4,202 matches
-
grea este crucea/ Ce-mi pus-ai pe umeri./ Bizară răscrucea/Și nu găsesc CALEA/Să vin către TINE, / Dar TU ești pe cruce,/Mă-ndrumă, SUBLIME...“( Rugă). Mugurel Pușcaș, un poet ce-și lasă ideile, trăirile și meditația să inunde paginile. O filozofie subtilă în care reflexivitatea, frământarea, neliniștea metafizică devin dominante. Este critic cu el însuși, căutând perfecțiunea. În subcapitolul “Cabana iubirii“ poetul aduce ofrandă pasiunii arzătoare, prin vers. Mugurel Pușcaș scrie dintr-un plin sufletesc ce se revarsă
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
blestemat, Durere? De ce îmi răscolești mânia? De ce mă faci să explodez și să ard tot Universul? Dă drumul lacrimilor tale să curgă șiroaie, să-mi stingă furia și să mă liniștesc! Se porni o ploaie torențială care stinse pârjolul și inundă grădina. Slujitorii reveniră la Soare-Împărat, iar căpitanul Foc Nestins îndrăzni cu o întrebare: - Și acum ce facem, Majestate? - Luați-i pe cei doi străini și aruncați-i în temnița cuptoarelor! Faceți-i scrum! Iar pe fiica mea s-o duceți
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
Își sfâșie trăirea cu forma ireală. Respiră printr-o stampă a Căilor Lactee, Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele, Răvășitor, e Phoenix din mit, printr-o scânteie Aruncă, spre-a renaște, un trup în limbi rebele. Hoinar printre planete, inundă omenirea Cu fraze adormite, în nopți ce-și torc misterul. E simfonie scrisă, exaltă dăltuirea Cu-amprenta dulce-amară ce-alungă efemerul. Se-amuză-n nebunia-i, cu vise zgribuite Pe gheață azvârlite, de-o mână de iluzii, Se amăgește-n patimi, prin
HOINAR de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374287_a_375616]
-
câteodată încerc să scriu un poem și mă trezesc rătăcit printre cuvinte ca într-o pădure virgină de unde nu mai pot ieși, încerc să mă orientez după mușchii copacilor, unde e nordul, unde e sudul, vestul și estul, dar mă inundă întunericul pădurii și atunci fac din cuvinte o cetate unde încerc să-mi așez rosturile inimii după legea nescrisă a celui rătăcit prin pustie. chem în ajutorul meu vulturii, sentimentele, iubita, prietenii și încep să vorbesc cu ele. am în
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
Publicat în: Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului Nunta cerului albastru N-are-n lume asemănare, În fiece colț de astru E de-a pururi sărbătoare. Dumnezeu deschide Raiul Cu iubirea Lui divină, Stelele-și pornesc alaiul Și inundă cu lumină. Luna, vălul își intinde S-ajungă până la Soare, Necuprinsul îl cuprinde Cu iubirea ei cea mare. Zânele cu ochi albaștri, Domnișoare de onoare, Plutesc pe fluturi măiaștri Cu aripi strălucitoare. Cu bagheta lor de aur Aprind flacăra iubirii
NUNTA COSMICĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362215_a_363544]
-
și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul! Măsura omului tinde să se (im)plinească, ca și Legea lor cea veche; Creația se întoarce în baierele firii ei, dragostea începe să inunde pământul într-un altfel de potop - cel al Harului. Mângâietorul stă la porțile inimii omului; peste mai mult de cincizeci de zile Se va pogorî in forma limbilor de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
despre chestiunea cu pricina, pe tată-său făcându-l să se îngrozească retroactiv de ce repercusiuni ar fi putut avea acest refuz asupra odraslei sale atât de nesăbuite! Mira ar fi vrut să adoarmă, dar nu putea. Parcă un presentiment îi inunda ființa. Refuza să creadă că avea să i se-ntâmple ceva neplăcut. Prea multe necazuri îi umpluseră de fiere viața în ultima vreme! Până la urmă, găsise puterea să le facă față. De-ar vrea Domnul s-o mai sară... Își
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
dorește o pâine. Indiferența, prostia, lenea veghează Și fără oprire se intersectează. Oameni, mai știti ce e cinstea, prietenia Ce e dreptatea, mila, mărinimia? Drenați-vă mintea de tulburi ape Lăsați blândețea în suflet să sape! Lăsați bucuria să vă inunde Iar fericirea o să abunde. Treziți-vă semeni sentimentele bune Treziți-vă oameni, trezește-te lume! Referință Bibliografică: TREZIȚI-VĂ OAMENI ! / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana
TREZIȚI-VĂ OAMENI ! de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378703_a_380032]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ȚIPĂTUL DRAGOSTEI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017 Toate Articolele Autorului Iar țipă mieii dragostei din noi. Ne crește iarbă verde în retine. Dar vin cu primăvara albe ploi, Și îmi inundă pașii către tine. Adverb și adjectiv și pleonasm mi-ai devenit în falsele oglinzi. Un basm neterminat, un simplu basm, Cu fluturii ce-au devenit omizi. Privești ambiguu, sobru, către mare. E primăvară și printre ecluze. Și nu există semne
ŢIPĂTUL DRAGOSTEI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378695_a_380024]
-
este teamă de multe ori, de lume, de șoapte, de vorbe sau de propriu-mi gând. De ce? Este atât de greu oare să tăiem bariera care ne limitează așteptările? Nu avea cine să îmi răspundă la aceste întrebări care îmi inundau creierul și sufletul. Uneori am impresia că nimic important nu se mai întâmplă în lume. Oamenii își comunică lucruri care de cele mai multe ori îi caracterizează sau poate chiar deloc; își comunică știri, căci ei consideră că știrile sunt importante. Pentru ca
BISERICA, ȘCOALA DIN SUFLETUL MEU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378700_a_380029]
-
Autorului La fereastră, o mușcată Este semn de întâlnire. Cheamă tineri la iubire Și acum ca altădată. Nu se teme niciodată El sau ea de-mpotrivire. La fereastră o mușcată Este semn de întâlnire. Se comunică-n șoptire, Vorba este inundată, Gura des e sărutată, Dar chemarea stă-n privire... La fereastră o mușcată. Referință Bibliografică: Rondelul întâlnirilor secrete / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Malciu : Toate
RONDELUL ÎNTÂLNIRILOR SECRETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378781_a_380110]
-
strâng ochii și mai mult...” (anonim) Te trezești și nu știi de ce o faci...Îți plimbi privirea prin casă și totul ți se pare străin, din nou. Ferestrele sunt tot aceleași pe care le știi, soarele, tot pe acolo te inundă în fiecare dimineață, îți mângâie pleoapele, în jurul tău totul pare la fel ca ieri, ca alaltăieri, ca acum o veșnicie...dar tu ești conștient, chiar mai mult decât ai vrea, chiar mai mult decât trebuie, că nimic nu mai e
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
strâng ochii și mai mult...”(anonim)Te trezești și nu știi de ce o faci...Îți plimbi privirea prin casă și totul ți se pare străin, din nou. Ferestrele sunt tot aceleași pe care le știi, soarele, tot pe acolo te inundă în fiecare dimineață, îți mângâie pleoapele, în jurul tău totul pare la fel ca ieri, ca alaltăieri, ca acum o veșnicie...dar tu ești conștient, chiar mai mult decât ai vrea, chiar mai mult decât trebuie, că nimic nu mai e
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
trebuie să pierdem din vedere că spiritualitatea antică indiană și greco-romană trebuie să fi avut, în realitate, multe trăsături fundamentale comune. Dar, prin răspîndirea creștinismului cu spiritualitatea sa specifică asupra întregii lumi cunoscute din antichitate, vechea spiritualitate păgînă a fost inundată, luîndu-ni-se astfel posibilitatea de a înțelege în mod mai imediat însăși spiritualitatea indiană. De aceea, ni se pare mai folositor a se face efort pentru cunoașterea spiritualității indiene, transmisă peste secole și milenii, adesea fără modificări esențiale, cu scopul de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
publică în reviste din Vechiul Regat, în Viața Românească, în Sămănătorul și în Convorbiri Literare. Calmul și naționalismul veliko-rus cad din nou asupra Basarabiei. În 1912, țarul vine să comemoreze centenarul anexării. O mulțime de scrieri jubiliare în limba rusă inundă țara și soclul unui monument în onoarea țarului Alexandru I este așezat în fața Mitropoliei. Biserica oficială, sub conducerea episcopului Serafim, este apropiată de curentul reprezentat de Uniunea Adevăraților Ruși. Această aliniere a instituției explică, fără îndoială, dezvoltarea unei mișcări religioase
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care au reușit să aibă un contact permanent cu actorii revoltei. Aceștia ne-au mulțumit pentru propunerea noastră de ajutor militar și au cerut sprijinul mijloacelor noastre de comunicație pentru a-i anihila pe teroriști". Reamintim că Occidentul a fost inundat de telegrame emise de agențiile sovietice Tass, ungară MTI și iugoslavă Taniug, și că imaginile care s-au impus publicului occidental timp de cîteva zile proveneau de la informatori sovietici și est-europeni. Vestul a înghițit mesajul: dispreț sau complicitate? Căderea lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
precum se esprimau odinioară confrații noștri. Astfel, calomnia că dreapta e reacționară și-a trăit și ea traiul, și-a avut și ea epoca de înflorire sau mai bine de rodire, căci calomnia e criptogamă și, învechindu-se pe terenul inundat de lumina mare a adevărului, se usucă și dispare ca toate criptogamele ce rodesc la întuneric și în umbră. Deși nu sperăm din partea confraților de la "Romînul" că vor recunoaște pe față eroarea lor, fie voluntară, fie involuntară, dar una știm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
devine mai simțitoare, încît nu e departe momentul în care să vedem apărând în piețele noastre monetă divizionară străină, precum sferturile de rublă rusești. Atunci vom recădea în starea în care eram acum douăzeci de ani, când piața noastră era inundată de moneta divizionară a tuturor statelor din lume, vom vedea piața devenind arena de joc a unor piese demonetizate, precum erau sfanții, sfănțioaicele, orții, puișorii ș. a. Sfertul de rublă a și început să reapară cu o naivă suficiență în piață
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cea de astăzi. Sânt de atunci două sute cincizeci de ani aproape. Închipuiască-și cineva că acum două sute cincizeci de ani bugetul Țării Românești fără Moldova era de 7 000 000 de galbeni, aceasta într-un timp în care aurul american nu inundase Europa; că armata Țării Românești era de 150 000 de oameni, ceea ce amândouă Țările abia ar putea ridica astăzi. Cu toate acestea populația Țării Românești nu era mai mare de două milioane. Ei bine, în acel timp Imperiul germanic întreg n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
face prin reținerea în lagune de depunere. În general, se poate spune că acest factor de mediu poate deveni agent poluant atunci când se depășesc limitele echilibrului ecologic instaurat în anumite biotopuri. Chiar și așa, poate deveni un agent poluant atunci când inundă și asfixiază culturile sau acoperă terenurile fertile. Sursele de poluare caracteristice activității umane Omul, ca ființă vie, produce deșeuri proprii existenței sale și activității depuse. Multe dintre aceste deșeuri nu sunt biodegradabile, iar unele sunt direct toxice, cum ar fi
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
a păcii, lume, lume! ce răsfăț tematic: porumbei și mîneci suflecate, cer albastru și turnătorii incendiare, drapele și portrete, ciocane și seceri, curcubee și decorații... ... unde-s toate astea? în ce secol se petreceau? unde-i edenul balcanic? pe străzile inundate de lumea pestriță? în piețele plesnind de bubuitul glasurilor? în balcoane, în ganguri? pe acoperișuri? cine mai are mînă să picteze această maree nepictural revărsată, s-o transfigureze? cine mai poate sta liniștit în atelierul lui din Sofia, din Atena
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cauți un loc unde miile de porumbei n-au năpădit încă, unde încălțații de descălțații continentelor nu se află pe moment, și te întinzi, pur și simplu, pe dalele multicentenare. De aici, de la cota zero, atît de frecvent și mirific inundată de apele mării, ochii văd ce n-au mai văzut (și, probabil, nu vor mai vedea) niciodată: plăsmuirea din piatră a omului, într-unul din momentele lui astrale, îngemănată cu divinitatea mării, cerului. Bazilica San Marco, palatul dogilor, campanilla: reperele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-i cadă halatul, se-apropie felin de el, îl dezbracă de halat, îl ia de mînă, fac pași moi, ușori pașii lui Iris și John, tineri și se întind îmbrățișați în imensa cadă albastră. Lăsînd robinetele sclipitoare să-i inunde. Baletul lor de iubire fericită, simplă, în translucida apă odorată. O oră? Da, o oră. E cronica lor la filmul tocmai văzut. Iris. 28 octombrie Incredibil! Deschizînd (întîrziat) televizorul, pe la miezul nopții, cînd credibila filmografă Eugenia Vodă ne regalează cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reușind să îngîne totuși o frază divulgau o situație generală mai mult decît precară a mentalului colectiv. Explicabilă, de altfel, pînă la un punct, din moment ce lumea de azi se confruntă cu drame într-adevăr greu de imaginat: zilnic, aceleași televizoare inundă casele cu grozăvii incredibile, iar... ăștia, poftim, ne întreabă de tablouri! Și dacă, restrîngîndu-ne la spațiul nostru, în care condiția materială a celui de pe trotuar, întrebat ce tablou are în casă, pe perete, e cea prea bine cunoscută, atunci absurdul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atenției asupra problemelor în care istoricii se află în dezacord, cea mai importantă dintre ele vizând momentul declanșării chestiunii orientale. Totuși, în două considerații, dar fundamentale, istoricii sunt în unanim acord (excludem deliberat aproximațiile publicistice care, pur și simplu, au inundat tema), și anume că în centrul chestiunii orientale se află Imperiul Otoman cu posesiunile sale și că chestiunea orientală, în accepțiunea sa clasică, ia sfârșit odată cu prăbușirea Imperiului și constituirea statului turc modern. După cum vom vedea, în funcție de modul cum au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]