3,937 matches
-
nespecifici ai atopiei decât indicatori specifici ai astmului. Mai mult decât atât, administrarea terapeutică a IL-2 și a factorului de stimulare a coloniilor de granulocite-macrofage pacienților cu cancer are ca rezultat eozinofilia, cu activarea celulelor, dar nu astmul. Stimulii care interacționează cu reactivitatea căilor aeriene și produc episoade acute de astm se pot grupa în șapte mari categorii: alergenici, farmacologici, de mediu, ocupaționali, infecțioși, legați de efort și emoționali. Alergenele Astmul alergic depinde de răspunsul IgE, controlat de limfocitele T și
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
a forma celule gigante multinucleate (D). În granuloamele mature fibroblastele și colagenul înconjoară aglomerarea rotundă de celule, în unele cazuri apărând scleroza, alterând astfel arhitectura organului și funcția sa (F). Elementul principal în sarcoidoză este prezența celulelor T CD4+ care interacționează cu celulele prezentatoare de antigen pentru a iniția formarea și menținerea granuloamelor. Repertoriul oligoclonal β T-cell observat în sarcoidoză (fig. 8.2) sugerează faptul că antigenul trigger favorizează acumularea progresivă și activarea unor clone T cell selective. Aceste celule CD4
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
nivele crescute de TNF α, secretă Interleukina -12, 15 92 și -18, proteina 1 de inflamare a macrofagelor (MIP-1), monocyte chemotactic protein 1 (MCP-1), și granulocyte macrophage colony-stimulating factor (GM-CSF). * trăsătura caracteristică a sarcoidozei este prezența celulelor T CD4+ care interacționează cu APC pentru a iniția formarea și menținerea granuloamelor. * Celulele T CD4+, diferențiindu-se în subtipul Th1 eliberează Interleukina 2 și IFN γ. * Eficiența cu care un antigen este procesat, prezentat și determină eliberarea de citokine este probabil sub control
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
vedere 5 obiective: 1. Conștientizare: sprijin acordat elevilor de a ajunge la un nivel de conștiință și atenție față de mediul înconjurător ; 2. Cunoștiințe : sprijin acordat elevilor de a ajunge la la o înțelegere a modului cum funcționează mediul înconjurător, , cum interacționează oamenii și mediul, cum apar problemele legate de mediu și cum pot fi ele rezolvate. 3. Atitudine: sprijin acordat elevilor de a-și însuși un set de valori și grijă pentru mediu, motivație și dorință de a participa la acțiuni
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
politicii internaționaletc "Înțelegerea politicii internaționale" Diferite abordări Lucrarea de față își propune două scopuri. Primul este acela de a depista și înțelege forțele care determină relațiile politice între națiuni, iar celălalt este de a conștientiza modalitățile prin care aceste forțe interacționează și constrâng relațiile politice și instituțiile internaționale. În majoritatea celorlalte discipline sociale, obiectivul ar fi de la sine înțeles, deoarece mobilul natural al oricărui demers științific este de a descoperi forțele aflate în spatele fenomenelor sociale și modul lor de funcționare. Abordând
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
efort. Astfel, există două obstacole de bază pentru o politică externă devotată integral apărării drepturilor omului. Pe de o parte, consecvența unei astfel de poziții este imposibilă, întrucât să apere drepturile omului nu reprezintă prima preocupare a unui stat, care interacționează cu alte state atât cât este nevoit. Pe de altă parte, nu este fezabilă urmărirea drepturilor omului fără a lua în considerare alte aspecte ale relației cu alte națiuni, care pot fi mai importante decât cele legate de drepturile omului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și societate stabilită de școala engleză, se face aceeași presupunere că acestea două coexistă. O teorie a balanței puterii fără implicații normative este deci o trăsătură distinctivă a realismului american modern. Un sistem internațional apare, pentru școala engleză, atunci când „statele interacționează constant și când, în plus, comportamentul unui actor este un element necesar în calculele celuilalt”3. Realismul clasic adoptă o poziție similară, iar Morgenthau acceptă faptul că există o lege automată care garantează că, dacă un stat își mărește capacitățile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
recurge explicit la această logică pentru a explica originea ordinii. Atât Tucidide, cât și Morgenthau recunosc importanța problemei, dar nu o abordează în mod explicit sau într-o formă cauzală. Doar Machiavelli descrie în mod sistematic procesul prin care indivizii interacționează pentru a forma entități generatoare de ordine intitulate „state” și felul cum se comportă ele ulterior în lumea politicii interstatale. În consecință, Machiavelli poate fi numit „realistul complet”: lumea sa posedă o claritate, o consecvență a argumentării și explicații cuprinzătoare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fi, fără îndoială, o limitare nejustificată. Și aceasta deoarece, deși toate teoriile organizaționale caută să stabilească cele mai bune structuri, fie în funcție de diferite condiții, fie în general, abia în situații reale, de îndată ce sunt populate cu oameni, de îndată ce aceștia trebuie să interacționeze, să se raporteze unii la alții, și împreună, la scopul organizației, abia atunci structurile organizatorice își relevă viabilitatea, tăria sau slăbiciunea, gradul de adecvare sau inadecvare. Interacțiunea umană dă naștere la o serie de fenomene psihosociale menite să asigure buna
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și modele de comportament și cultură organizațională asociate acesteia (Davis, Lawrence, 1977, p. 3). # Structurile matriceale se bazează pe următoarele principii: principiul combinării liniilor de comunicare, decizie și autoritate verticale cu cele orizontale (laterale); principiul sistemului dual de activitate (personalul interacționează atât cu managerul din compartimentul funcțional, cât și cu cel din compartimentul de produs sau proiect); principiul specializării (persoanele încadrate în echipele de proiect sunt înalt specializate); principiul competitivității și creativității (reieșit din faptul că cei care interacționează sunt specialiști
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
activitate (personalul interacționează atât cu managerul din compartimentul funcțional, cât și cu cel din compartimentul de produs sau proiect); principiul specializării (persoanele încadrate în echipele de proiect sunt înalt specializate); principiul competitivității și creativității (reieșit din faptul că cei care interacționează sunt specialiști și trebuie să-și păstreze statutul nealterat sau chiar să și-l crească). Cel mai mare avantaj al acestor structuri îl constituie # combinarea relativei stabilități și eficiențe a unei structuri ierarhice cu flexibilitatea și lipsa de convenționalism a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu acționează izolat, de sine stătător, ci corelat cu alte variabile, ceea ce face ca efectele lui asupra diverselor compartimente ale organizației și, mai ales, asupra activității acestora să fie și mai pregnante și mai pline de semnificație. Stilul de conducere interacționează mai frecvent cu orientările conducerii (concepute ca ansambluri complexe de fenomene privitoare la modul în care conducătorii își gândesc propria activitate de conducere, sarcinile ce le revin, modalitățile de realizare a acestora, tipurile de raportare la normele instituționalizate pe care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
măsurile de contracarare a lor constituie un mijloc de îndrumare a relațiilor dintre șefi și subalterni. 4.4. Depășirea dificultățilortc "4. Investigarea și depășirea dificultăților" În realitate, piedicile ce apar în calea conducerii nu acționează separat unele de altele, ci interacționează, se înlănțuie, determându-se sau condiționându-se reciproc - mai mult, „se încâlcesc” unele cu altele, lucrurile devenind mult mai complicate. „Descâlcirea” lor, anihilarea sau înlăturarea efectelor lor negative ajunge să fie o chestiune de mare finețe, care trebuie realizată cu multă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persoanele marginalizate în procesul decizional. Tipul de interacțiune dintre membrii grupului decizional. Faptul că între membrii grupurilor decizionale au loc frecvente interacțiuni este de domeniul evidenței. Ceea ce contează însă nu este interacțiunea în sine ci tipul ei. Conducătorul grupului decizional interacționează cu fiecare membru în parte al grupului sau, într-o manieră nediferențiată, difuză cu toți membrii grupului? La rândul lor, membrii grupului interacționează doar cu conducătorul grupului sau și între ei? Sunt antrenați la discuții în vederea luării deciziilor toți membrii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de domeniul evidenței. Ceea ce contează însă nu este interacțiunea în sine ci tipul ei. Conducătorul grupului decizional interacționează cu fiecare membru în parte al grupului sau, într-o manieră nediferențiată, difuză cu toți membrii grupului? La rândul lor, membrii grupului interacționează doar cu conducătorul grupului sau și între ei? Sunt antrenați la discuții în vederea luării deciziilor toți membrii grupului sau doar o parte a lor? - iată întrebări care urmează să-i preocupe pe cei interesați de ameliorarea procesului decizional. Roger Mucchielli
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau doar o parte a lor? - iată întrebări care urmează să-i preocupe pe cei interesați de ameliorarea procesului decizional. Roger Mucchielli (1970) a imaginat două situații tipice frecvent întâlnite în grupurile de decizie. În prima dintre ele, conducătorul grupului interacționează cu fiecare membru al grupului în parte, culege informații și opinii de la fiecare, ascultă doleanțele fiecărui membru al grupului și, în final, formulează singur decizii. În cea de a doua situație, conducătorul grupului interacționează cu fiecare membru al grupului în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În prima dintre ele, conducătorul grupului interacționează cu fiecare membru al grupului în parte, culege informații și opinii de la fiecare, ascultă doleanțele fiecărui membru al grupului și, în final, formulează singur decizii. În cea de a doua situație, conducătorul grupului interacționează cu fiecare membru al grupului în parte (ca în varianta anterioară), dar permite și interacțiunea reciprocă dintre membrii grupului, pentru ca în final să adopte singur decizia. La cele două situații imaginate de Mucchielli am adăugat o a treia, frecvent întâlnită
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de împrejurările și condițiile în care conflictul revine la situația competitiva. De pildă, pentru psihologia organizațional-managerială sunt mai puțin importante considerațiile lui Deutsch cu privire la diferențierile existente între cooperare și competiție, și mult mai importante considerațiile aceluiași Deutsch care arată cum interacționează fenomenele respective între ele. Ideea potrivit căreia # conflictele sunt de obicei combinații de procese competitive și de cooperare, iar cursul pe care-l ia conflictul va fi determinat de natura acestei combinații (Deutsch, 1998, p. 21) # are o valoare maximală
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pe surprinderea condițiilor/factorilor/parametrilor care influențeză comportamentele conflictuale. Acestea sunt: predispozițiile comportamentale ale părții; presiunile sociale exercitate asupra părții; structura factorilor motivaționali/stimulatori; rolurile și procedurile părților. Primii trei factori se raportează la rolurile și procedurile părților, părți care interacționează între ele (vezi figura 16.5.). Figura 16.5 − Modelul structural al conflictului Considerăm că figura este sugestivă și nu mai necesită explicații suplimentare. Ceea ce vrem să specificăm este doar faptul că ea depășește propriu-zis cadrul structural pe care și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prevenit. Prin comunicare, copilul cu surdocecitate devine conștient de ceea ce se întâmplă în jur și mult mai ancorat în realitate. Copilul trebuie să cunoască ceea ce adultul dorește de la el. Prin interacțiune copilul reușește să își cunoască limitele, dar și abilitățile. Interacționăm lucrând împreună, ajutându-ne reciproc, exprimând trăiri legate de experiențe comune. Comunicarea permite conștientizarea prezenței unor stimuli externi și alimentarea motivației de explorare. Comunicarea persoanelor cu surdocecitate poate implica doar gesturi simple, expresii faciale, mișcări ale corpului sau o serie
Importan?a dezvolt?rii comunic?rii la copilul cu surdocecitate by Gabriela Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/84055_a_85380]
-
Introvertiții și extrovertiții își manifestă diferit emoțiile, ceea ce are consecințe diferite. 2.5. Ochii - ferestrele sufletului Ochii sunt ferestrele dumneavoastră spre lume. Ei sunt principalul mod de a recepționa limbajul trupului. Dar prin ochi se și transmite limbajul trupului. Când interacționați cu ceilalți, îi priviți în ochi în cea mai mare parte a timpului. Ochii dumneavoastră transmit, de asemenea, zeci de alte mesaje. Dilatarea sau contracția pupilelor vă fac mai atrăgător sau dimpotrivă. Umezeala ochilor indică starea de spirit. Mișcările ochilor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de vedere, iau decizii cu referire la anumite probleme. Reușita sau nereușita comunicării influențează deciziile luate. Semnificația 41 43 deosebită a comunicării presupune, astfel, analiza acesteia precum și a rolului avut în cadrul parteneriatului social. Parteneriatul este un cadru în care persoanele: • interacționează • își comunică păreri, informații • își verifică opiniile, opțiunile • formulează și acceptă critici • iau decizii • încheie acorduri • își coordonează acțiunile individuale. Rolul comunicării în cadrul parteneriatului social este legat de: • asigurarea unui sistem de relații și a unui flux de informații între
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
au terminologii proprii prin care comunică cu precizie între ei, dar care constituie un jargon pentru ceilalți. De asemenea, muncitorii pot avea propriul jargon. Lucrul în echipă, solicitat de sarcinile din ce în ce mai complexe din cadrul organizațiilor, impune ca aceste categorii profesionale să interacționeze într-o manieră eficace, lucru mult îngreunat de diferențele de limbaj. Acest gen de probleme poate apare și în comunicarea strategiei și politicilor organizației dinspre managementul de nivel superior către cel de pe nivelele inferioare, dacă acesta din urmă nu a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
alta, de exemplu simularea aruncării la coș, la baschet, sau simularea intercepției la baseball. Spațiu social/de consultanță - Distanță de aproximativ 1,3 - 2,5 m depărtare de corp la care stau agenții de vânzări, profesorii și alți profesioniști când interacționează cu alți oameni. Spațiu vital - Cerc invizibil care înconjoară trupul delimitând cele mai multe interacțiuni. Pătrunderea neautorizată în acest spațiu provoacă retragere, adaptarea unor poziții tampon și evitare. Transmitere prin canale multiple - Calitate a limbajului trupului de a transmite un mesaj prin
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mai puțin de 5 ani în urmă. Acum, experții știu că aceste mici porțiuni de acid ribonucleic pot genera haos în organismul uman dacă se unesc în poziții greșite. În ciuda dimensiunii lor foarte mici microARN-urile au abilitatea de a interacționa cu procesele moleculare de producție, astfel permițând dezvoltarea unui număr considerabil de variabile, unele generând deficiențe. În ultima decadă s-a dovedit științific că microARN-ul este implicat în bolile de inimă și în cancer dar pentru prima dată, acum
MicroARN-ul este responsabil pentru pierderea progresiv? a auzului. O mic? gen? care controleaz? mii de alte gene by Theodor S?rbule?u () [Corola-publishinghouse/Science/84062_a_85387]