5,236 matches
-
Blaga, Tulburarea apelor, Cezar Petrescu, Scrisorile unui răzeș, Al. Busuioceanu, Figuri și cărți). În cadrul rubricii „Premiere” se distinge cronica teatrală la Tudor Vladimirescu de N. Iorga, piesă reprezentată în prezența reginei Maria la Teatrul Național din București. Un articol este intitulat „Tragedia omului” este oprită, în altul, Politică și cultură (1923), se susține necesitatea lărgirii preocupărilor revistei („În interes social, ca și în interes național, avem nevoie să determinăm în sfârșit politica culturală”). Camil Petrescu semnează articolul Teatrul. Publicul și operele
CULISELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286571_a_287900]
-
CURIER IEȘEAN, revistă apărută la Iași, lunar, de la 20 ianuarie 1941 până la 15 noiembrie 1942, sub conducerea lui C. Nic. Bratu și N. Șt. Beldie; prim-redactor: George-Mihail Dragoș. Articolul-program, intitulat La drum, proclamă subsumarea orientării revistei la preceptele (mai mult politice) din discursurile antonesciene ale vremii spre a face față unui moment istoric dificil. Rubricile cu prezență permanentă sunt „Note” și „Recenzii”, completate sporadic de „Revista revistelor” sau „Cronica dramatică
CURIER IESEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286591_a_287920]
-
Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Foaia interesantă”, „Revista noastră”, „Revista politică și literară”, „Viața literară și artistică”, „Țara noastră”, „Viața românească”, „Junimea”, „Viitorul româncelor”, „Flacăra” ș.a. O parte din versuri este strânsă în plachetele Poezii (1901), Poezii (1905) și în cele două volume intitulate Din caierul vremii (I-II, 1916). Acestora li se adaugă traducerea dramei lui Fr. Schiller, Fecioara din Orléans (1909). Singură, fără familie, stingheră îndeosebi după moartea părinților și a unor prieteni, C. stă mai mult la București, găzduită de cunoștințe
CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
printre expozanți, Michaela Eleutheriade, Margareta Sterian, Lucia Bălăcescu, H. Catargi, Mac Constantinescu, Marcel Iancu, M. H. Maxy, P. Iorgulescu-Yor; o altă expoziție, cu relativ aceiași participanți, organizată un an mai târziu, la Sala Dalles, nu va mai arbora numele C., intitulându-se a „Grupului 1934”. Unii foști criterioniști vor mai conferenția sub alt patronaj: Institutul Social Român, Uniunea Intelectuală Română, revista „Convorbiri literare”; aici, Petru Comarnescu, I.I. Cantacuzino, Mircea Eliade, Richard Hillard, Constantin Noica, H. H. Stahl sunt, din ianuarie, cooptați
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
DACIA NOUĂ, publicație apărută la București între 12 decembrie 1937 și 13 martie 1938, cu subtitlul „Săptămânal de energie tânără”, sub direcția lui A. M. Alicu. Revistă antifascistă și antirăzboinică, D. n. acordă evenimentului cultural două pagini, în fiecare număr, intitulate „Luminile orașului”, conținând în primul rând note, informații, recenzii, cronică plastică și cinematografică și mult mai rar producții literare. Deși beneficiază și de colaborarea unor nume importante, publicația nu are un program cultural sau literar clar, iar aceste colaborări rămân
DACIA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286640_a_287969]
-
umanist-feministă a Claudiei Millian până la radicalismul lui Alexandru Sahia. Tudor Teodorescu-Braniște însuși era membru al Partidului Național Țărănesc. C.l. nu a formulat un program, dar orientarea publicației, antirăzboinică și antifascistă, este evidentă chiar de la primul număr. Un articol redacțional era intitulat 11 noiembrie, pentru a sublinia că se împliniseră 15 ani de la încheierea armistițiului ce pusese capăt primului război mondial, prilej de meditație la destinul păcii într-un moment în care, în Germania, Hitler venise la putere: „Sunt convins că azi
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
, gazetă literară și politică apărută la Iași între 9 martie și 19 iunie 1861. Partea literară era redactată, după toate probabilitățile, de V. A. Urechia. Într-un articol nesemnat, intitulat Dacia, se expune programul literar al gazetei, pus în relație cu programul politic. Ideea centrală este aceea că lupta pentru impunerea unei limbi literare și a unei literaturi naționale nu se poate susține fără corelarea cu activitatea politică, al cărei
DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286650_a_287979]
-
oră”, „Bloc-notes”, „Informațiuni”, „Economice și financiare”, „Știri politice”, „Sport”, „Cuvântul cinematografic”, „Panopticum”, „Cuvântul în țară”. C. dezbate probleme politice, economice, sociale și culturale, dar publică și literatură și critică, în cadrul unor pagini literare sau al unor rubrici cu caracter nepermanent, intitulate „Cuvântul literar-artistic”, devenit supliment al ziarului, și „Cuvântul artei, literaturii, teatrului”, din 1931 până în 1940, dată de la care literatura dispare. Versuri semnează Octavian Goga, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Radu Boureanu, Andrei Tudor, Paul Sterian, Emil Gulian. Colaborează
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
afirmația sa, „au un puternic simț al responsabilității; le pasă de mediul înconjurător; sunt cea mai puțin discriminatorie generație care a existat vreodată; le pasă de sărăcie și SIDA”. Cercetarea sa este validată de un studiu al Northwestern Mutual Life, intitulat „Generation 2001: A Survey of the First Graduating Class of the New Millenium”. Câteva dintre descoperirile studiului se referă la: 1) cinstea și integritatea sunt cele mai admirate calități ale unei persoane; și 2) faptul de a avea colegi idealiști
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
obiective strategice al firmei Michelintc "2.5.2. Analiza sistemului de obiective strategice al firmei Michelin" În prima parte a anului 2002, copreședinții firmei franceze Michelin, producătoare de anvelope, lider mondial al domeniului, prezintă într-un „manifest” de cinci pagini - intitulat Michelin Perspective 2005, esența planului strategic ce acoperă perioada 2002-2005. Manifestul este centrat asupra misiunii firmei și obiectivelor strategice asociate perioadei menționate, cu inserții care prezintă contextul intern și extern. Pe de o parte, se punctează o scurtă diagnosticare a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în regimul de transportator comunitar fără a mai fi obligată să aibă un partener în capătul opus al liniei, existând deja premisele unei structuri transnaționale. I.10. Managementul resurselor umanetc "I.10. Managementul resurselor umane" Un top al revistei Capital, intitulat „Topul 100 al companiilor pentru care merită să lucrezi”, în care Atlassib apare pe locul al șaptelea, atrage atenția asupra oamenilor din firmă și a modului în care sunt gestionați ca resursă de bază. Se pot înțelege mai multe văzând
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Iași, în trupa lui Mihail Pascaly - de unde îl va fi preluat, în micul său ansamblu, Iorgu Caragiali -, în stagiunea 1871-1872 este tot sufleor, dar și copist la Teatrul Național din București. Va evoca, plin de umor, această perioadă în însemnările intitulate Din carnetul unui vechi sufleor. În timpul Războiului de Independență a servit, fără nici un chef, în garda civică, pe care avea să o încondeieze mai târziu. Din 1878, îndemnat de Mihai Eminescu - pe care îl cunoscuse la Giurgiu -, C., devenit, din
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
se numără Tudor Arghezi, F. Aderca, Camil Petrescu, B. Fundoianu, Ion Călugăru. Intențiile inovatoare, moderniste ale mentorilor publicației, Ion Vinea și Marcel Iancu, ambii aflați printre inițiatorii mișcării dadaiste de la Zürich, sunt însă evidente încă din 1923. Într-un articol intitulat Pentru contimporani, revista își mărturisește intenția de a atrage atenția militanților celebri ai artei și literaturii contemporane din Occident asupra Bucureștilor și de a se sincroniza cu spiritul epocii, definit ca „viteză, mișcare, forță”. Cristalizarea programului propriu-zis al grupării, menită
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
asentimentul nimănui” (1923). Textele cu caracter de program estetic se înmulțesc din 1924, când revista își afirmă pregnant caracterul literar-artistic și orientarea avangardistă. Câteva dintre premisele noii arte promovate de C. sunt enunțate explicit de către Marcel Iancu într-un articol-program, intitulat Însemnări despre artă (1924): repudierea esteticii romantice și clasice și a vechiului concept de creație bazat pe cultul frumosului, antiraționalismul, antididacticismul în artă, elogiul ingenuității artei primitive, întemeiată pe instinct și spontaneitate. Din toate aceste însemnări, mai mult sau mai
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Ștefan Milcu, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, D. Vatamaniuc, Al. Săndulescu, Călin Căliman, Marin Mincu, Roxana Sorescu, Constanța Buzea, Gheorghe Tomozei, Nicolae Prelipceanu, Daniela Crăsnaru, Nicolae Georgescu. Radical diferită este însă seria editată începând din 20 aprilie 1990, care se intitulează „Contemporanul - Ideea europeană” și poartă subtitlul „Revistă națională de cultură, politică și știință”. Director: Nicolae Breban. Între alții, colaboratori la primul număr sunt Eugen Simion, Cezar Baltag, Adrian Popescu, Liviu Antonesei. În numerele următoare semnează versuri Ștefan Aug. Doinaș, Ana
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
București. Între 1965 și 1967 este redactor-șef al revistei „Viața românească”, apoi director general al Bibliotecii Academiei Române (1966-1975). În 1965 este ales membru corespondent al Academiei Române și în 1974, membru titular; discursul său de recepție (3 februarie 1975) se intitulează Viața și opera lui Theodor Vârnav. C. a debutat cu foiletoane critice în 1923, în „Facla literară”. Se afirmă de la început ca un redutabil polemist. Ține o cronică literară la „Adevărul” (1928-1937, 1945-1947) și face gazetărie politică și culturală la
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
cu Marin Preda, de care însă - fire voluntară - va divorța peste patru ani. În această perioadă destinul ei poetic se va cristaliza definitiv. Acum scrie Suita lirică, dedicată marelui prozator, care va intra în componența adevăratului ei volum de debut, intitulat Distanțe și tipărit în 1962. În același an traduce și publică Hamlet de W. Shakespeare, sub pseudonimul Ștefan Runcu. În 1965 participă la Bienala Internațională de Poezie de la Knokke-le-Zoute (Belgia), stabilindu-se apoi în Franța. După vicisitudinile primilor ani de
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
postul de radio Europa Liberă. În 1970, este distribuită de regizorul Eric Rohmer în filmul Genunchiul Clarei, în care interpretează rolul feminin principal, o poetesă din Est. În 1972, la Londra, produce ea însăși un film de mister și parapsihologie, intitulat Bilocation, încoronat cu un premiu la Psychic Film Festival, New York-Montreal. C. își traduce singură în limba franceză poeziile, pe care le adună în volumul La Déesse au sourcil blanc (1984). Poeta aparține generației lui Nicolae Labiș, căruia îi și
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
Mentalități”. Se impun, la capitolul rubrici, „Diligența poștală” a lui Emil Brumaru (uneori, un fel de „poștă a redacției”, alteori făcând loc savuroaselor, jucat-candidelor și ironic-senzualelor poeme, scrisori sau tablete semnate de poetul-doctor de la Dolhasca) și tabletele lui Val Gheorghiu, intitulate „Chacall”. Rar, apar și numere tematice: dedicate Basarabiei, momentului 1848, Sărbătorilor de Paști etc. Din ianuarie 1996, de când redactor-șef devine Cassian Maria Spiridon, în august 2001 alăturându-i-se, ca redactor-șef adjunct, Dan Mănucă, C.l. intră sub o
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
extinse cu timpul la 48) și cu frontispiciul de odinioară. Numerele sunt redactate color, reproducând de fiecare dată operele unor graficieni, plasticieni, sculptori români mai vechi sau mai noi. Ținuta este una de excepție. Editorialul semnat de Cassian Maria Spiridon, intitulat Un alt început, susține ideea unei etape cu adevărat noi începând de-abia cu această dată. Perioada anterioară (1989-1995), cu plusurile și minusurile ei, vizibile și în inegalitatea și ezitările revistei, ba chiar și în inconsecvența aparițiilor numerelor, frecvent duble
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Din viața scriitorilor (1937), iar celelalte adună aproape toate versurile publicate în periodice: Cântecele mele (I-II, 1922-1924), Priveliști și reverii (1929), Astrale (1931), Muguri (1935), Peisagii și simfonii (1936), De prin secoli... (1936). Convingerea lui C., mărturisită în paginile intitulate Din viața scriitorilor, este că poezia sa oferă literaturii române replica lirică a prozei sadoveniene, motiv pentru care se consideră „unic” în ceea ce privește „savoarea graiului vechi” folosit în poeme. Sunt însă exerciții poetice modeste, elanului cu care se apropie de tematica
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
de la 1 aprilie 1872 până la încetare - lunar. După 1 aprilie 1885, sediul redacției s-a mutat din Iași la București. Până la 1 mai 1893, revista a avut în fruntea ei, ca redactor răspunzător, pe Iacob Negruzzi, care, de la această dată intitulându-se director, și-a asociat un comitet alcătuit din colaboratori tineri. Peste aproape doi ani, la 1 ianuarie 1895, I. Negruzzi cedează în întregime conducerea unui comitet de redacție, format din Teohari Antonescu, I. Al. Brătescu-Voinești, M. Dragomirescu, D. Evolceanu
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Regale pentru Literatură și Artă, în a cărei editură a și apărut în 1947. După această dată, C. și-a încetat activitatea publicistică, trăind într-o completă recluziune. Abia după două decenii a revenit în peisajul liric contemporan, cu versurile intitulate Dincolo de cuvinte (1967). Cultivând o poezie abstrasă din sfera dogmatismului care, în pofida unei ușoare liberalizări, încă mai bântuia epoca, C. și-a conturat un profil liric distinct prin volumele succesive Determinări (1970), Codice (1974), Ianuarii (1976), reunite, împreună cu Decor penitent
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
protagonist al unui episod „renascentist” în frământatul și contradictoriul Răsărit, C. însuși (ce uza de o „frumoasă limbă românească” în redactarea actelor curente) este citat, ca autor de imnuri (în slavonă), și printre precursorii poeziei cultice la noi. Ierarhul își intitula ruga penitentă cu un suspin învolburat patetic, Vers de plângere al omului căzut adresat sufletului său, un text, se pare, difuzat în epocă, în manuscris, în lumea ortodoxă. Repere bibliografice: Ioan Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperială de la Viena
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
procopsit, La mahala, Amorul. Femeia. Studiu filosofic pesimist, Pisica miraculoasă) și proză, precum și începuturile literare ale lui Victor Eftimiu, care semnează sub inițiala Victor sau I. B. Victor o serie de poezii (Prigorii și Cârpaciul) sau texte umoristico-satirice, precum acela intitulat Magnum moftologicum, apărut sub semnătura B.P. Hasmodeu. Tânărul debutant excelează în parodii de romane de senzație, cum ar fi: Clopotele blestemate sau cadavru-mblănit. Roman original de mare senzație destinat a face marț pe dnii Xavier de Montepin, Ponson du
BELGIA ORIENTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285685_a_287014]