15,922 matches
-
și funcții ca să faci o poză cu ei". Amândoi o susținem pe Udrea (Ponta și Traian Băsescu. N.red.). E anexa secretă la pactul de coabitare. Ajungem la 90% dacă îi pune pe ăia cu sinecurile, fripturile, Preda, Macovei, Neamțu. Intelectualii se ocupă cu alte lucruri. Ăia sunt sinecuriști. Primesc bani și funcții ca să faci o poză cu ei. E treaba lor. nu pot să spun că plâng de grija lor", a declarat Victor Ponta, la Realitatea TV.
Ponta, despre Preda, Macovei, Neamțu: Nu sunt intelectuali, ci sinecuriști by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39271_a_40596]
-
ale unui Montale sau Calvino și nu s-a ferit, asemenea lui P.P. Pasolini (spre indignarea apărătorilor intransigenți ai autonomiei artei), să ia seama la climatul social, la factorii istorici condiționanți; între ei, întărirea rolului mass-media care, între altele, înregimentează intelectualii, în dauna comunității literare. Este ceea ce prevăzuse din anii ’50 Silvio Guarnieri și confirmase Andrea Zanzotto în 1999. Rezumînd situația, Testa a insistat asupra mai multor aspecte periculturale: pierderea controlului asupra volumului de informații, slăbirea legăturilor directe dintre indivizi, după
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
ideile care pluteau în aerul unui Cernăuți pentru care Bucureștiul era nu numai pricină de emulație (prin „Gîndirea“, „Criterion“ sau mișcarea legionară), dar și prilej de frustrare, din cauza eclipsei pe care provincia o îndura în marginea centrului. Pentru niște tineri intelectuali școliți în „Mica Vienă“, cum i se spunea în interbelic Cernăuțiului, grație spiritului de rivalitate culturală și totodată spre a-l distinge de acel „mic Paris“ care, sub imperiul hybrisului regățean, amenința să sufoce cultura regiunilor alipite în Marea Unire
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
Mica Vienă“, cum i se spunea în interbelic Cernăuțiului, grație spiritului de rivalitate culturală și totodată spre a-l distinge de acel „mic Paris“ care, sub imperiul hybrisului regățean, amenința să sufoce cultura regiunilor alipite în Marea Unire, pentru niște intelectuali ambițioși complacerea în trena Bucureștiului aducea cu o pasivitate lașă și cu o delăsare de rău-augur. Din acest motiv, spiritul german al Cernăuțiului, altoit pe stofa tinerimii autohtone, trebuia să dea o replică menită a întrece în ținută efervescența capitalei
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
plătește pensii mari foștilor activiști și securiști, plătește milioane de euro pentru procese cîștigate de petenți la CEDO după ce au fost judecate strîmb în țară, plătește un minerit falimentar etc., dar nu ar plăti o sută de burse pentru niște intelectuali români în universități din Europa care ar produce un freamăt de cultură română acolo unde sîntem cunoscuți doar ca țigani, ca hoți, ca violatori, ca umile ființe (încă umanoide) care muncesc în orice condiții, pentru un cîștig mizer. Sîntem în
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
gura securistului, care a pus pumnul în gură românului pînă mai ieri, ca să plătească intelighenția, dar de ce nu îi vine în minte să folosească o materie primă excepțională în folosul său ...?! E vorba de imaginea, mintea și notorietatea artiștilor și intelectualilor români. Să-i trimită la misiuni diplomatice în străinătate. Știu și limbi străine, au și repere culturale, au și generozitate. Așa însă, cu mici excepții, atașații culturali ai României din străinătate sînt niște cocoașe care atîrnă hidos pe o imagine
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
intenția autorilor a fost una: de a-l face pe cititor să priceapă că, în numele morgii științifice, se pot spune nonsensuri flagrante, și nu oricum, ci pe un ton tranșant, sigur de sine, adică exact pe tonul oracular la care intelectualii sfîrșesc atunci cînd își uită jurisdicția limitată a specialității și încep să emită judecăți largi, cuprinzătoare cît universul. Atunci cad în culpa scientismului și fac figura unor diletanți pufăind apoftegme prețioase într-un domeniu pe care nu-l cunosc: filosofia
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
fi cercetate de știință, și orice cercetător care sare din condiția competenței stricte spre a face speculații gratuite cade în culpa scientismului. Potrivit lui Karl Gibertson și Mariano Artigas, tentația scientismului își are sursa în două pîrghii psihice: decepția pe care intelectualii o resimt față de religiile contemporane și entuziasmul pe care li-l inspiră o știință care promite să rezolve totul. Din păcate, entuziasmul acesta obscur îi împinge pe intelectuali să devină prozeliții unei pseudoreligii cu alură științifică, care nu se deosebește
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
tentația scientismului își are sursa în două pîrghii psihice: decepția pe care intelectualii o resimt față de religiile contemporane și entuziasmul pe care li-l inspiră o știință care promite să rezolve totul. Din păcate, entuziasmul acesta obscur îi împinge pe intelectuali să devină prozeliții unei pseudoreligii cu alură științifică, care nu se deosebește cu nimic de religiile pe care le combat cu atîta înfocare. Pe o scală a ostilității față de religie cei șase scientiști pot fi înșiruiți astfel: pe locul întîi
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
despre orizontul cultural românesc comparat cu cel din străinătate, în primii ani după plecare mi-am dat seama că pregătirea și capacitatea intelectuală a multor oameni de cultură pe care îi cunoscusem în România nu erau deloc inferioare celor ale intelectualilor din Franța sau din Canada. Finețea, gustul, rapiditatea înțelegerii, profunzimea punctelor de vedere care, în România, veneau, ca să spun așa, de la sine, nu le-am regăsit cu ușurință în străinătate. E adevărat că la București am avut norocul să pot
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
propriile sale mărturii: „Radu G. Țeposu a fost un melancolic profund care își înșela/juca melancolia prin accese de jovialitate. Încă de la primele sale eseuri, din anii de liceu, trecând prin mediul formator al Echinoxului, cunoscând toate posibilele atitudini ale intelectualului refuzat de societate, de la profesor de sat până la redactor de revistă de partid, Țeposu a cunoscut, a trăit ipostaza unui tragic Pan postmodern, plimbându-se plin de amărăciune prin grădinile dantelate ale lui Bachus, sau poate Apollo, uneori, permițându-și
Radu G. Țeposu, un portret empatic by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4332_a_5657]
-
autor mai tenace în a face variațiuni pe aceeași temă ca autorul Devenirii întru ființă. Din acest motiv, chiar o lucrare aparent polemică cum e aceasta, care începe cu o replică ironică pe care Noica o dă lamentației cu care intelectualii din Occident își deplîng sfîrșeala unui spirit la a cărui degradare asistă neputincioși („«Mai putem fi salvați?», vă întrebați voi și se lamentează unii deținători de premii Nobel din rîndul vostru. Nu vă înțelegem. Întrebarea aceasta ne sună ca venind
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
semne de viață, Piața Universitii mai mișcă din când în când, rar, cănd cuțitul ne ajunge la os, spirite libere și vocale mai avem, oameni luminați mai exista și ei în România. Nu e suficient, totuși. Cand coboară printre noi, intelectualul român ratează, vai, lamentabil și ridicol, de cele mai multe ori, iar când se retrage, îngretoșat (nu-i de mirare), emite judecați ce plutesc undeva într-un eter rupt de realități la care, desi stridente, el, intelectualul, devine, în mod inexplicabil, miop
"Eu, domnule Pleșu, cu berbecul m-am lămurit, aleg gâștele!" () [Corola-journal/Journalistic/43350_a_44675]
-
totuși. Cand coboară printre noi, intelectualul român ratează, vai, lamentabil și ridicol, de cele mai multe ori, iar când se retrage, îngretoșat (nu-i de mirare), emite judecați ce plutesc undeva într-un eter rupt de realități la care, desi stridente, el, intelectualul, devine, în mod inexplicabil, miop. Iar cand intelighenția română se lasă și sedusa în partizanate ale vremii, riști, contempland-o, să te abandonezi, la randu-ti, unei “melancolii” vecine cu cea invocată de domnul Andrei Pleșu, de atâtea ori... Și
"Eu, domnule Pleșu, cu berbecul m-am lămurit, aleg gâștele!" () [Corola-journal/Journalistic/43350_a_44675]
-
pe un traseu identic. În narațiunea memorialistică, obiectul discursului nu este individul, ci istoria; iar aceasta e o ramă veche prin care se perindă ființe spectaculoase, suciți și perdanți. În fapt, avem de-a face cu istoria spirituală a unui intelectual vorace. E un actor bun, așa cum recunoaște în Rebengiuc, un imprevizibil, un ins care se amuză copios când oponentul crede că are de-a face cu un războinic gata să lupte până la capăt. În fapt, Pleșu e vecin cu Caragiale
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
dacă ar fi existat un dialog cu reprezentanți de marcă ai mediului academic și ai unor reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, altele decât cele apropiate fostei majorități. În acest sens, transmit alăturat o scrisoare către dumneavoastră care conține un Apel al intelectualilor români, printre semnatarii căruia se numără rectori (președinți) și decani ai unor mari universități, scriitori, artiști, muzicieni și activiști civici reputați. Ar fi putut fi consultați, de asemenea, într-o speță care privește funcția de șef de stat, și președinții
Emil Constantinescu demontează minciuna cu lovitura de stat într-o scrisoare către Barroso () [Corola-journal/Journalistic/43369_a_44694]
-
spectacolul disimulării”: „Creangă devine un spectacol: intră în rol, se prostește, se plînge că ar fi «greu de cap», își exhibă țărănia (deși, sesizase Călinescu, Creangă era țăran «doar la fire»)”. „Măscăricios”, „coțcar”, „popă tuns”, supralicitîndu-ș i țărănia pentru amuzamentul intelectualilor subțiri de la Junimea, „povestașul” care introducea frecvent în meniul reuniunilor acesteia gluma groasă, făcea pe bufonul, tot așa cum autorul Scrisorii pierdute intra în pielea cîte unuia din personajele sale, în localuri sau la tîrg. Sub aspectul unei deriziuni de sine
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]
-
Demersul unui grup de intelectuali români, din urmă cu două zile, inițiat împotriva reacțiilor externe față de situația politică actuală din România pe baza unor informații trunchiate, a reușit ca, într-o perioadă foarte scurtă de timp, să strângă peste 170 de semnături ale unor personalități
Apelul anti-Băsescu al intelectualilor români a strâns peste 170 de semnături () [Corola-journal/Journalistic/43410_a_44735]
-
actuală din România pe baza unor informații trunchiate, a reușit ca, într-o perioadă foarte scurtă de timp, să strângă peste 170 de semnături ale unor personalități de marcă din diverse domenii ale educației, mass-media, cercetării etc. Un grup de intelectuali din România a transmis, luni, o scrisoare mai multor oficiali ai instituțiilor europene, în care aceștia și-au exprimat îngrijorarea față de reacțiile externe la recentele evenimente politice din țara noastră, dorind ca reprezentanții Uniunii Europene să înțeleagă că Guvernul nu
Apelul anti-Băsescu al intelectualilor români a strâns peste 170 de semnături () [Corola-journal/Journalistic/43410_a_44735]
-
recentele evenimente politice din țara noastră, dorind ca reprezentanții Uniunii Europene să înțeleagă că Guvernul nu a subminat statul de drept și nici independența justiției în încercarea de demitere a președintelui Traian Băsescu. La apelul lansat luni de către grupul de intelectuali români, printre care se regăsesc Acad. Prof. dr. Nicolae Anastasiu, Prof. dr. Liviu Antonesei, Prof. dr. Vasile Astărăstoae, Horia Barna, Dr. Vlad Bedros, Corina Bernic - scriitor, Prof. dr. Zoe Petre, alți savanți, universitari, cercetători în domeniul științelor fundamentale, aplicative și
Apelul anti-Băsescu al intelectualilor români a strâns peste 170 de semnături () [Corola-journal/Journalistic/43410_a_44735]
-
dr. Vasile Astărăstoae, Horia Barna, Dr. Vlad Bedros, Corina Bernic - scriitor, Prof. dr. Zoe Petre, alți savanți, universitari, cercetători în domeniul științelor fundamentale, aplicative și umaniste, scriitori și artiști și-au declarat adeziunea la protestul împotriva dezinformării Uniunii Europene. Mesajul intelectualilor s-a dorit a fi o formă de protest la pozițiile exprimate de liderii europeni din ultima perioadă, ei susținând că această stare de fapt nu a putut fi formulată decât pe temeiul unor informații înșelătoare sau incomplete cu privire la adevărata
Apelul anti-Băsescu al intelectualilor români a strâns peste 170 de semnături () [Corola-journal/Journalistic/43410_a_44735]
-
protest la pozițiile exprimate de liderii europeni din ultima perioadă, ei susținând că această stare de fapt nu a putut fi formulată decât pe temeiul unor informații înșelătoare sau incomplete cu privire la adevărata natură a situației din România. Apelul anti-Băsescu al intelectualilor români a fost transmis către Președintele Consiliului European, ES Herman Achille Van Rompuy; Președintele Comisiei Europene, ES Jose Manuel Durao Barroso; Vice-Președintele Comisiei Europene, ES Viviane Reding; Comisarul European pentru Afaceri Interne, ES Cecilia Malmstrom; Secretarul General al Comisiei Europene
Apelul anti-Băsescu al intelectualilor români a strâns peste 170 de semnături () [Corola-journal/Journalistic/43410_a_44735]
-
până la a începe să devină Cioran. „Puterea de a suferi își atinge limita în efortul de a nu te omorî.” Îl și aud, dimineața, la micul dejun: „Nu! Nu cedez! Nici astăzi nu mă omor!” E incontestabil: își au și intelectualii eroii lor. „Fi-voi până la urmă artistul frunzăririi, împlini-voi prin chin săltăreț definiția existării ? Ori mă voi abate de la suprafața totului și mă voi pierde ?” Dacă rabzi stilul, merită să iei în serios aceste întrebă ri - și să nu
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]
-
Un grup de intelectuali români iau poziție împotriva reacțiilor externe față de evenimentele politice din România, adresând o scrisoare către reprezentanții . Mesajul intelectualilor se dorește a fi un protest la pozițiile exprimate de liderii europeni din ultima perioadă. SCRISOARE CĂTRE UNIUNEA EUROPEANĂ, BRUXELLES Către: Președintele
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Un grup de intelectuali români iau poziție împotriva reacțiilor externe față de evenimentele politice din România, adresând o scrisoare către reprezentanții . Mesajul intelectualilor se dorește a fi un protest la pozițiile exprimate de liderii europeni din ultima perioadă. SCRISOARE CĂTRE UNIUNEA EUROPEANĂ, BRUXELLES Către: Președintele Consiliului European, ES Herman Achille Van Rompuy; Președintele Comisiei Europene, ES Jose Manuel Durao ; Vice-Președintele Comisiei Europene, ES
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]