19,025 matches
-
sînt posibile doar în textele ficționale. Harweg îl citează numai pe Thomas Mann. Se poate obiecta că stilul narativ al lui Thomas Mann nu este, în general, unul personal, ci mai degrabă are trăsături auctoriale foarte pronunțate. Atunci cînd propozițiile introductive izolate mai sus în citat sînt citite în context, devine clar imediat că personajul-narator, nu cel reflector, domină începutul povestirii. Pentru a demonstra acest lucru, începutul din opera Schwere Stunde este citat aici într-un paragraf de mare întindere: S-
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Cu excepția primului paragraf, Schwere Stunde este o narațiune cu o situație predominant narativă, dar nu exclusiv personală. Figura ficționalizată a lui Friedrich Schiller, care funcționează ca personaj-reflector, influențează prezentarea mai mult decît personajul-narator auctorial, care vorbește ocazional. Prin intermediul unei propoziții introductive etice, începutul narativ anticipează situația narativă personală care predomină în povestire, dar referința pronominală nedeterminată a propoziției etice este diminuată brusc de vocea naratorului. Prezența personajului-narator trebuie doar să fie insinuată pentru a sugera cititorului că nedeterminarea începutului narativ va
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
erau doar diferite nuanțe ale căldurii 394. La început, naratorul rămîne în întregime în plan secundar, astfel încît persoana introdusă de pronumele personal ea poate deveni cu adevărat personajul-reflector și se poate stabili o veritabilă perspectivă internă. Cititorul percepe descrierea introductivă a peisajului prin ochii și din punctul de vedere al reflectorului, ceea ce înseamnă că el începe deja să empatizeze cu personajul-reflector, înainte de a ști cine este această persoană cu toate că acest lucru poate părea paradoxal. În consecință, situația cititorului este aici
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
individuală, de regulă, ele se suprapun sau apar ca și cum ar fi încapsulate unul în interiorul celuilalt. Voi examina mai îndeaproape cîteva aspecte ale acestor două fenomene. 7.1.2. Regizarea auctorială a dialogului Regizarea dialogului prin verba dicendi și alte forme introductive este una dintre sarcinile naratorului, care este aproape exclusiv funcțională și pe care cititorul, de regulă, nu o percepe în întregime ca pe o modalitate de exprimare a personajului-narator. În afara de verba dicendi, există, de asemenea, verbe prin care naratorul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
granițelor dintre situațiile narative, 295, 298 trecerea de la situația narativă auctorială la cea personală, 178, 276-295 v. și continuum de forme verb, forme temporale finite și non-finite în titlurile de capitole, 72-81 al proceselor interioare, 144 v. și negație verbe introductive, 222, viziune din afară, 97, 121 v. și viziune din interior viziune din interior, 71, 91, 121, 123, 164, 178, 181, 201-205, 339 distribuția reprezentării viziunilor din interior, 206 prezentare nemediată a lumii interioare, 202-205 refuz, 181, 202 v. și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Jalousie oder die Eifersucht, Stuttgart 1959, 95. 536 Ibid., 36. 537 Beckett, Residua. Prosadichtungen in drei Sprachen, Frankfurt/M. 1970. 538 D. Lodge, "Samuel Beckett: Some Ping Understood", în The Novelist at the Crossroads, 174-175. ----------------------------------------------------------------------- TEORIA NARAȚIUNII 8 1 Cuvînt introductiv Prefață Prefață la ediția a doua Introducere Intermedierea ca trăsătură generică a narațiunii Gradul zero al intermedierii O nouă abordare a definiției situațiilor narative tipice Opoziția "persoană" Opoziția "perspectivă" Opoziția mod Cercul tipologic Bibliografie Index de termeni Index al autorilor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
tehnice produc sau sînt conținutul cultural). A realiza o încartiruire teoretică a conceptului de mediologie, a stabili legăturile și diferențele ei față de alte discipline, precum și a sesiza relația dintre termenul de comunicare și cel de transmitere constituie miza acestui demers introductiv. Concizia demarcațiilor conceptuale, acuratețea disocierilor și a propunerilor, precum și alegerea aplicațiilor fac din proiectul articulat de către Régis Debray o referință necesară pentru toți cei care se interesează de fenomenul cultural în ansamblul său și mai ales de importanța marilor mijloace
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
acestor tehnici pare mult mai importantă decît un discurs valorizator, deși efectele lor sînt greu de identificat și de anticipat, ele apărînd în relații complexe cu lucrurile și evenimentele pe care le susțin. O ultimă deschidere pe care acest studiu introductiv își propune să o realizeze se referă la modalitatea în care Régis Debray lasă să transpară relația dintre public și privat, cuplu conceptual ce se discută intens într-o perioadă în care redimensionările sociale și schimbarea stilului de viață cer
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
8.3.7. Decompoziția unui model cu 3 variabile. Interacțiuni de ordinul 2 și 3 / 336 8.3.8. Modele saturate/ nesaturate / 338 8.3.9. Selectarea unui model potrivit / 339 8.4. Analiza factorială / 343 8.4.1. Noțiuni introductive / 343 8.4.2. Factori și variabile / 344 8.4.3. Variație, covariație și corelație / 346 8.4.4. Combinațiile liniare și derivațiile variației și covariației / 348 8.4.5. Derivația structurii covariației din structura factorială / 349 8.4.6
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din meniul principal), rezultatele acestor proceduri fiind salvate în fișierul de rezultate. SPSS va da în mod automat fișierului de date extensia "sav", fișierului de rezultate extensia "spo" și fișierului de sintaxă extensia "sps". În continuare vom prezenta câteva noțiuni introductive despre aceste fișiere. Cele trei ferestre pot fi deschise concomitent, astfel fiind posibilă executarea mai multor acțiuni: intrarea în fișierul de date și deschiderea unei baze de date, furnizarea de instrucțiuni privind analizele care trebuie făcute, și examinarea fișierului de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
efectul cel mai mare îl are vârsta). Valoarea Hi pătrat pentru acest model este 3,92, p=0,27, acceptăm deci ipoteza de nul că datele observate sunt prezise de cele așteptate. 8.4. Analiza factorială 8.4.1. Noțiuni introductive Analiza factorială se referă la o varietate de tehnici statistice a căror obiective comune este să reprezinte un set de variabile în termenii unui număr mic de variabile ipotetice. Analiza factorială urmărește cercetarea legăturilor de interdependență dintre mai multe variabile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu identic cu cel numit, originea numelor divine (dacă aceasta e numai revelația sau mai sunt și alte origini), cum trebuie considerat ≤adÖ-ul despre cele 99 de nume etc. Un numar dintre acestea sunt tratate în prima parte, introductiva, intitulată Al-saw"biq wa al-muqaddim"t, iar celelalte, în ultimă, consacrată „chestiunilor complementare”: al-law"≤iq wa al-takml"t, pe când partea din mijloc, intitulată al-maq"œid wa al-gh"y"t, tratează subiectul propriu zis. Ghaz"l își limitează și el
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cel mai potrivit pentru crearea cadrului conceptual care va servi ca bază studiului individual” (Mackenzie, Michael, Jones, 1975, p. 159). Se utilizează, de asemenea, ca modalitate de prezentare, cu anticipație astructurii logice a materiei care urmează a fi studiată (prelegerea introductivă) sau de sintetizare a unui conținut mai vast deja parcurs (prelegerea de sinteză). Realizarea unei prelegeri necesită o grijă deosebită de acordat esențializării informației, ierarhizării stricte a ideilor și coerenței acestora, dezvăluirii argumentației științifice, enunțării unor ipoteze și teorii, analizei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
comună tuturor formelor de activitate, motrice sau intelectuale, tuturor disciplinelor de Învățământ și ciclurilor școlare și postșcolare, Învățarea prin exercițiu (exersare) cunoaște o gamă extrem de largă și de nuanțată de tipuri de exerciții. După funcțiile Îndeplinite, există, de exemplu, exerciții: introductive,de observație, de asociație, de bază, de exprimare concretă (desen, lucrări manuale, gimnastică, jocuri educative), de exprimare abstractă (lecturi, scris, cânt, limbaj vorbit), repetitive (de modele autentice, de vorbire), de operaționalizare, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, paralele, operatorii, structurate, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care au jalonat în mod dramatic istoria sociologiei educației s-au raportat la propriul domeniu de cercetare, urmând soluția pe care sociologul francez Mohamed Cherkaoui (1986) a dat-o în cursul său de sociologia educației. Alex Inkeles, în studiul său introductiv „What is Sociology?” (1964), a afirmat că orice știință poate fi definită pe trei căi alternative: - arătând care este obiectul de studiu al respectivei științe; - investigând definițiile pe care specialiștii din respectivele domenii le dau specialității lor; - analizând tematica studiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Anton and Anthony Preus (eds.), Albany: Suny Press, 1989. Platon, „Politeia”, Höffe, Otfried (ed.), (Klassiker Auslegen, 7). Akademie Verlag, Berlin, 1997. Plato. Selected Myths, edited by Catălin Partenie, Oxford-New York, Oxford University Press, 2004. Miturile lui Platon, antologie și studiu introductiv de Cristian Bădiliță, București, Humanitas, 1996. II. Lucrări de autor: Bădiliță, C., Platonopolis, sau împăcarea cu filosofia, ed. Polirom, Iași, 1999. Cornea, A., Platon filosofie și cenzură, București, Humanitas, 1995. Cornea, A., Când Socrate nu are dreptate, București, Humanitas, 2005
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
p. 258. De văzut și Vasile Muscă, Introducere în filosofia lui Platon, Ed. Polirom, Iași, 2002, pp. 144-153. Cf. Banchetul, 178a-180c. Vezi Gabriel Liiceanu, „Lămuriri preliminare la Phaidros”, în Platon, Opere, IV, p. 373, precum și Petru Creția, „Despre iubire”, studiu introductiv la Banchetul, Ed. Humanitas, București, 1995, pp. 21-22. Cf. Banchetul, 198c-199b. Cf. ibidem, 180c-185e. Cf. ibidem, 177d-e; 193b-c. Cf. ibidem, 184c-d, trad. Petru Creția. Cf. Aristotel, Metafizica, III(B), 1, 995a. „Căci unora ca aceștia nu le e lămurit scopul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
asume, din delicatețe, victoria; un alt motiv ar fi Pausanias: acordând pederastiei un loc atât de important, Socrate vrea să evite de a fi pus, fie și involuntar, în situația neplăcută a lui Pausanias (cf. Petru Creția, „Despre iubire”, studiu introductiv la Platon, Banchetul, Ed. Humanitas, București, 1995, pp. 45-46). Cf. Banchetul, 199e. Cf. Gorgias, 486e; Criton, 47e. Cf. Euthyphron, 5d; 6d. Cf. Phaidon, 100b. Cf. Republica, 596a. Cf. Banchetul, 211a-b, trad. Petru Creția. Cf. ibidem, 201c-d, trad. Petru Creția. Cf.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
1975 și 1994 au abordat tema creativității. Prin comparație, studiile axate asupra tehnicilor de citit reprezintă aproximativ 1,5% din totalul articolelor cuprinse în Psychology Abstracts în același interval de 20 de ani. Dacă luăm în considerare și indexul manualelor introductive de psihologie, descoperim că noțiunea de creativitate beneficiază de atenție minimă. În timp ce inteligența ocupă, de pildă, o parte considerabilă dintr-un capitol sau chiar un capitol întreg, creativității îi sunt dedicate abia câteva paragrafe. Facultăți renumite de psihologie oferă rareori
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
consultării cu editorul, s-a alcătuit o astfel de echipă de cercetători ai domeniului formați în perioada post-revoluționară, pentru transpunerea în fapt a acestui proiect. Inițial și prin prisma experienței noastre didactice, manualul a fost conceput ca fiind destinat cursului introductiv de Relații internaționale la specializările de profil (Științe politice și relații internaționale). Datorită vastității subiectelor abordate - acoperind perspective istorice, teoriile cele mai influente, problematica practică și conceptuală a securității internaționale și teme majore de reflecție ale domeniului, netratate pe parcursul altor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și teme majore de reflecție ale domeniului, netratate pe parcursul altor cursuri ale curriculei de specialitate -, credem că manualul poate fi folosit pe întregul parcurs al studiilor universitare și masterale de profil, precum și de toți cei interesați de o tratare academică introductivă a acestor subiecte. Din motive obiective, ne-am concentrat asupra acelor subiecte care dau specificul relațiilor internaționale, abandonând tratarea acelora care în universitățile românești sunt acoperite de alte discipline - spre exemplu, procesele integrării. Fiind un manual, am ales o abordare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a unor metode alternative și a unor recomandări de politici publice alternative non-discriminatorii și echitabile față de diferențele de gen. O caracterizare foarte succintă a fiecărui curent teoretic feminist al relațiilor internaționale poate aduce mai mult conținut și claritate acestor considerații introductive. Reducerea lor la un singur curent este imposibilă din cauza diversității și, mai ales, dat fiind că între ele există diferențe epistemologice, metodologice, ontologice și axiologice semnificative. În ultimele decenii, majoritatea teoriilor politice feministe au dobândit proiecții în domeniul relațiilor internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
activitatea. Este interzis ca deciziile privind o persoană să fie afectate de acceptarea sau respingerea de către persoana în cauză a unui comportament ce ține de hărțuirea sau de hărțuirea sexuală a acesteia. 11. La alineatul (2) al articolului 10, partea introductivă va avea următorul cuprins: (2) Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărțuire sau hărțuire sexuală, având ca scop. 12. Articolul 11 va avea următorul cuprins: Art. 11 Pentru prevenirea și eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Art. 23-9 În fiecare județ și în municipiul București se constituie comisia județeană, respectiv a municipiului București, în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați (COJES) în vederea îndeplinirii prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 285/2004. 17. La articolul 24, partea introductivă va avea următorul cuprins: Art. 24 Agenția asigură respectarea și exercită controlul asupra aplicării prevederilor prezentei legi în domeniul său de activitate, prin instituțiile coordonate sau subordonate Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei care au în responsabilitate aplicarea de măsuri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
contravențională de la 15.000.000 lei la 150.000.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 8, alin. (1), art. 9, alin. (1) și (2), art. 10, art. 12 și ale art. 14 20. 26. La alineatul (2) al articolului 40, partea introductivă va avea următorul cuprins: (2) Constatarea contravențiilor prevăzute de prezenta lege se face de către: 27. La articolul 40 se introduc două noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins: (3) Procesele-verbale de constatare a contravențiilor se transmit de îndată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]