul de AVC. În cazul stenozelor simptomatice, riscul de AVC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
3.2. Tratament de revascularizare Decizia de revascularizare este condiționată de (4): prezența semnelor și simptomelor determinate de artera afectată; gradul de stenoză al ACI și gradul de progresie al stenozei;vârsta, sexul pacientului;comorbidități;speranța de viață; documentarea de infarcte cerebrale silențioase sau microembolii. 38.3.2.1. Tratament intervențional Angioplastia carotidiană cu stentare constituie o alternativă la endarterectomia carotidiană (EAC) la pacienții cu contraindica ii pentru intervenția chirurgicală, de tipul ocluziei controlaterale, afectării coronariene severe sau riscului cardio-pulmonar crescut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
sănătate se întâlnesc des la oamenii care muncesc în ritmul nebunesc al știrilor de televiziune. Bolile cele mai frecvente sunt cele digestive (gastrite, ulcere), provocate de alimentația dezorganizată și necorespunzătoare, și bolile care au drept cauză stresul extrem: accidente cerebrale, infarcturi, depresii etc. Acestea sunt bolile cu care se ajunge la spital, dar cei mai mulți reporteri de direct au suferit cel puțin o dată în viață de o afecțiune nediagnosticată sau nediagnosticabilă, cum ar fi oboseala cronică, dependența de cofeină sau țigări, în
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
și a mortalității globale de 21% față de lotul tratat cu placebo. Aspecte legate de terapia cu statine la vârstnici au fost abordate de un studiu obser- vațional prospectiv la 1.410 pacienți cu vârsta medie de 81 de ani, cu infarct miocardic în antecedente și LDL-colesterol peste 125 mg/dl. După 3 ani de urmărire, cei 48% dintre pacienți care au fost tratați cu statine au înregistrat o scădere a evenimentelor coronariene cu 50%, scădere proporțională cu gradul de reducere a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]
-
a estimat și riscul relativ de evenimente cardiovasculare în funcție de modificările amplitudinii undei T și ale seg - mentului ST. La subiecții vârstnici, similar adulților de vârstă mijlocie, amplitudinea undei T > 0,15 mV s a asociat cu un risc scăzut pentru infarctul miocardic și pentru mortalitatea în relație cu boala coronariană, față de subiecții cu amplitudinea undei T între 0,05 și 0,15 mV. Riscul relativ de mortalitate a avut valoarea 2 (interval de confidență 95%: 1,3 3,1) pentru amplitudinea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
prezentă la 13% dintre subiecți, 115 prezentând episoade tranzitorii de bradicardie severă < 40 bătăi/minut. Tahicardia ventriculară nesusținută a fost identificată ca predictor independent al mortalității (risc relativ 2,8; 95% interval de confidență 1,4 5,8) și al infarctului miocardic (risc relativ 3,2; 95% interval de confidență 1,2 9,4). Bradicardia sinusală peste 24 de ore a fost stabilită ca predictor independent pentru accidentul vascular cerebral (AVC) (risc relativ 2,7; 95% interval de confidență 1,2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
peste 65 de ani, a arătat prezența undei Q patologice sau a undei QS la 17,2% dintre subiecții de sex masculin și 9,6% dintre subiecții de sex feminin, deși aproximativ jumătate dintre aceștia nu aveau antecedente cunoscute de infarct miocardic (18). 11.2.4. Tulburările de repolarizare Studiile efectuate de Molaschi și colaboratorii săi arată prezența modificărilor patologice ale segmentului ST sau undei T la 6,3 13% dintre subiecții vârstnici (10). Un alt studiu la subiecți cu vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
investigați, 9,2% au avut HVS, asociată cu o mortalitate de 11,7%, semnificativ mai mare față de subiecții fără HVS, la care mortalitatea a fost de 4,5% (p < 0,0001). Totodată, subiecții cu HVS au avut o incidență a infarctului miocardic de 7,5%, față de 2,6% pentru cei fără această modificare electrocar diografică-. Mai mult, pacienții la care aspectul electrocardiografic sugestiv pentru HVS s a remis în timp au avut morbiditate și o mortalitate cardiovasculară mai reduse (20). Există
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
speranță de viață este de doar 5,3 ani [Szczech et al., 2004]. Privită de pe celălalt versant, cel cardiologic, o proporție importantă a pacienților cu afectare CDV severă suferă de o boală renală cronică. Prevalența BCR într-o populație cu infarct miocardic acut (IMA) sau insuficiență cardiacă congestivă (ICC) a fost de 51,7% și, respectiv, 60,4%. Paradoxal și semnificativ, doar 18% dintre bolnavii cu IMA și 21% dintre cei cu ICC aveau trecut la externarea din unitatea cardiologică diagnosticul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
probabilitate drept nedisciplinat în ceea ce privește restricția hidrosalină. Ca urmare, va fi supus unui tratament hemodialitic cu ultrafiltrare intensivă. Pe altă parte, la un asemenea pacient, dispneea poate fi un simptom cardinal, de altfel unicul (în contextul neuropatiei uremice, eventual diabetice) a infarctului miocardic acut (IMA), caz în care ședința intempestivă de hemodializă poate avea consecințe fatale, prin instabilitatea hemodinamică și cea electrolitică implicite. Practica medicală curentă reclamă însă, din păcate, în puține cazuri efectuarea unei electrocardiograme [Herzog, 2003]. De altfel, un studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
de evaluare a anatomiei cordului și vaselor, cât și ca metodă de evaluare anatomică și funcțională a bolii cardiace ischemice. Analiza cicatricii miocardice și a miocardului viabil se poate face fără echivoc prin această metodă la pacienții cu istoric de infarcte miocardice care necesită revascularizare. O analiză retrospectivă- a unei cohorte de pacienți vârstnici (peste 70 de ani) supuși unui examen RM de stres pentru evaluarea ischemiei miocardice între 2006 și 2010 într un centru mare de referință a arătat o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
vârstnici (peste 70 de ani) supuși unui examen RM de stres pentru evaluarea ischemiei miocardice între 2006 și 2010 într un centru mare de referință a arătat o fezabilitate a testului în 96% dintre cazuri, iar ischemia miocardică și/ sau infarctul miocardic au fost confirmate în 42% dintre cazuri și excluse în restul de 58%, durata examenului cu stres farmacologic (dobutamină sau adenozină) fiind în medie de 50 ± 9 minute (7). Imaginile RM cu contrast paramagnetic pot în plus să cuantifice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
placebo. Studiul, proiectat să dureze inițial 5 ani, a fost oprit precoce (după 4,5 ani) datorită dovezilor clare ale superiorității nete a inhibitorului enzimei de conversie a angiotensinei față de administrarea de placebo. Tratamentul cu ramipril a scăzut riscul de infarct miocardic acut cu 22%, cel de accident vascular cerebral cu 33%, mortalitatea cardiovasculară cu 37% și cea totală cu 24%. Riscul dezvoltării nefropatiei diabetice clinic manifeste (prin proteinurie) a fost redus cu 24%. Aceste efecte au fost independente de efectul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
cardiovasculare la pacienții hemodializați (HD) sau tratați prin dializă peritoneală (DP) a fost evaluată la 9%/an [USRDS, 1998; Parfrey, 2000]. Atât în Europa [Raine et al., 1992], cât și în Statele Unite [USRDS, 1997], majoritatea 60% pacienților dializați decedează din cauza infarctului miocardic, morții subite coronariene, accidentelor cerebrovasculare și altor boli cardiace. Riscul de mortalitate cardiovasculară la pacienții dializați în comparație cu populația generală și cu cea transplantată renal este redat sintetic în tabelul I.3. Aceste din urmă observații și date sunt în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
factori de risc cardiovascular (inclusiv uremia per se) determină nu numai o prevalență ridicată, dar și o evoluție mult mai severă a maladiilor CDV comune. Astfel, pe o cohortă de 34.189 de pacienți dializați cronic care au suferit un infarct miocardic acut (IMA), mortalitatea a fost de 60% la un an, de 73% la 2 ani și de 90% la 5 ani, considerabil mai mare decât la cei transplantați renal cu IMA și cu mult mai ridicată față de populația non-renală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
fiind mai intens exprimată la vârstele tinere [Foley et al., 1998; Sarnak și Levey, 1998; Covic et al., 2001, 2002] (vezi figura 3). Astfel, un pacient transplantat renal prezintă un risc de 3-5 ori mai mare de a sucomba prin infarct miocardic acut decât un subiect de aceeași vârstă din populația non-renală [Lindholm et al., 1995]. Mortalitatea cardiovasculară este responsabilă de 46,7% dintre decesele pacienților cu grefă renală funcțională [US Renal Data System, 1997]. Un studiu epidemiologic relativ recent [Wilson
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]