44,438 matches
-
de art. 25, 29, 39 și 45 din Legea fundamentală, nu poate reprezenta o justificare pentru încălcarea Constituției și a arhitecturii constituționale a statului român. Spre exemplu, libertatea religioasă a fost limitată prin hotărâre a Guvernului; or, hotărârile Guvernului privind instituirea sau prelungirea stării de alert nu pot fi supuse unui control judecătoresc care să aibă ca rezultat încetarea producerii de efecte juridice pentru perioada în care sunt aplicabile. În consecință, solicită constatarea neconstituționalității prevederilor art. 4 alin. (1), ale art.
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
și libertăților fundamentale, prevăzută de art. 53 din Constituție, cu instituția juridică a stării de urgență sau a stării de asediu, care își are sediul în art. 93, cu titlul „Măsuri excepționale“. Tot jurisdicția constituțională a subliniat următoarele: „chiar dacă instituirea stării de urgență sau de asediu poate avea drept consecință restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, sfera de aplicare a art. 53 nu se circumscrie numai situațiilor prevăzute de art. 93 din Constituție“. ... 10. Față de argumentele mai sus prezentate
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
sau de asediu poate avea drept consecință restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, sfera de aplicare a art. 53 nu se circumscrie numai situațiilor prevăzute de art. 93 din Constituție“. ... 10. Față de argumentele mai sus prezentate, autorul consideră că instituirea unei stări de alertă, care are ca efect principal restrângerea unor drepturi constituționale, fundamentale, prin hotărâre a Guvernului, deci printr-un act infralegal, constituie nu doar o încălcare a separației puterilor în stat, ci înfrânge în mod direct principiul instituit
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
Curtea Constituțională a reținut că „separația puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, ci, dimpotrivă, presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forțe între acestea“. Prin urmare, hotărârea Guvernului privind instituirea stării de alertă intră în sfera actelor administrative normative supuse controlului judecătoresc în contencios administrativ, iar, în aplicarea regulii constituționale de referință, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilește că „orice persoană care se consideră vătămată într-un
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise; ... b) restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite; ... c) interzicerea ieșirii din zonele stabilite și, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice; ... d) restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele și, după caz, în intervalele orare stabilite; ... e) închiderea temporară a unor
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
nr. 814 din 25 august 2021, Decizia nr. 13 din 18 ianuarie 2022, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii). ... 21. Curtea a observat că Legea nr. 55/2020 a fost adoptată în considerarea necesității instituirii, inclusiv la nivel legislativ, a unor mecanisme care să protejeze, în mod adecvat și cu prioritate, drepturile convenționale, unionale și constituționale la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății și având în vedere obligația instituită de Legea fundamentală în
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
vedere obligația instituită de Legea fundamentală în sarcina statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice a cetățenilor. ... 22. Curtea a reținut că Legea nr. 55/2020 constituie un act normativ-cadru care stabilește principiile de bază ale instituirii stării de alertă, prevăzând, cu titlu general, măsurile ce pot fi dispuse în cadrul acesteia în vederea atingerii obiectivelor mai sus arătate. Aceste măsuri, astfel cum se arată, în mod expres, la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
puteau fi, în mod evident, anticipate la data elaborării Legii nr. 55/2020 și nici prevăzute, în mod expres, în cuprinsul acestei legi, având în vedere caracterul lor variabil, imprevizibil. Cu toate acestea, legea analizată prevede, în mod expres, procedura de instituire și de prelungire a stării de alertă, măsurile care pot fi dispuse pe parcursul acesteia, perioadele de timp pentru care pot fi luate și prelungite astfel de măsuri, condițiile implementării lor, precum și autoritățile și instituțiile statale implicate. ... 23. Așa
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
și prelungite astfel de măsuri, condițiile implementării lor, precum și autoritățile și instituțiile statale implicate. ... 23. Așa fiind și având în vedere natura legii, pe de o parte, și a hotărârii Guvernului, pe de altă parte, legiuitorul a prevăzut ca instituirea stării de alertă - în sensul aplicării dispozițiilor Legii nr. 55/2020 pe întreg teritoriul țării sau doar pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, după caz - să fie făcută prin hotărâre a Guvernului. Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 457 din
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
încuviințării Parlamentului, acest mecanism fiind în acord cu dispozițiile Legii fundamentale. ... 25. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate conform căreia dispozițiile Legii nr. 55/2020 permit Guvernului să limiteze exercitarea unor drepturi și libertăți fundamentale, prin adoptarea de hotărâri de instituire și de prelungire a stării de alertă, Curtea a reținut că, prin natura lor, măsurile instituite în perioada stării de alertă presupun limitarea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale în scopul asigurării unei protecții adecvate a dreptului la viață, la
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
specifice stării de alertă, care pot să difere de la o perioadă la alta sau de la o unitate administrativ-teritorială la alta, fiind corespunzătoare dinamicii crizei epidemiologice. ... 26. Astfel, urmând capitolului I, „Dispoziții generale“, care conține norme juridice referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă pe durata pandemiei de COVID-19, dispozițiile capitolului II, „Măsuri sectoriale“, din Legea nr. 55/2020 reglementează, în mod distinct, pe domenii, tipul de măsuri ce pot fi dispuse în vederea atingerii obiectivului propus de legiuitor, inclusiv
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități și nici încălcarea principiului separației puterilor în stat. ... 29. Curtea a mai precizat că garanția respectării tuturor exigențelor legale referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă nu poate fi realizată decât în măsura în care, în aplicarea prevederilor constituționale ale art. 21, 52 și ale art. 126 alin. (6), hotărârile Guvernului care dispun aceste măsuri sunt supuse controlului instanțelor de contencios
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
în aplicarea prevederilor constituționale ale art. 21, 52 și ale art. 126 alin. (6), hotărârile Guvernului care dispun aceste măsuri sunt supuse controlului instanțelor de contencios administrativ. În cadrul controlului judecătoresc, instanțele pot analiza dacă există condițiile obiective care justifică instituirea stării de alertă sau prelungirea acesteia, dacă măsurile sunt dispuse pentru termenul limitat prevăzut de lege, precum și dacă respectă exigențele constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021, precitată
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
aceştia sunt profesionişti aşa cum sunt reglementaţi la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, cu modificările ulterioare, şi de formele de organizare a profesiilor liberale, institutia finantatoare va solicita acordul persoanei/persoanelor fizice proprietare a/ale bunului cu privire la instituirea ipotecii legale. Ipotecile imobiliare şi/sau mobiliare prevăzute la art. 3.4 alin. (1), (2) și (3) din prezenta Convenţie precum și garanțiile colaterale, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 se
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
în cartea funciară. Beneficiarii Subprogramului AGRO IMM INVEST au obligaţia de a efectua orice lucrare de intervenţie şi/sau extindere în condiţiile legii şi de a efectua înregistrările corespunzătoare în cartea funciară şi sub condiţia extinderii ipotecii asupra amelioraţiunilor efectuate, ulterior instituirii ipotecilor. Se acordă FGCR, un mandat special, în vederea emiterii acordului cu privire la vanzarea bunurilor imobile/mobile care constituie atât garanţii convenţionale, cât şi ipoteci legale, cu condiția utilizării integrale a sumelor obținute prin vânzare pentru rambursarea creditului garantat prin
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
aceştia sunt profesionişti aşa cum sunt reglementaţi la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, cu modificările ulterioare, şi de formele de organizare a profesiilor liberale, institutia finantatoare va solicita acordul persoanei/persoanelor fizice proprietare a/ale bunului cu privire la instituirea ipotecii legale. CAPITOLUL VI Plata garanţiei ART. 6.1 În cazul în care Beneficiarul Subprogramului AGRO IMM INVEST nu îşi îndeplineşte obligaţiile de plată care îi revin în baza contractului de credit, Finanţatorul poate solicita executarea garanţiei emise de F.G.C.R., în
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
strategie. Fenomenul se accentuează în condițiile existenței unor amenințări globale în creștere și vulnerabilități trenante, care conturează un mediu impredictibil ce afectează capacitățile naționale de răspuns. V. VIZIUNE, SCOP, OBIECTIVE Viziunea strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022-2026 are ca scop instituirea unei abordări orientate către obținerea de rezultate durabile privind problematica drogurilor la nivel național, aducând plusvaloare abordării fenomenului în context european, prin ajustarea rezilientă și particularizată a măsurilor de sprijin și îndrumare. În sinergie cu prevederile celorlalte documente de politici
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
critica referitoare la discriminarea creată prin interzicerea exercitării căii extraordinare a recursului în această materie, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține că, în vederea asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, la instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut să respecte principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. De aceea, nu este contrară acestui principiu instituirea unor
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
la instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut să respecte principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. De aceea, nu este contrară acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
alin. (1) din Constituție. De aceea, nu este contrară acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului nr. 1
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii, Curtea a statuat că stabilirea regulilor procedurale în funcție de specificul materiei reglementate, inclusiv a celor referitoare la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, reguli adaptate specificului materiei în care sunt edictate. *) Decizia Curții Constituționale nr. 680 din 21 octombrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 849 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254630]
-
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 428 din 3 mai 2022 Valer Dorneanu - președinte Cristian Deliorga - judecător
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Gavril Haidu, Liviu Lazăr și Gheorghe Radu în Dosarul nr. 32.110/3/2018 al Curții de Apel Timișoara
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gavril Haidu, Liviu Lazăr și Gheorghe Radu. ... 8. Prin Încheierea din 21
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]
-
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Gordeș. ... 9. Excepția a fost ridicată în litigii care constau în
DECIZIA nr. 900 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254587]