74,681 matches
-
rolul lui: ,,Mamă - începea fratele meu - am văzut armata rusească venind cu tancurile, iar noi ne-am dus, am luat niște sticle cu gaz (prefiguram cocteilurile Molotov) și i-am asaltat pe soldați, i-am dat jos de pe tancuri". Aici interveneam eu spunând că fratele meu, Mică, l-a răpus pe comandant și a condus coloana până la gârlă unde toți rușii s-au răsturnat în apă. Mama ne asculta la început îngăduitoare, apoi reacționa întrebând: Ce tot bateți câmpii voi acolo
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
șubred la plămâni, își făcea concediile. Așa m-am legat eu de acest loc binecuvântat, cu oameni pitorești, ca Nea Gogu Iordănescu, un vecin. Eram odată la Pietroșița cu un prieten, iar acesta a văzut un uliu. Nea Gogu a intervenit și, cu un aer avizat, l-a corectat, precizând că pasărea era, de fapt, un harete (erete), care, în primul său an de viață a fost cuc și abia din al doilea a devenit un răpitor. Degeaba i-a explicat
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
că este o mascaradă și toată lumea se prefăcea că nu știe că este o mascaradă . Era o punere în scenă cu figuranți (indignații cititori nu cunoșteau cartea, ei erau obligați să participe la "dezbatere", iar unora li se cerea să intervină, aceștia fiind în prealabil instruiți și ce trebuie să spună, ei chiar primeau textele pe care urmau să le recite). O punere în scenă realizată de alți figuranți (amploaiații bibliotecii), și aceștia obligați să intre în roluri dinainte stabilite, de
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
parte și-mi spusese că doi confrați se opun la partid: Eugen Barbu și Paul Georgescu. Primul că romanul ar fi pro-comunist; al doilea că era pro-legionar. Amândoi dușmani de moarte, - înțeleși, fără să se înțeleagă, de fapt. N-am intervenit. Am așteptat. Romanul apare la "Cartea Românească", iar mai târziu aflu că Paul Niculescu-Mizil, mai-mare la partid, spusese despre roman: în definitiv, nu este decât o ficțiune, - dați-i drumul!... Am tot scris despre asta; am dat și interviuri, după
Cele trei fraze memorabile ale prozatorului Paul Georgescu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8815_a_10140]
-
urmeze. Dan Damaschin nu întîrzie a se revela ca un "căutător de Dumnezeu", cu atît mai înverșunat cu cît structura sa inițială se proba a fi terestră, cu cît risipa figurilor de stil învedera un devergondaj aparent greu de stăpînit. Intervine un ascetism liric în subtextul căruia se zbat energiile dominate. Ascetism ce se relevă chiar în seria de dificultăți pe care le postulează poetul într-un demers ce ocolește căile mai lesnicioase ale unor prescripții de cult, ale unor propoziții
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
constituit pentru mine o adevărată școală". Vă mulțumim colegial pentru urări și aprecieri. Apreciem la rându-ne sinceritatea opiniilor, fiind în aproape toate privințele de acord cu dvs. Cum sigur înțelegeți că e de domeniul nebuniei să crezi că poți interveni în isteria fenomenului, rămâne nădejdea, undeva la urmă, că timpul îi va elimina pe aceia care nu merită să rămână. Dar ei se nasc, din păcate, în fiecare zi, și se instalează cu tupeu, pe riscul lor și otrăvind locul
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
-
blazării moderne". Extincția obiectelor, victimă a unor carii "impulsionate de setea cunoașterii", e serafică: "cînd ele mor din pricina modei mîna dumneavoastră / le depune în cripta din podul casei și vine / îngerul un porumbel care veghează deasupra". În cazul lor poate interveni o resurecție adecvată: "spre deosebire de oameni obiectele uneori reînvie / cînd bunica îndrăgește cuvîntul majolică să zicem"(Dialectică ). Absurdul apare abordat cu un aer de badinerie ce-l introduce în circuitul experiențelor acceptabile : "Aerul e dulce răsucesc ușor între degete ismă și
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
de scris capodopere / dar mie îmi vine să casc și treptat treptat/ adorm visînd cum o sanie mă duce / spre poarta înaltelor împliniri la care zadarnic tot bat" (Jurnal). Probă de vitalitate, ima-gi-nea "naturală" cunoaște diverse variante, unele în care intervine și ipostaza de funambul dezabuzat: "Gata trag cortina spectacolul meu s-a sfîrșit / nu sînt clovn pentru cît ați plătit e destul / v-am arătat peștișorul japonez din acvariu / meditînd la soarta avioanelor de tip supersonic / am făcut între versuri
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
că principali referenți, în această vie și interesantă dezbatere, pe Alberto Varvaro, de la Universitatea din Napoli, reputat profesor de Filologie romanica, si pe Bruno Mazzoni, romanist de prestigiu, titularul catedrei de Limbă și Literatura Română al Universității din Pisa. Au intervenit pe parcurs specialiști slaviști și romaniști, italieniști și politologi, întrucat problemă romanității românești interesează nu numai filologia romanica sau lingvistică, ci devine tot mai mult un obiect interdisciplinar de studiu, în urma deschiderii României spre ceea ce înseamnă apartenența să la Uniunea Europeană
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
un comentariu de ordinul moralismului, prin cîteva denivelări de atitudine, și anume cel cu Mircea Zaciu. Regretatul critic declară , calmant, că în jurnalul său transcrie "cu mare fidelitate ceea ce am simțit, trăit și însemnat în momentul respectiv". Adică fără a interveni ulterior, "așa cum procedează Livius Ciocârlie sau Nicolae Balotă sau alți autori de jurnale , adică să introduc paranteze, subsoluri sau adaosuri, care să arate atitudinea mea de astăzi față de evenimente, situații, personaje din trecut". Ar fi lăsat textul "așa cum l-am
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
Acum pot s-o spun însă cu toată sinceritatea : eu veneam în locul domnului Liiceanu". Și ce are a face, nu ne putem opri a nu ne întreba! Profesorul Zaciu are senzația a fi căzut într-o "cursă", deoarece la emisiune intervenea și Goma.Intempestiv, situația îi apărea astfel "complet nenaturală, artificială", ba avînd chiar "și o latură ușor comică" (sic!). Criticul clujean se simte dizgrațiat: Noi păream niște pămînteni nenorociți, muritori , peste care plana ochiul atotvăzător al unei divinități". Bineînțeles, d-
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
auzit cu urechile proprii, ci ți s-au transmis prin a doua sau a treia sursă, să relatezi dialoguri telefonice care ți s-au relatat, de asemenea, sau pe care le reconstitui ulterior". Criteriu de bun-simț, nimic de zis, dar... intervine încă un dar apăsat, Mircea Zaciu a înțeles oare a i se conforma? În pofida calității literare și a semnificației documentare de excepție ale jurnalului criticului clujean, pe care, de altminteri, i le-am relevat în momentele apariției, acesta abundă în
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
și mai acaparantă realitate. Ne mișcăm deja într-o lume în care concretețea lucrurilor pierde teren în fața virtualității digitalice, o lume în care tehnicile virtuale modifică tenace și subtil natura umană, dar o lume în care, în chip uimitor, modificarea intervine cu atît mai profund cu cît nu ne dăm seama că deja suntem prinși de ea. Ceea ce a mai rămas natural în noi va deveni într-o bună zi o achiziție artificială. Iar de cînd calculatorul a apărut în viața
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
crede în nimic, s-a lepădat de comunism, neagă forța rusă, s-a retras la țară, face nevestei sale copii. Era faza de tăcere, când tolănit la soare își rumegă înfrângerea. În realitate, Malraux nu socotea că are rost să intervină. Înainte de sfârșitul războiului, el a înviat parcă din morți, s-a prezentat plin de forță la armată rezistență și datorită prestigiului care nu s-a știrbit a preluat comanda unei divizii, vestita brigadă Alsacia Lorena. Cei doi prieteni se aflau
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
loc în brigada Alsacia Lorena, unde s-ar fi putut reabilita; ar fi fost una din soluții în situația dificilă în care l-a dus colaboraționismul. Malraux a vrut să-l salveze pe Drieu. L-a căutat pretutindeni, vrând să intervină pentru eliberarea lui în caz că era făcut prizonier undeva. A aflat însă că, după o încercare nereușită de sinucidere, și-a pus în aplicarea voința de a sfârși cu viața. L-a făcut pe Malraux executor testamentar și acesta s-a
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
lucid, s-a abținut să se desprindă flagrant, a tăcut când a fost prezent la congresul scriitorilor sovietici. S-a apropiat atunci de cei împinși în semidizgrație - Pasternak, Babel, Eisenstein. În Spania a observat consternat uneltirile rusești, a vrut să intervină ca să se curme intrigile și răfuielile dar n-a vrut să riște solidaritatea combatanților. Nu a reacționat când André Gide, cel mai în etate, uimind prin energia pe care o depunea, a fost atacat în mod perfid pentru cartea de
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
comerțului. - Nici o gardă, vai de mine! mă lepăd cu oroare. - Eu credeam că domniavoastră păziți prețurile, reia bistrițeanul, iar alături de el e și un sibian din mărginimea Sibiului, care, tot așa, e păstor, și se amestecă voios în vorbă. Sibianul intervine peste taraba bistrițeanului și îmi pune în vedere că ei nu măresc prețurile, ca ceilalți, că ei știu că viața-i grea la oraș și că o bătrână, domn'nost! îi ceruse într-o zi să-i cântărească cincizeci de
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
costum și al cărui aspect ascetic ascunde un deșert de tristețe și monotonie. Wiesler asistă la proliferarea răului al cărui agent devotat este, la dizolvarea existenței celor doi, constrînși să facă compromisuri și într-un moment de altruism?, de slăbiciune? intervine și este prins în joc, un joc extrem de periculos, cel al umanizării sale, un proces invers spălării creierului. Eliminîndu-l pe celălalt "coleg", are posibilitatea de a mistifica rapoartele în favoarea grupului de scriitori de o naivitate pe alocuri înduioșătoare. Această mistificare
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
cele mai suculente. Alături de fina capacitate de analiză a angrenajelor cerebrale pe care o dovedește, se arată foarte atent la pitoresc ca și la poză (modul regizat, ticluit al imaginii umane), pe care le descrie cu o neslăbită vervă. Aci intervine temperamentul d-sale vîrtos balcanic, acea manifestare, pitorească ea însăși, a unei naturi înclinate către exces, nedîndu-se înapoi din fața violențelor nu doar de percepție ci și de limbaj. Acel "semioriental imoderat", cum îl definea Paul Morand, balcanicul care, e într-una-i
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
că, în relațiile sale cu Fundația Ion Voicu, nici MCC nu s-a comportat totdeauna corect, iar nemulțu-mi--rea lui MV este legitimă; dar, chiar în acest caz, limbajul folosit de MV a depășit limitele bunei-cuviințe, iar RT era obligat să intervină și, în orice caz, trebuia să-l invite în emisiune și pe AI. Până la urmă, Ministrul a răspuns de pe telefonul mobil (se afla în afara Bucureștiului, îndreptându-se spre București), invitându-i pe reprezentanții Fundației Ion Voicu să se prezinte cu
Ecouri Sută la sută? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9828_a_11153]
-
este, rînd pe rînd, dar și simultan, pictor și sculptor, provocator și actor, fotograf, cercetător și curator. El manipulează, cu o maximă dexteritate, toate limbajele consacrate, construiește, prin absorbția textului în imagine, cărți halucinante, concepe și dezvoltă acțiuni, creează instalații, intervine în spații publice, folosește camera foto și video, adaptează cele mai vechi și banale materiale și tehnici la cele mai subtile provocări ale contemporaneității. Formele arhaice se convertesc subit în repere ale unei surprinzătoare avangarde, clasicismul se instalează confortabil în
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
un deceniu!) hălăduiau in aeternum. în 1977, lucrurile s-au inversat. Pe cînd oamenii în vîrstă trăiesc sub povara istoriei, tinerii încearcă a evada din raza ei, refugiindu-se în onirism, metaforă, ermetism cu sensul de protest la real. Aci intervine, din păcate, un handicap al recepției diaristului, incomprehensiv la noile forme literare: "Fiindcă nu au libertatea să spună ceea ce simt și gîndesc, ceea e năzuiesc (așa cum am avut noi în prima tinerețe), ei recurg la un formalism unde orice aberație
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
spunându-i fetiței cu care mergea de mână (era pesemne nepoata ei): "Uite, Afrodita, uite-l pe cel care a descoperit că dl Liiceanu e somnambul. Când o să fi mare..." Se zice apoi că intră pe forumurile ziarelor și că intervine în toiul discuțiilor: "Eu sunt cel care a scris articolele cu Liiceanu! Eu sunt! Iată ce cred că trebuie făcut mai departe. Trebuie să-i arătăm cu degetul pe toți cei care... Copiii noștri nu pot avea asemenea modele! Eu
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
mi-a povestit. în una dintre întâlnirile ulterioare, aflând că mă aflu într-un moment de cumpănă profesională, din cauza acumulării unor tensiuni, neprielnice continuării studiului, s-a oferit, fără ca mie să-mi fi trecut prin gând să-l rog, să intervină pentru a îmblânzi atmosfera. M-a bucurat inițiativa, dar am căutat să înțeleg și de unde pornea această generozitate sufletească, pricepând treptat că ea se datora structurii sale sufletești, hrănită de credință, dar și de îndelungata sa muncă de cercetare, practic
La moartea lui Virgil Cândea by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9857_a_11182]
-
în note locul primei apariții și reproducerea anterioară în seria de Scrieri Arghezi. Observăm din note că unele articole nu au figurat în seria de Scrieri. Ar fi deci prima ediție integrală. Nu se specifică în note dacă scriitorul a intervenit sau nu cu modificări față de textul apărut inițial în presă. Este al șaptelea volum de publicistică argheziană în colecția de "Opere fundamentale". Critica și istoria literară vor fi obligate să redeschidă dosarul politic al publicisticii argheziene, discutată mai mult pe
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]