4,097 matches
-
îngrijim cu atenție părintească de tot ceea ce i-ar putea fi de ajutor pentru o înflorire adecvată. Sunt în Regula voastră unele puncte dubioase și puțin clare care tulbură sufletul vostru cu o anumită perplexitate și reprezintă un impediment pentru intelect din cauza dificultății lor complicate. Predecesorul nostru, papa Grigore, de fericită amintire, a expus unele dintre ele și le-a dat o clarificare incompletă. De aceea, noi vrem să îndepărtăm din ele în mod complet obscuritatea, clarificându-le printr-o interpretare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
celui al mediei. 2. Antrenamentul intelectual specializat. Profesorul ieșean M.Antoniu susține că . În evoluția structurilor intelectuale, echilibrate și bine dezvoltate pot apare blocaje ca efect al obstacolelor ivite. Aceste obstacole pot fi diminuate sau înlăturate: Inerția pshologică înseamnă tendința intelectului uman de a urma aceeași cale în găsirea noilor soluții. Pentru combaterea inerției se utilizează: cultivarea gândirii divergente, părăsirea ulterioară a problemei și apoi o abordare mai detașată, discuția cu alte persoane, reluarea problemei de la început și soluționarea pe alte
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
procesului creativ. Autorul W. Gordon a pus la baza metodei existența unor postulate : creativitatea se află în stare de latență în fiecare individ, într-o anumită formă. creativitatea ține mai mult de procesul emoțional și nerațional, decât de rațiune și intelect. toți oameii au capacități creatoare și ei pot fi și mai creativi prin educare când are loc deblocarea gândirii creative. ideile noi apar prin asocierea unor idei diferite. ideea cautată apare mai ușor când se emit numeroase idei. Se constituie
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
artă a trecutului. Istorismul ne-a deformat deci natura emoțiilor"25. Ca atare, înainte de a formula teoria mutației valorilor estetice, impresionistul Lovinescu pare să privilegieze mai curând sensibilitatea paseistă, cu întregul cortegiu de emoții livrești, mediate de memorie și de intelect. Astfel, în loc să fie percepută direct, în divers-fascinanta ei fenomenalitate, natura capătă un aspect decorativ, de carton, lăsându-se descifrată exclusiv în cheie alegorizantă, după metoda care făcea cândva gloria școlii unui Quintilian, de pildă. Nu ne mai surprinde, prin urmare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ca și determinismul modern, știrbesc deci din valoarea morală a emoților noastre estetice"92 conchide criticul impresionist, anticipând sensul de evoluție a literaturii europene. Ulterior, apologetul modernismului și al autonomiei esteticului, fascinat de modelul elitist al unei arte în care intelectul are datoria de a strivi din fașă fiorii sensibilității vulgare, va scoate melodrama în afara literaturii, pe motiv că ar exprima niște emoții prea primitive. Melodrama afirmă acum Lovinescu "nu ne sguduie printr-o emoție de artă; ea nu voește să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
renunțe la violență și să coopereze cu autoritățile 198. Judecătorul Hamoud al-Hitar, care a plănuit această acțiune, explică: Dacă studiați terorismul din lume, veți observa că în spatele lui există o teorie intelectuală, și orice idee intelectuală poate fi învinsă cu ajutorul intelectului"199. Cu alte cuvinte, cea mai bună metodă de a învinge o idee rea este să-i opunem o idee bună. Este important faptul că Islamul pune atât de mult accentul pe lege. În anul 2005, în Amman, 180 de
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
prin discurs) strategiile discursive care le conferă un statut dominant în câmpul mediatic. Din perspectiva lui Bourdieu, studiul limbajului care, se știe, a influențat mult științele sociale că etnologia și antropologia, are la bază presupoziția că limbajul este "obiect al intelectului", nu "instrument de putere și acțiune". Însă această ipoteză nu ne permite sa realizam că orice schimb lingvistic este și manifestarea unor raporturi de forță dintre locutori sau grupurile pe care le reprezintă. Ceea ce se schimbă între indivizi (luați ca
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cât și sacrul făcând parte din aria conceptuală a spiritualității, iar interpretarea lor presupunând, în permanență, un dialog interactiv al propriilor semnificații. Una dintre explicațiile acestei coeziuni stă în aceea că simbolul reprezintă o categorie adaptată exigențelor omului, dedicată atât intelectului, cât și spiritului 115. Legătura acestuia cu sacrul stă în însăși diversitatea de sensuri de care dispune, în capacitatea sa de a exprima prin imagini chiar și formele necunoscute percepției vizuale. Mai mult decât atât, importanța hotărâtoare a simbolului se
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
astfel concepută ca moment genetic al operei de artă, evocând caracterul obiectiv, autonom și spiritual al acesteia. Rezumând asupra mecanismelor și etapelor specifice procesului de creație artistică, remarcăm de asemenea faptul că fundamentarea conceptelor discutate definește un fenomen aparte al intelectului uman, un complex proces de elaborare și materializare a unei noi forme de existență, opera de artă. Amploarea acestui proces se reflectă în multitudinea de mijloace pe care creatorul le are la dispoziție în realizarea scopului său și în imprimarea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
nu o deții ca să-ți eviți problemele karmice, ci pentru o mai bună folosire și înțelegere a acesteia. Vei putea să-ți eviți suferințele karmice dacă vei păstra echilibrul dintre psihic, fizic și destin, având mai multă încredere în forțele intelectului tău. Nu folosi raționalul în fenomenologia cuarțurilor. Este o enormă greșeală. Cristalele de cuarț te vor pune în contact direct cu arhiva akashică, memoria universală a universului, izvor nesfârșit de cunoaștere. Poartă un cristal de meditație, căci numai intrând în
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
spăla și îi mângâia auzul, prinse între buze delicatesa minusculă pe care i-o adusese curentul și o înghiți. Apoi reuși să se așeze pe nisip. Nu era foarte clar cum de reușise. Corpul lui acționa fără vreo intervenție din partea intelectului sau a conștiinței. Exista, trăia \ asta era tot. OCEANUL DISPĂRU DIN VEDERE. AUZI ZGOMOTUL VALURILOR, UN FREAMĂT, UN MURMUR LICHID, APOI SUNETUL SE STINSE ȘI PIERI. "Eram o ființă marină, de pe o scară foarte joasă a evoluției, se gândi Marin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
hrana de toate zilele, atunci nu face ca plebea spirituală, care-și omoară vremea în petreceri deșerte, ci-și cântărește puterile sufletului său, filozofează sau produce ceva din puterea minții, se ține de știință, de literatură, de arte. ["FILOZOFIA CREȘTE INTELECTUL"] 2306 Filozofia este așezarea ființei lumii în noțiuni, spre a căror stabilire judecata nu se servește de altă autoritate decât de-a sa proprie. Prin asta este înlăturată însă orice captatio-benevolentiae, fie ea cât de fină. Nu este menirea filozofiei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
curs de gimnastică a minții, care-i ferește pe elevi de-a crede cu ușurință și fără cumpăneală teoriile generale câte i se ivesc în drept, în economia politică și în ipotezele științelor naturale. Filozofia are valoare critică, ea crește intelectul, îl dezvață de la lenea cugetării / / și de la încrederea prea mare în idei străine, o deprinde a cerceta lucrurile în mod genetic și a cumpăni fiecare cuvânt înainte de a-l așeza într-o teorie. Dar a-și suge degetul cel mic
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
internă, o semnificație intensivă, pe care în sine n-o au, e ceva caracteristic spiritului uman - caracteristic și câtă vreme el se află în eroare. Progresul, îndeosebi cel științific, nu constă atât în descoperiri noi, cât în descifrarea a ceea ce intelectul nostru subiectiv a încifrat în natură. Religie, poezie, morală - frumosul și binele, pe care credem a le găsi în natură - finalitatea, deci rațiunea legilor și organismelor naturale, nu există ca atare în natură - ci intelectul nostru le introduce acolo - și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cât în descifrarea a ceea ce intelectul nostru subiectiv a încifrat în natură. Religie, poezie, morală - frumosul și binele, pe care credem a le găsi în natură - finalitatea, deci rațiunea legilor și organismelor naturale, nu există ca atare în natură - ci intelectul nostru le introduce acolo - și este rolul științelor naturii să descifreze aceste erori și să le reducă la importanța lor normală. Este în afara oricărei îndoieli că omul va ajunge cândva în posesiunea adevărului deplin și a gândirii deplin corecte. Cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
timp n-a esistat în lipsa lui, ar face ca tot acel timp să fie mai puțin decât [o] clipă de adormire în care el ș-ar fi suspendat funcțiunea. Este nu numai verisimil, ci sigur cum că moartea desăvârșită a intelectului nostru, aflîndu-se față cu posibilitatea infinită a eternității, dup-un interval nemăsurabil de lung, dar a cărui lungime e indiferentă, va reapărea iarăși cu aceleași funcțiuni și sub aceleași condiții - și-n aceasta consistă nemurirea sa. Căci, dacă ne-nchipuim
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
numai a nu fi fost niciodată este singura formă a neexistenței, cine există există și va exista întotdeuna - de nu în faptă, dar ca posibilitate, și posibilitatea, neavând în eternitate timpul nici un înțeles, este existența chiar. Ce s-atinge de intelectul nostru, deși aparițiuni analoage în viața spiritului, în epoce, arată cumcă el este asemenea unei plante, așa încît, dacă ai șterge cu un burete de pe tabla neagră a esperienței seculare toate semnele scrise*, ai vedea cumcă această tablă s-ar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pot sta - și astfel se comunică și auditorului, și el se simte în fața unei lumi armonice, care-l atrage. Din contra, la cel mărginit, el vede chipuri pe care prelectorul nu le-a priceput el însuși, ieșind cu grămada din intelectul lui, tot astfel precum intrasă, necunoscute între ele, indiferente una față cu alta și unite doar esterior prin împrejurarea că ies din aceeași gură. De-aceea mulți oameni învățați vor simți cumcă au un fond negru în sufletul lor, deasupra
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ne da senzațiuni și idei coordonate după principii înnăscute. Dar ceea ce e a priori e moștenire se va zice? Bine. Ceea ce-au pus părinții înlăuntru iese azi la iveală; dar părinții înșiși n-au făcut decât să-și coadapteze intelectul unor medii consecutive și rezultanta acestor coadaptațiuni consecutive e inteligența noastră. D aceea și avem înțelegerea oricărui timp din trecut și puțină pricepere pentru viitor. Căci orice știință e și o prevedere a = b = c. Iată fundamentul prorociei. [EXPERIENȚĂ ȘI
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ȘI MACEDONSKI] [1] 2255 Dacă organul cugetării omenești, creierul, ar fi capabil a se spori în mod absolut, daca greutatea lui n-ar oscila cel mult între un maxim și un minim după favoarea sorții, progresul ar fi infinit. Deci intelectul omenesc ar fi ridicat la o potență infinită i. În urmă-ne însă a trecut un timp etern. Atuncea nu s-ar putea ca Homer să fi fost un geniu, iar [acum] să trăiască vite încălțate cari fac versuri. Daca
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
organiza aceste impulsuri - independente - o conformare organizată la țel Somnambulismul *** delir, ***. Limbi străine. Iubire Memorie - o însușire a nervilor umani. Lemn - violină. Conștiință - o soră a memoriei - baza nu este memorie; Simțirea - aceeași. Ne amintim cu ajutorul simțirii și reproducem cu ajutorul intelectului. Amintirea este identitate cu sine însuși. Viclenie și prostie. Spirit și vorbă de duh. Agerime a înțelegerii. ["HELVETIUS. DE L'ESPRIT... "] 2290 Helvetius. De l'esprit. David A. 1758 Pornirea vădită de a reduce totul la materie și la întîmplătoarea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
componentele filosofice cu cele teologice, elementul revelat cu cel rațional. El căuta o filosofie care să-i hrănească credința și evlavia, apropierea sa de teologie și de mistică, acea căldură afectivă pentru care fiecare pas este totodată un act al intelectului și al iubirii. În cadrul tradiției monastice și al spiritului religios întemeiat de Francisc din Assisi, Bonaventura, având în față tradițiile filosofice cele mai autoritare, optează pentru perspectiva platonică, respingând-o pe cea aristotelică. «Tezele fundamentale ale sfântului Bonaventura derivă de la
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
inclusiv legile morale. Dar, într-o astfel de situație, care sunt drepturile necesare și absolute? Sunt doar cele conținute în prima tablă a legii mozaice, adică unicitatea lui Dumnezeu și obligația de a-l adora doar pe El. Sigur că intelectul percepe adevărul preceptelor celei de-a doua table ale legii. Însă obligativitatea acestora se întemeiază doar pe voința legiuitoare a lui Dumnezeu, în absența căreia am avea doar o etică rațională, a cărei încălcare ar fi irațională, însă nu păcătoasă
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
criteriile păgâne decât cele creștine. În realitate ceea ce s-a spus despre voința lui Dumnezeu poate fi spus, respectând desigur proporțiile necesare, și despre voința omului. Iar Scotus subliniază de mai multe ori rolul călăuzitor al voinței, care acționează asupra intelectului, orientându-l mai degrabă înspre unele direcții decât înspre altele. Lumina intelectului este necesară, dar nu determinantă. Pentru a ne putea vindeca de o boală trebuie să cunoaștem medicamentele adecvate, însă actul de a lua medicamentul nu este necesar, ci
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
voința lui Dumnezeu poate fi spus, respectând desigur proporțiile necesare, și despre voința omului. Iar Scotus subliniază de mai multe ori rolul călăuzitor al voinței, care acționează asupra intelectului, orientându-l mai degrabă înspre unele direcții decât înspre altele. Lumina intelectului este necesară, dar nu determinantă. Pentru a ne putea vindeca de o boală trebuie să cunoaștem medicamentele adecvate, însă actul de a lua medicamentul nu este necesar, ci liber, întrucât cineva ar putea prefera moartea mai degrabă decât să trăiască
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]