35,526 matches
-
de diverse vârste. Unele din calitățile care mi-au impus admirația de la bun început au fost cele de ordin moral - dorința de a face bine fără beneficii materiale, generozitatea - cu care împarte celor din jur atât bunuri materiale, cât și intelectuale. Strâns legată de această latură este cea a civismului, de ordin moral și material - de aceea l-am numit deseori “un luptător pentru cauze nobile”. Dacă noțiunea de patriotism pare acum uneori desuetă, Paul și-o asumă cu curaj - a
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
ar fi fost "elev de seminar teologic", "al seminarului din Blaj". Categoric, Constantin Cubleșan afirmă: "Eminescu n-a fost elev al școlii blăjene, iar cele cernăuțene nu au avut profil teologic. Toată demonstrația bazată pe această ideea a formației sale intelectuale teologice, cade, e hazardată, neadevărată." Pe bună dreptate, Constantin Cubleșan apreciază elogios profunda definire a lui Eminescu "în raza gândului etern", de Dumitru Micu, relevând: "Recitită astfel, întreaga operă eminesciană, prin grila gândului poetic ce îmbracă în imagini o lume
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
dar până atunci vom sublinia numai câteva aspecte ale preocupărilor sale, în special în domeniul dirijatului, al interpretării muzicale, al teoriei limbajelor, a comunicării, al modelelor de analiză, al importanței și semnificației elementelor morfo-sintactice în alcătuirea imaginii interpretative etc. Demersul intelectual și artistic al maestrului Crăciun s-a constituit dintr-o informare multidisciplinară, asimilând și înțelegând fluxul cercetării din secolul XX - atât de radical în viziune -, sintetizând în cursurile sale nivelul preocupărilor în domeniile amintite, dar și o bogată creativitate privind
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
ca ființialitate sau raportare cu sens în deschisul lumii), este greu să ne imaginăm posibilitatea unei notații cât de cât raționale, din a cărei lectură execuția redativă să simetrizeze proiectului compozițional. Cel mult, compozitorul va concepe o strategie de seducție intelectuală, recurgând la simboluri sugestive figurativ ori la exprimări verbale cât mai expresive (inedit-metaforice), apelând astfel la imaginația instrumentistului-interpret, pe fondul unei culturi (și lingvistice) prezumat comune, prin care să-și ajusteze posibilitatea decodării indicațiilor de instrumentare. Este totuși de reținut
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
detalii biografice invadau mintea proaspătului posesor al nemaipomenitului rezervor cultural elisabetan. Prin urmare, nici măcar ficțiunea cea mai pură nu rezolvă corect misterele analitice amalgamate în jurul literaturii. Chiar și așa însă, există o lecție ce merită învățată dintr-un asemenea joc intelectual. Lecție fără de care remarcabilul volum apărut la Editura Curtea Veche (Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale însoțite de un inedit epistolar precum și indexul ființelor, lucrurilor și întâmplărilor în prezentarea lui Ion Iovan) n-ar putea găsi calea către o evaluare
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
conexe, pentru a reuși să-i decodezi înțelesurile - exceptând cazurile în care explicațiile autorilor depășesc în grandilocvență și sofisticare, valoarea operei însăși! Dar, afluența constantă a publicului la absolut toate manifestările - de toate vârstele și de toate nivelurile de pregătire intelectuală - a dovedit că sincretismul este forma ideală, capabilă să atragă marile mase ale secolului XXI către fenomenul artei contemporane, al artei „noi” - deși, așa cum o spune titlul uneia dintre cărțile lui Andrei Cornea, pe care v-o recomand, „noul [e
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Pavel Ionescu. Din acest ciclu am ascultat Când aveam 20 de ani, când aveam 20... și, Copilul arată în sus cu degetul o muzică sprintenă și care respiră o modernitate de vie prospețime și frustă suscitare a stării de rațiune intelectuală. Recitalul susținut de soprana Bianca Manoleanu și de pianistul Remus Manoleanu s-a încheiat cu două titluri din Ciclul 4 Canzoni Popolari de Luciano Berio, Avvendo gran Dio și Ballo, piese vocale cu un melos care își păstrează claritatea propriei
Meridian inaugural by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83406_a_84731]
-
și despre tonalitate pe de altă parte, procesul restructurativ evoluând fie spre îmbogățirea informațiilor anterioare, fie spre continuarea lor. Autoarea urmărește cu acribie profesională, dar și cu exigență maternă (tonul cald, încurajator, utilizat în momentele dificile stimulează momentele de “slăbiciune intelectuală...”) fiecare detaliu, fiecare amănunt al fiecărei etape parcurse, astfel încât informația oferită nu este numai coerentă, ci și completă. Este drept că cele trei capitole ale lucrării evoluează prin acumularea progresivă a elementelor de tehnică muzicală, dar de fiecare dată
Didactica muzicii by Magda BUCIU () [Corola-journal/Journalistic/83455_a_84780]
-
în situații de viață relevante pentru devenirea lui. Este greu de spus cine din grupul foștilor elevi de liceu reprezintă alter ego-ul autorului. Mai degrabă s-ar putea spune că Norman Manea împrumută fiecărui personaj ceva din propria sa identitate intelectuală și socială. În acest context, denumirea întregului ciclu romanesc, Variante al un autoportret dobândește cu totul alte semnificații. În legătură cu romanele din această primă perioadă de creație a lui Norman Manea, Ion Simuț vorbește despre două filoane de inspirație: Proust (presupun
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
atitudinile și strategiile traducătorilor: pornind de la principiul, întemeiat religios, al literalității stricte, până la libertățile sancționate de uz și tradiție. Cititorul - cartea îi va interesa cu siguranță și pe teologi și pe filosofi - urmărește cu pasiune descrierea cîmpului semantic al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română a unor concepte religioase - conștiință (împreună știința, sfatul, cunoștința, gândul, cugetul etc.), aproapele (apropiatul, vecinul), pronia (mai înainte știința, mai-nainte gîndirea și grijuirea, providenția...) - oscilațiile care au condus, pentru sintagma neotestamentară "pîinea cotidiană", la versiunile
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
o scrie, o instanță cerebrală, critică, dublând-o frecvent pe cea pur lirică. La textualiștii postmoderniști, această ocupare a unui teritoriu literar cu instrumentele analitice, deconstructive și metapoetice, s-a soldat cu o dezolantă paragină artistică, acoperită de flora jubilației intelectuale. Cu cât poezia lor vorbește mai mult, în registre diferențiate și combinate, în intertextualizări și bucle autoreferențiale, cu atât ea spune mai puțin. Exemplul unei post-"optzeciste" locvace, precum Simona Popescu este elocvent. La antipod - și dintr-un unghi mai
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
antidot la lovinescianism, adică la cantonarea în estetic. E și o formă de refugiu într-un tradiționalism spiritual profund, ce putea părea atemporal, și o formă de eschivă de la o opțiune categorică, explicită, pentru modernism, prin "restaurarea goetheană". Reconstrucția proiectului intelectual, într-o mai mare amploare a viziunii, trebuie observată numaidecât, ca o diferență frapantă față de etapa anterioară, ancorată polemic într-un prezent neconjunctural, sustras cotidianului. Dacă definiția cerchismului (activ și productiv, așa cum se arăta în 1945) e preponderent una estetică
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
dacă o revistă e indiferent unde apare, teatrul e absolut necesar să aibă un vad în "centru"" (op. cit., p. 37). Ideea teatrului propriu ca instituție independentă îl persecută multă vreme pe Radu Stanca și pentru ea va cheltui multă energie intelectuală, proiectând o întreagă strategie de afirmare. Radu Stanca și I. Negoițescu se completează ingenios în revizuirea cerchismului în două direcții diferite. Dacă I. Negoițescu se îngrijește doctrinar de îmbogățirea culturală a cerchismului în euphorionism, pentru a nu putea fi învinuit
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
facă balet fără să aibă constituția necesară: o natură sentimentală cu predispoziții histrionice, adică tot ce este mai străin de autorul Itinerariului spiritual. Dulceața pe care o pune în paginile pe care și le dorește literare este contaminată de calcul intelectual. Chiar și în fragmentele de calofilie vădită, Eliade scrie din creier, nu din suflet, de aceea estetismul lui e fără emoție. Nu transmite aproape nimic, decît parada unor cuvinte ales meșteșugite. Cu alte cuvinte, nu există un Eliade liric, ci
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
la "normalizarea" din timpul relaxării prigoanei politice de după moartea lui Stalin ("tătuca") (486). Regimul autolegitimat prin întreaga istorie a neamului se teme acum și de Ștefan cel Mare (438-439), micșorat până la dispariție. Tudor fusese închis, laolaltă cu elita politică și intelectuală burgheză, pentru scrierea unui reportaj, dar și pentru o lucrare de seminar despre domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare, privit prin N. Iorga - dar istoria e interzisă cu marele istoric cu tot (440-444). Societatea totalitar-comunistă nu se poate recunoaște drept o
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
însuflețirea lor este aceeași, indiferent de tema aflată în discuție. Nu este mai puțin adevărat, pe de altă parte, că autorul are simțul oralității, replicile au coerență și chiar haz. Dialogurile sunt pe deplin credibile dacă facem abstracție de condiția intelectuală diferită a personajelor. Cu siguranță, Liviu Nanu ar trebui să se gândească la o eventuală carieră de dramaturg. Fără a fi o apariție editorială memorabilă, Cârciuma lui Bicuță și alte povestiri, de Liviu Nanu este o carte lejeră, agreabilă, numai
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
gest de autoflagelare. Oare lui Heidegger nu i s-au adus reproșuri mai grave pentru mult mai puțin? Orice s-ar spune, culpa apasă cel mai greu asupra regimului comunist care a nimicit nenumărate vieți, pătîn-du-și memoria cu indelebilul "sînge intelectual", a mutilat multe conștiințe. Noica a fost una din victimele sale majore. Prezumăm, alături de Sorin Lavric, că, oricît oportunism ar fi avut în firea sa și de oricîtă ambiție ar fi fost insuflat, renegînd o "cauză pierdută" și fiind nevoit
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
automat în timp de război, NKVD-ul a asasinat după o atentă selecție o mare parte din floarea intelectualității poloneze, conform datelor cca. 300 de doctori, 20 de profesori universitari, 100 de scriitori și ziariști, în genere aristocrați și elită intelectuală. Adevărul a fost scos pentru prima oară la suprafață de către naziști în 1943 care au stabilit după o investigație care avea să fie confirmată în repetate rînduri ulterior de instanțe diferite și a servit mașinii de propagandă germane în fruntea
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
ne-a întristat teribil prin afirmații iliescene al căror loc n-am fi crezut că este în revista care și-a luat numele de la ziua de 22 decembrie 1989 (dacă vă mai amintiți!). Iată câteva asemenea panseuri de necrezut: "Retrocedările intelectuale ale proprietăților mentalului public duc la apariția unor blocuri regresive de text și imagine. Duc la paseism, nombrilism, defetism, la un scepticism lucrativ pentru cel care-l debitează, dar distructiv, dezangajant pentru ce-l care-l receptează și îl internalizează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
ocazia primei reeditări a romanului de după 1989, revine, într-o scrisoare adresată tot lui Geo Șerban, cu o scuză inversă, de astă dată referin-du-se la compromisurile necesare pentru apariția romanului: "Spune, te rog, cititorilor Cronicii de familie, că sub teroarea intelectuală și psihologică a acelei epoci - cea mai sinistră și înjositoare a istoriei țării noastre - Cronica nu ar fi putut apărea fără anumite concesii pe care autorul a trebuit să le facă. Scrâșnind din dinți, le-am făcut. A se compara
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
Sau dacă se sfârșise, începutul ei era la fel de năclăit ca și începutul zilei precedente. Același miros stătut stăruia în aer" (p. 16). În febra delirului se amestecă imagini fantastice, amintirea unor frânturi de conversație, meditații de tot felul, mici revelații intelectuale, chipuri transfigurate ale unor oameni cunoscuți în trecut sau aflați în imediata vecinătate a celui în cauză. Conexiunile și analogiile care se petrec într-o minte rătăcită sunt dintre cele mai bizare și surprinzătoare. Astfel, o meserie cât se poate
Delirul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8494_a_9819]
-
în mod special impresionant în întregul dosar e că, în pofida tipicului solemn-academic, această admirație - afecțiune - recunoștință pentru Matei Călinescu și pentru Marco Cugno impune eliminarea clișeelor encomiastice și dă o căldură vibrantă paginilor. Recapitulînd, în discursul lui de Laudatio, biografia intelectuală a lui Matei Călinescu și principalele volume ce o jalonează, Ștefan Borbély insistă asupra eseurilor teoretice și a cărților ce analizează din perspective noi autori precum Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran sau Matei Caragiale, dar trece cu vederea talentul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
Camil Petrescu, apropiindu-se de proza gidiană a "experienței", fiind un jurnal intim deghizat, destul de apropiat (de remarcat sărăcia limbajului n.m.) de unele dintre romanele lui Mircea Eliade, ca de pildă Huliganii sau Întoarcerea din rai. Cartea descrie destinul unui intelectual evreu, în împrejurările pătrunderii sale în viața universitară a Bucureștilor, apoi în cea literară, experiența pariziană, fiind o suită de portrete zugrăvite la modul abstract, eseistic, cu intervenții și meditații asupra destinului uman, asupra sensului vieții. Vocația analitică a autorului
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
capacitatea de a face să trăiască intens personajele, căci febrilitatea ideilor invadează adesea desenele (greșeală de tipar: destinele) eroilor. M.S. este mai ales un eseist și un moralist, în sensul lui Anatole France, iar literatura sa provoacă mai degrabă satisfacții intelectuale decît artistice." Avem deja, cred, oferite de dicționar, majoritatea reperelor "intelectuale, dar și artistice", dar nu toate sînt în regulă. Ce este cu acest "pătrunde", nu cumva de obicei se spune "intră", apoi de ce în viața literară, de vreme ce personajul e
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
invadează adesea desenele (greșeală de tipar: destinele) eroilor. M.S. este mai ales un eseist și un moralist, în sensul lui Anatole France, iar literatura sa provoacă mai degrabă satisfacții intelectuale decît artistice." Avem deja, cred, oferite de dicționar, majoritatea reperelor "intelectuale, dar și artistice", dar nu toate sînt în regulă. Ce este cu acest "pătrunde", nu cumva de obicei se spune "intră", apoi de ce în viața literară, de vreme ce personajul e arhitect și lucrează într-o așezare petrolieră, nu sînt prea multe
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]