4,971 matches
-
aceeași profesie, cu cei supuși observării. De aceea, la oamenii aparținând altor categorii profesionale, observația va viza sfera gesturilor instrumentale generale. Notăm totuși că dintre ele cele mai bogate în semnificații psihologice sunt: viteza și precizia, respectiv eficacitatea. Viteza gesturilor instrumentale reprezintă, la fel ca și mersul, o expresie a dinamicii neuropsihice, cu cât gesturile sunt mai rapide, cu atât ele semnifică o mobilitate neuropsihică mai mare. De aceea, promptitudinea declanșării, precum și viteza efectuării gesturilor comune începând cu mâncatul și terminând
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mare întâlnindu-se la tipul coleric, iar cea mai mică la tipul flegmatic. Totuși, trebuie să se țină seama că viteza, mare sau mică, reprezintă și un efect al exercițiului. Spre deosebire de viteză, edificatoare mai mult pentru dinamica neuropsihică, precizia gesturilor instrumentale dezvăluie aspecte de conținut ale activității psihice, furnizând indicații cu privire la însușiri ca: spiritul de observație, memoria motorie, inteligența practică (sau concretă), atenția sau, pentru a denumi toate acestea cu un singur cuvânt, îndemânarea (abilitatea în a opera cu obiecte). Dar
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
aibă în vedere, la fel ca și în cazul vitezei, că exercițiul joacă și el un rol în atingerea unui anumit nivel de precizie. Concluzii psihologice mai bogate pot fi apoi obținute din analiza raportului dintre viteza și precizia gesturilor instrumentale. Astfel: * Gesturile rapide, dar de o precizie mediocră denotă în general o stare de hiperexcitabilitate care constituie o caracteristică "naturală" a temperamentului coleric. La alte tipuri temperamentale, această stare poate fi semnul fie al unei ridicate tensiuni emoționale, fie al
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
membrelor efectuate ca răspuns la diferite solicitări sau situații neașteptate cu care este confruntat individul. Spre deosebire de mișcările efectuate ca răspuns la solicitările sau situațiile așteptate, care, putând fi gândite sau pregătite, intră 27 29 în mod firesc în sfera gesturilor instrumentale, cele reactive nu sunt elaborate conștient, ele servind, în marea majoritate a cazurilor, unor scopuri de apărare. Iată câteva gesturi simbolice folosite zilnic în unele țări: ¾ Pumnul strâns cu degetul mare în sus (Mă iei și pe mine în mașină
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în vedere scopul urmărit în comunicare putem distinge: • Comunicarea accidentală, prin care oferim altuia o informație fără intenția de a-l învăța ceva; • Comunicarea subiectivă, prin care o persoană își exprimă direct stările afective dintr-o necesitate de descărcare; • Comunicarea instrumentală, urmând schimbarea comportamentului receptorului. Evident, comunicarea pedagogică este instrumentală, scopul ei fiind de a produce, de a provoca sau de a induce o schimbare la receptor și, ca urmare, ea trebuie să se adapteze receptorului (R. Mucchielli). Ea poate fi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
accidentală, prin care oferim altuia o informație fără intenția de a-l învăța ceva; • Comunicarea subiectivă, prin care o persoană își exprimă direct stările afective dintr-o necesitate de descărcare; • Comunicarea instrumentală, urmând schimbarea comportamentului receptorului. Evident, comunicarea pedagogică este instrumentală, scopul ei fiind de a produce, de a provoca sau de a induce o schimbare la receptor și, ca urmare, ea trebuie să se adapteze receptorului (R. Mucchielli). Ea poate fi unidimensională, bidirecțională și multidirecțională prin dialog. În funcție de specificul situației
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
oportună strategie psihopedagogică de intervenție educațională. Educarea limbajului rămâne pentru copilul cu dificultăți de învățare componenta principală pe care se axează diferențierea și integrarea, mai ales în învățământul obișnuit. Obiectivul general al învățământului primar este formarea la elevi a achizițiilor instrumentale de bază: scris-cititul și exprimarea corectă - ce asigură garanția succesului școlar în învățământul secundar și sunt condiții esențiale pentru întreaga perioadă a școlarității obligatorii. În acest context, comunicarea la elevii cu dificultăți de învățare necesită însușirea unor modele corecte de
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
acces la instrumente mintale și la mecanisme senzorio- motorii care să-i asigure operarea în plan convențional, simbolic. Astfel, obiectele și situațiile reale sunt înlocuite în mare măsură prin semne, reprezentări grafice, simboluri - instrumente esențiale ale demersurilor cognitive de tip instrumental (scris - citit). Vocabularul crește considerabil până spre sfârșitul perioadei școlare mici, iar învățarea de tip școlar (în principal scris- cititul) este vectorul creșterii capacității de înțelegere a informațiilor și de însușire corectă a regulilor gramaticale, ortografice și lexicale ale limbii
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
Dacă Hobbes, privind omul ca titular al unor drepturi inalienabile bazate pe o libertate nelimitată de acțiune și renunțând la menționarea explicită a originii transcendente a normei morale, realizează ruptura față de aristotelism, totuși el nu atribuie rațiunii decât o funcție instrumentală. Mai Întâi prin Pufendorf, apoi prin Rousseau, se parcurge o etapă decisivă, În momentul În care voința generală, bază a contractului social, devine produsul naturii raționale a omului. Rousseau propune o ordine socială care nu este nici opresivă, nici arbitrară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui homo œconomicus universal, centru de decizie autonom, și se Înscrie Într-o epistemologie deductivo-nomologică a explicației științifice. Aceasta este paradigma dominantă, prin raportare la care se identifică școlile neortodoxe. Procedurile de decizie ale teoriei alegerii raționale implică o raționalitate instrumentală care postulează căutarea unei corespondențe Între mijloace și scopuri Într-un mediu dat sau o raționalitate optimizatoare care constă În maximizarea unei funcții-obiectiv sub anumite constrângeri, În baza unei logici utilitariste. În ciuda ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care s-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care combină o serie de factori pentru a demonstra că există diferite moduri de schimb posibile. Această nouă sociologie insistă pe ideea de rețele, comunitatea astfel formată (care generează Încrederea interpersonală și altruismul) dând naștere unei raționalități În egală măsură instrumentală și non-instrumentală. Mai recent, Rețeaua Sud-Nord Culturi și Dezvoltare propune o critică rațională a concepției obișnuite asupra promovării economice și sociale a națiunilor defavorizate, ținând seama de valorile și de tradițiile locale. Teoria locurilor simbolice de apartenență, de exemplu, pune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În fiecare dintre aceste cazuri, astfel că trebuie marcate unele subdiviziuni. Naționalismul ca forță motrice a relațiilor interculturale Din perspectiva adoptată de autorii marxiști, resorturile naționalismului sunt de natură economică și socială. Referințele culturale sunt scoase În evidență În mod instrumental și servesc unor aspirații materiale. Ele se lovesc de principii de mobilizare concurente. În cadrul astfel delimitat, cultura poate fi definită În două moduri: pentru unii, este un dat care se impune agenților, iar pentru ceilalți, o construcție artificială. În primul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin distrugerea lor. Dacă acceptăm acest cadru de analiză, concentrarea asupra diferențelor culturale poate fi interpretată fie ca o mască sau o deghizare ă o Înveșmântare Înșelătoare a biologizării, să spunem ă, fie ca o exagerare sau o supraestimare strategică, instrumentală, a unor caracteristici recunoscute social, În vederea excluderii ă ca mod de a construi categorii care nu se pot asimila, nu se pot integra sau chiar „cu care nu se poate trăi”. Neorasism sau reinventare antirasistă a rasismului? Îmi propun acum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
funcționează oare doar ca mod de legitimare, ca dispozitiv prin care rasismul clasic devine cultural acceptabil sau, mai profund, ca „o componentă În adevăratul sensal cuvântului a noilor forme de rasism” (Sniderman și Carmines, 1997)? Pe scurt, individualismul este aici instrumental, sau constitutiv? Și, În al doilea caz, cum pot fi explicate și Înțelese operațiunile care au permis convertirea valorilor individualiste În credințe rasiste? Răspunsul lui David Sears este clar, dacă nu Întru totul convingător: rasismul simbolic este rezultatul „celei mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar genera aporii sau paradoxuri. Aceste filosofii ale incomunicabilității se află la antipozii celor care caută să Înrădăcineze universalismul etic În comunicarea discursivă. Comunitatea comunicării ideale dorită de Jürgen Habermas se bazează pe rațiune, aceasta nefiind confundată cu pervertirea sa instrumentală. Chestiunea urgentă În democrație fiind cea a fundamentării legitimității, discuția publică va constitui mijlocul prin care se va autoinstitui societatea democratică. În urma discuției, trebuiesă apară norme bazate pe rațiune și confirmate prin consens. Într-adevăr, această etică a comunicării nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sporită. Neputându-le integra Într-o formă democratică adecvată, autoritățile caută să le estompeze și să unească Întregul popor Împotriva „opresorilor străini” (Mann, 1996). Din punct de vedere atât politic, cât și social, referirea la popor poate prezenta un caracter instrumental: ea nu trimite la o realitate primordială, ci ține de o logică de control și conducere a populațiilor. Ea poate fi manipulată În diferite moduri și cu o mai mică sau mai mare eficiență, astfel Încât același substantiv denumește configurații foarte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este niciodată perfect: pot apărea tensiuni sau conflicte, se pot schița alternative, se pot organiza rezistențe. Clasificările cele mai marcante astăzi, cele elaborate, de pildă, pornind de la cercetările lui Milton Rokeach, Shalom Schwartz sau Ronald Inglehart, disting modalități axiologice și instrumentale, centrale și adiacente, materialiste și postmoderne, principiile de legitimitate care ne ghidează acțiunile sprijinindu-se pe creativitate sau pe competență, pe notorietate sau pe interesul general, pe comunicare sau pe conștiință. În funcție de „mărimea” sau de „cetatea” În cauză, modurile de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dintre problemele de infrastructură rămase nerezolvate este lipsa sălilor mari de spectacole, remarcată de toți organizatorii festivalurilor importante, care au fost obligați să se adapteze din mers. Lipsa s-a simțit pentru prima oară cu ocazia concertului susținut de Ansamblul Instrumental Scaligero, al Scalei din Milano, în februarie. Așteptat drept cel mai mare eveniment muzical al primului sezon, concertul a fost o sursă de nemulțumire pentru cei care nu au reușit să mai prindă un bilet, căci spectacolul s-a ținut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
auriu a țesut bogăția lanurilor de grâu, în albastrul de cleștar a coborât limpezimea cerului, în verdele crud a simțit pulsând rodnicia șesului, iar cu regina culorilor-negru-a știut să-și însemneze trecerea către vămile eternității. 12 V. PIESELE VOCALE ȘI INSTRUMENTALE Expresie vie a gândirii și a simțirii poporului român, piesele vocale și instrumentale interpretate de Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova se grupează în două categorii: doine și cântece doinite, exprimând jalea, melancolia, tristețea, uneori legate de dragostea neîmplinită, dar, de
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
limpezimea cerului, în verdele crud a simțit pulsând rodnicia șesului, iar cu regina culorilor-negru-a știut să-și însemneze trecerea către vămile eternității. 12 V. PIESELE VOCALE ȘI INSTRUMENTALE Expresie vie a gândirii și a simțirii poporului român, piesele vocale și instrumentale interpretate de Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova se grupează în două categorii: doine și cântece doinite, exprimând jalea, melancolia, tristețea, uneori legate de dragostea neîmplinită, dar, de cele mai multe ori, zugrăvind sentimentele și stările sufletești cele mai complexe. Cântecele propriu-zise pot
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
Roman Jakobson, au fost stabilite prin analiza procesului comunicativ, ceea ce presupune, în principiu, că există o funcție supraordonată lor, funcția comunicativă, în sfera căreia ele pot fi considerate specii. În acest caz, se atribuie de fapt limbii doar o funcție instrumentală, de coeziune și de coordonare pentru comunitatea care o vorbește. În realitate însă, limba este mai mult decît (mijloc de) comunicare, este un element formativ al gîndirii și o latură constitutivă și creatoare a culturii. Din asemenea constatări, rezultă că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tehnica discursului și discursul repetat, arhitectura și structura limbii, sistemul și norma limbii, relațiile de semnificație și relațiile de desemnare. În terminologia lingvistică tradițională, morfemele se opun lexemelor; acestea sînt formele care au semnificat lexical, în timp ce morfemele au doar semnificat instrumental, funcționînd ca modificatori și determinatori gramaticali sau lexicali. Prin urmare, în cuvinte sînt "morfeme": desinențele, prefixele, infixele, sufixele, alternanțele fonetice, eventual și accentul, chiar și absența unei determinări materiale ("morfemul zero"), dacă aceasta indică o anumită funcție. Lexemele funcționează numai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pretențiile nebunești ale omului de a sfida suveranitatea lui Dumnezeu. Întruparea Fiului lui Dumnezeu, faptul central al istorie creștine, este un eveniment unic și irepetabil calitatea esențială a ceea ce este istoric. El nu este doar un principiu abstract cu valoare instrumentală, ca logos-ul antic, El capătă și natură empirică, carne și oase. În Iisus Hristos, Logosul nu mai este doar domeniul ideilor, valorilor și legilor care guvernează și dau sens istoriei, ci este el însuși istorie. Viața istorică a Logosului
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
au fost puse la punct metode de determinare experimentală a nivelului de metilare a ADN. S-a demonstrat că schimbările nivelului de metilare a ADN din celulele maligne, deși nu sunt ele însele produsul transformării maligne, pot juca un rol instrumental în dezvoltarea neoplaziilor (Esteller și colab., 1998; 2000; Leug și colab., 1999). Hipermetilarea genelor supresor tumorale ca mecanism epigenetic potențial de inactivare a fost prima dată descrisă la gena rb1, la cazurile sporadice de retinoblastom de la om (Greger și colab
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cavității restante de empiem, Rezecția extraperiostică a coastelor în dreptul pungii de empiem depășind cu 1-2 cm limitele acesteia (rezecția topografică), lăsându-se pe loc coasta întâi, Incizia pleurei parietale și pătrunderea în cavitatea de empiem, care se curăță manual și instrumental; pahipleura parietală devine suplă, putându-se așeza pe cea viscerală pregătită în același mod; Sutura fistulelor bronșice cu fire neresorbabile de mătase în „Z”, după ce cu vârful bisturiului, s-a creat în pleura viscerală îngroșată un guleraș, care asigură priza
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]