4,572 matches
-
decide pentru ea de către Tezeu, sub autoritatea căruia se află. Nu ia singură decizii, nu se revoltă („Nulla rispose Emilia”740; „Emilia piș niente disiava,/ se non onesta poterli parlare”741), este un simplu element al decorului, indispensabil pentru declanșarea intrigii, dar rămânând, mai degrabă, o umbră. Femeia în calitate unică de obiect dorit de 729 Ibidem, p. 391. 730 Ibidem, p. 54. 731 Ibidem, p. 48. 732 Ibidem, p.79. 733 Ibidem, p. 81. 734 Ibidem, p. 84. 735 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
le adună, ci rivalizează cu ele în frumusețe. Poemul încearcă să ne înfățișeze 2descrierea unei femei ideale, dar sfârșește prin a realiza altceva. Emilia reprezintă u2n simbol, și așa cum sesizam și la Boccaccio, un element al decorului necesar pentru declanșarea intrigii, nu are o individualitate distinctă: „Emilia reprezintă unul dintre acele principii care fac lumea descrisă de autor tolerabilă și, dacă i s-ar fi dat o personalitate, și-ar 742 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 33. (trad. n.) 743 E. Talbot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
n.) 743 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 47. (trad. n.) 744 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 54. 201 pierde semnificația simbolică, scop spre care civilizația cavalerească aspiră. În interiorul povestirii abia dacă i se permite să acționeze; intervine în evenimentele intrigii într-un fel pe care cavalerul, naratorul povestirii, îl consideră ideal feminin, rugându-l pe Tezeu să cruțe viețile celor doi cavaleri, atunci când sunt descoperiți luptându-se în pădure, implorându-o pe zeița Diana să o ajute să-și păstreze
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o compatibilitate de vârstă și de istețime, de tinerețe și de spirit critic. Dar în încercarea de a fi alături de cel drag, femeia nu trebuie să evite doar gelozia soțului posesiv, ci și avansurile unui alt pretendent, pălimarul Avesalon, astfel intriga devenind mai complexă. Face față cu 907 Ibidem, pp. 106-107. 908 Linda Lomperis, Bodies that matter in the court of late medieval England and in Chaucer's Miller's Tale, în „The Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
antipodul donnei angelicata, pentru că și aceasta din urmă dovedea numeroase slăbiciuni, ci reprezintă o alternativă modernă, complementară modelului mai vechi, a ceea ce trebuia să reprezinte personajul feminin: nu un simplu element estetic, ci o complexitate, nu un factor declanșator al intrigii, ci o personalitate distinctă. În capodoperele celor doi scriitori se construiește o nouă feminitate, după o 1049 Alexandru Balaci, op. cit., p. 160. 283 logică modernă de comportament uman.1050 Acceptăm observația unui critic literar potrivit căreia: „Femeia protagonistă nu mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
antipodul donnei angelicata, pentru că și aceasta din urmă dovedea numeroase slăbiciuni, ci reprezintă o alternativă modernă, complementară modelului mai vechi, a ceea ce trebuia să reprezinte personajul feminin: nu un simplu element estetic, ci o complexitate, nu un factor declanșator al intrigii, ci o personalitate distinctă. În capodoperele celor doi scriitori se construiește o nouă feminitate, după o logică modernă de comportament 5 uman” (p. 277). Trebuie să observ că autoarea tezei împărtășește mărturisit, în finalul acestui citat, opinia criticului Alexandru Balaci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Giovanni Boccaccio: The Decameron, A New Translation, 21 Novelle, Contemporary Reactions, Modern Criticism, translated and edited by Mark Musa and Peter E. Bondanella, New York, W.W. Norton & Company, 1977, pp. 161-162. 49 Ibidem, p. 163. 30 și, mai ales, al intrigii. John Dryden avea dreptate să afirme că în Povestirile din Canterbury avem întreaga diversitate creată de Dumnezeu („Here is God's plenty.'” 50). Femeia reușește în operele celor doi autori să recapete un statut de care a fost privată, acela
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
limite impuse. Personajele lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer nu sunt lipsite de individualitate, nu reprezintă doar simple figuri, implicate în derularea faptelor, ci tind să devină caractere, cu o istorie individuală. Observăm o deplasare a interesului de la intrigă și acțiune spre personaj, spre agentul care declanșează evenimentele 113. 113 Herta Perez, Ipostaze ale personajului în roman, Iași, Editura Junimea, 1979, p. IX. 48 IV. Educația personajelor feminine IV. 1. Doi medievali preocupați de instruirea femeii Giovanni Boccaccio și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu evită nici preocupările cinegetice, atât de îndrăgite de bărbați. Sunt puține personaje feminine în opera lui Boccaccio care apar menționate cu un asemenea cumul de însușiri, mai ales în sfera culturală. Desigur toate acestea nu l-au putut decât intriga pe cinicul Ambrogiuolo, absolut convins că o femeie este o trădătoare înnăscută, ilustrând prin replicile sale misoginismul unei epoci patriarhale: „muierile, de pot să-și facă pofta într-ascuns, de bună seamă o fac, iar de n-o fac, doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
hangiu să dea curs promisiunii făcute de a relata ceva plăcut de-a lungul călătoriei spre Canterbury. Tzvetan Todorov remarca cu justețe că „personajul este o poveste virtuală, care nu este povestea vieții sale. Orice personaj nou înseamnă o nouă intrigă. Suntem în împărăția oamenilor povestiri.” 271 Prologul târgoveței din Bath devine cel mai consistent, amplu în detalii relevante pentru tipologia în care ne propunem să încadrăm personajul, aceea a donnei demonicata, și de o expresivitate certă. Poate fi subdivizat în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
precădere în planul mariajului, așa că se poate spera, în opera lui Geoffrey Chaucer, la o îmbunătățire a relațiilor dintre sexe. 444 Femeile ocupă un loc predominant în povestire, ceea ce dovedește că rolul lor devine din ce în ce mai important. Nu mai avem o intrigă centrată pe figuri masculine și pe fapte de arme, eroice, ale acestora, ci pe un grup de femei nobile care își exprimă dorința de a afla ceea ce le definește. Bătrâna este înțeleaptă, vorbește ca un cleric, se transformă pe sine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
istorisiri spuse oamenilor în piețe publice de către trubaduri sau cantastorie, și erau bazate, în mare parte, pe romanele franțuzești, deși unele puteau fi și orientale ca proveniență. Cantare reprezenta un gen popular prin excelență. Protagoniștii erau nobili plini de farmec, intrigile dramatice, simple și dinamice, cu treceri rapide de la un moment la altul. Nu exista observație psihologică, remarcăm rara prezență a dialogului, iar evenimentele cunoșteau un deznodământ fericit. Spre deosebire de aceste narațiuni elementare, Boccaccio introduce portrete psihologice mai bogate, acordă mai mare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
slujească dragostei spre cei care nu mai sunt loiali femeilor sau zeilor iubirii într-o manieră atât de naivă.711 Personajele masculine sunt frecvent dominate de o dorință necontrolată, irațională (sunt personaje implicate, ca de altfel și cele feminine, în intrigile altor bărbați - tați răi, unchi geloși, stăpâni războinici - constrânși de forțe pe care nu le pot controla și incapabili de a-și dirija propriul destin 712), se transformă în violatori (Tereu abuză de Philomela în mod inexplicabil, nemotivat, poate chiar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
decide pentru ea de către Tezeu, sub autoritatea căruia se află. Nu ia singură decizii, nu se revoltă („Nulla rispose Emilia”740; „Emilia piș niente disiava,/ se non onesta poterli parlare”741), este un simplu element al decorului, indispensabil pentru declanșarea intrigii, dar rămânând, mai degrabă, o umbră. Femeia în calitate unică de obiect dorit de 729 Ibidem, p. 391. 730 Ibidem, p. 54. 731 Ibidem, p. 48. 732 Ibidem, p.79. 733 Ibidem, p. 81. 734 Ibidem, p. 84. 735 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
le adună, ci rivalizează cu ele în frumusețe. Poemul încearcă să ne înfățișeze 2descrierea unei femei ideale, dar sfârșește prin a realiza altceva. Emilia reprezintă u2n simbol, și așa cum sesizam și la Boccaccio, un element al decorului necesar pentru declanșarea intrigii, nu are o individualitate distinctă: „Emilia reprezintă unul dintre acele principii care fac lumea descrisă de autor tolerabilă și, dacă i s-ar fi dat o personalitate, și-ar 742 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 33. (trad. n.) 743 E. Talbot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
n.) 743 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 47. (trad. n.) 744 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 54. 201 pierde semnificația simbolică, scop spre care civilizația cavalerească aspiră. În interiorul povestirii abia dacă i se permite să acționeze; intervine în evenimentele intrigii într-un fel pe care cavalerul, naratorul povestirii, îl consideră ideal feminin, rugându-l pe Tezeu să cruțe viețile celor doi cavaleri, atunci când sunt descoperiți luptându-se în pădure, implorându-o pe zeița Diana să o ajute să-și păstreze
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o compatibilitate de vârstă și de istețime, de tinerețe și de spirit critic. Dar în încercarea de a fi alături de cel drag, femeia nu trebuie să evite doar gelozia soțului posesiv, ci și avansurile unui alt pretendent, pălimarul Avesalon, astfel intriga devenind mai complexă. Face față cu 907 Ibidem, pp. 106-107. 908 Linda Lomperis, Bodies that matter in the court of late medieval England and in Chaucer's Miller's Tale, în „The Romanic Review”, March 1995, vol. 86, nr. 2
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
antipodul donnei angelicata, pentru că și aceasta din urmă dovedea numeroase slăbiciuni, ci reprezintă o alternativă modernă, complementară modelului mai vechi, a ceea ce trebuia să reprezinte personajul feminin: nu un simplu element estetic, ci o complexitate, nu un factor declanșator al intrigii, ci o personalitate distinctă. În capodoperele celor doi scriitori se construiește o nouă feminitate, după o 1049 Alexandru Balaci, op. cit., p. 160. 283 logică modernă de comportament uman.1050 Acceptăm observația unui critic literar potrivit căreia: „Femeia protagonistă nu mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lor, care Încurajează o stare de iritare continuă. Relația cu sexul opus și organizarea familiei sunt În așa fel construite, Încât generează conflicte iremediabile. Structura de bază a relațiilor de rudenie se numește rope și este o mașinărie perfectă de intrigi și ură. Tatăl și mama sunt capii unor familii diferite. Rope-ul tatălui e compus din fiice, nepoți, strănepoate, stră-strănepoți, altfel spus, o generație de femei și una de bărbați. Rope-ul mamei e exact invers. Cele două familii se urăsc, dar
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
univ. C. Rădulesc u Motru, dar și materiale care reflectă conflicte de idei cu Paloda, „care‐și schimbă amanții după cantitate și nu după calit ate”, amintindu‐ i că Viitorul, care era putred de obscenități, trivialități, injurii, calomnii ordinare și intrigi, boli grave care l ‐au făcut să dispară de timpuriu...” De la 15 februarie 1908, cu numărul 9, Zorile devine zia r 239 conservator‐ democrat, colectivul de redacție înscriindu‐ se și el în partidul respectiv. În ce privește conducătorul ziarului - Vasile Georgescu - Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
definiția manipulării În DEX vom găsi următoarele sensuri figurative pentru sinonimul său „a manevra“: a face uz de diverse mijloace (incorecte) pentru a atinge un anumit scop; mijloc de a acționa În vederea atingerii cu orice preț a unui scop; uneltire, intrigă, mașinație. Denumirea de „Neuro-Linguistic Programming” („Programare NeuroLingvistică”) provine de la disciplinele care au influențat Începuturile acestui domeniu. Totul a Început ca un studiu al relației dintre neurologie, lingvistică și patternuri (modele) de comportament (denumite „programe”). „Neuro” se referă la sistemul nervos
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
făcând din „stânga” „dreapta” și invers. Din mijlocul acestui zumzet difuz, în Parlament s-au auzit doar exclamațiile ritoase ale lui Voronin - comunistul cu idei puține, dar fixe: „Vom merge pân’ la capăt. Pe comuniști n-o să-i biruie nimeni!”. Intrigile de alcov, minciuna și scamatoria, nesfârșitele schisme dintre democrați, abil întreținute de manipulatorii din culise, au sfârșit prin a spori într-un mod absurd influența politică a comuniștilor, la presiunea cărora se sparg alianțe și sunt destituiți miniștri, deși, formal
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
drept vorbind, nu a avut deloc cu ce să se înfățișeze la o dare de seamă în fața poporului, pe care l-a amețit cu promisiuni nesăbuite. Petru Lucinschi se antrenase atât de mult în sforăriile sale de culise și în intrigi de palat, încât nu a sesizat, nici măcar în ultima clipă, că își pregătește propria debarcare. Memoria timpului îi va reține, probabil, profilul de monument al ezitărilor și al expectativei, de maestru neîntrecut al intrigilor și al combinațiilor fără scrupule. Ultima
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sforăriile sale de culise și în intrigi de palat, încât nu a sesizat, nici măcar în ultima clipă, că își pregătește propria debarcare. Memoria timpului îi va reține, probabil, profilul de monument al ezitărilor și al expectativei, de maestru neîntrecut al intrigilor și al combinațiilor fără scrupule. Ultima sa „creatură politică” - Alianța Braghiș - s-a dovedit o adunătură de ariviști, care și-a trădat „boss-ul” cu prima ocazie. Ce figură emblematică a fost, pentru garnitura cu care a marșat în anii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nici de președintele Putin, nici de ideologul de curte Mihalkov pentru a se impune în concurs. Dimpotrivă, Iagudin a declarat că a învins tocmai pentru ca s-a putut antrena liniștit și în excelente condiții în America, departe de vacarmul și intrigile din lumea sportului rusesc, unde nu este agreat printre altele și pentru faptul că este filoamerican, că vorbește perfect engleza și că a refuzat să îmbrace rubașka, așa cum o face adversarul său Evgheni Pliushcenko... Uite așa am consumat în această
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]