8,656 matches
-
catacombelor Securității, „mitul superkillerului îndoctrinat ideologic și sângeros”, mitul Armatei salvatoare (p. 74). Concluzia lui Pavel Coruț este următoarea: „În decembrie 1989, România s-a confruntat cu o invazie similară cu cea trăită de Cehoslovacia în 1968” (p. 167) - caracterul invaziei a fost însă informativ-operativ și nu militar. În ciuda multiplei conspirații, nu s-a ajuns la provocarea unui război civil pentru că revolta populară a fost în cele din urmă decisivă, dar și pentru că generalii Gușe și Vlad s-au opus colonizării
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
civil, masacru, genocid, pentru culpabilizarea Armatei în ochii opiniei publice (p. 51). Deși argumentația celor doi autori se orientează în mod evident spre teoria conspirației externe, Sava și Monac afirmă totuși că, în ciuda diversiunilor care au existat, indicând pericolul unei invazii externe, a fost și o revoltă populară autentică, „provocată, încurajată, stimulată, dar apărută pe fondul stării generale de nemulțumire a cetățenilor” (p. 37). Autorii sunt de părere că Nicolae Ceaușescu ar fi intuit „pericolul unei agresiuni externe, care vizează destrămarea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din 17 decembrie 1989 cu muniție de război (de infanterie și artilerie) în cantități uriașe; ofițerii și soldații au fost îndoctrinați în această perioadă cu ideea că trebuie să fie pregătiți pentru un război de apărare a țării împotriva unei invazii de trupe străine, în special din Ungaria (care ar fi urmărit ocuparea Transilvaniei); în cadrul ședințelor de îndoctrinare, pastorul Lászlo Tökes era prezentat ca agent maghiar incitator al unei revolte ce ar fi fost urmată de invadarea Transilvaniei (p. 25). Așa încât
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și după ce acesta a devenit Secretar general al O.N.U.) au fost deosebit de utile pentru urmărirea și, apoi, informarea asupra convorbirilor intercomunitare în Cipru, în cunoașterea din vreme a unor evenimente care s-au produs (lovitura de stat și invazia turcă); legătura cu autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale din Olanda a fost determinantă în desfășurarea acțiunilor de colectare și transmitere în țară de ajutoare umanitare în anii 1990-1992. 3. Activitatea s-a desfășurat în condiții, adeseori tensionate (din cauza relațiilor existente
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
populației, a decis prin vot liber unirea "pe vecie cu Patria mamă România". Notele ultimative ale guvernului sovietic din 26 și 27 iunie 1940 adresate României, acte de punere în aplicare a înțelegerii secrete dintre Stalin și Hitler, urmate de invazia și ocuparea prin forță, începând cu 28 iunie 1940, a Basarabiei, Nordul Bucovinei și ținutului Herța, împotriva voinței populației din aceste teritorii românești, au reprezentat, în mod clar, o încălcare flagrantă a suveranității, integrității și independenței statale a României, o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
militare, schimbul de observatori sau notificarea prealabilă a mișcărilor militare de anvergură, lăsate la latitudinea statelor în cauză. Mai ales caracterul voluntar al notificării prealabile a ultimei dintre aceste măsuri (mișcările militare de anvergură) era de natură să preocupe; doar invazia Cehoslovaciei în 1968 fusese precedată direct, după ce manevrele militare se încheiaseră, tocmai de ample concentrări de trupe și tehnică de luptă către granițele statului cehoslovac. În ceea ce privește "Coșul 2", România a fost interesată ca Actul Final să înscrie măsuri care să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a ratei de schimb a acesteia, provocarea unor conflicte interetnice în fostul Pakistan de Est, toate aceste genuri de acțiuni având menirea de a provoca o situație extraordinară care să aibă drept consecințe reîncorporarea Pakistanului de Est în India, prin invazia acestuia de către trupe Indiene. Dupa înfrângerea Indiei în războiul cu China din 1962 și după războiul indo-pakistanez din 1965, s-a apelat la metoda instigării unei mișcări de secesiune pentru separarea Pakistanului de Est, justificându-se prin necesitățile de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
celui care o resimte de a se adăposti în caz de pericol. Deși, conceptul de securitate se poate aplica oricăror tipuri de amenințări, totuși el se referă la o anumită capacitate de supraviețuire. Statele doresc să se protejeze singure împotriva invaziei externe (amenințare asupra teritoriului sau suveranității); indivizii doresc să se protejeze împotriva celor care le-ar amenința viața lor și viețile celor apropiați lor. Ei doresc să fie liberi de amenințările la proprietatea lor, la valorile lor de bază și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Națiunilor Unite prevedea ideea de securitate colectivă (capitolul VII), pe timpul Războiului rece nu s-au respectat condițiile, nici pe durata agresiunii Coreei de Sud de către vecina sa din nord (1950-1953), profitând de absența fostei Uniuni Sovietice în Consiliul de Securitate, nici pe timpul invaziei Kuweitului de către Irak, provocând Războiul din Golf (1990-1991). În ambele cazuri, aplicarea principiului securității colective a fost diminuat, deoarece O.N.U. a avut un rol limitat, unde S.U.A. au condus operațiuni militare în numele O.N.U. În aceste cazuri
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
referitor la orice chestiune de politică externă pentru Comunitate. Astfel, C.P.E. s-a instituționalizat în 1987 prin Actul Unic European (A.U.E.), dar ea și-a demonstrat fragilitatea, dovadă fiind incapacitatea Comunității Europene de a acționa pe timpul crizelor internaționale majore: invazia Afganistanului de către fosta Uniune Sovietică, primul război din Golf95. Abia doar la sfârșitul Războiului Rece, Tratatul de la Maastricht (1992) a stabilit bazele juridice pentru punerea în aplicare a unei Politici Externe și de Securitate Comună (P.E.S.C., în calitate de cel de-al
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ci ea presupune o activitate complexă, în cadrul căreia se analizează dinainte toate proiecțiile care ar contribui la declanșarea unui conflict european. "Conceptul nostru tradițional de autoapărare (până la Războiul rece și pe toată durata sa) se baza pe ameninațarea cu o invazie. Dar în confruntarea cu noile amenințări, se ia în considerare acțiunea pe plan extern, care se situează în prima linie de apărare"12. Cu alte cuvinte, este vorba despre o schimbare strategică de securitate, care pune în lumină ultimele evoluții
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mai veche și mai reușită societate deschisă a devenit victima prejudecăților? în ultima mea carte, intitulată The Bubble of American Supremacy îSupremația americană: un balon de săpun), am încercat să arăt vina administrației Bush. Am numit lupta împotriva terorii și invazia Irakului anomalii temporare care vor putea fi remediate la următoarele alegeri. Dar președintele Bush a fost reales și mă văd acum în situația de a cerceta mai în profunzime erorile societății americane contemporane, lucru pe care mi-l propun în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
am greșit? Aceasta este problema pe care o discut aici. însă, înainte de aceasta, trebuie să iau în considerare o posibilă obiecție: în mai puțin de doi ani de la realegerea președintelui Bush, opinia publică s-a întors împotriva lui și a invaziei Irakului. Poate că nu electoratul e de vină; poate că alegerile au avut loc puțin prea devreme, înainte ca realitatea crudă să iasă la iveală. Aș vrea să pot crede aceasta, însă realitatea arată contrariul. Publicul american se opune războiului
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
virtuțile atingerii unei mai bune înțelegeri a realității. Sper că aceasta ajută la clarificarea argumentării mele. Acest argument a fost recent testat de administrația Bush, ghidându-se după convingerea - neexprimată direct - că adevărul poate fi manipulat. Să privim însă rezultatele: invazia Irakului a fost un eșec lamentabil, chiar evaluat din punctul de vedere al obiectivelor administrației Bush. Acesta este un argument puternic în favoarea procesului critic care stă la baza unei societăți deschise. Deși este relativ simplu, argumentul e unul filosofic, iar
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Platon, dar fără să știe unul de altul. Nu am găsit nici o referire la Leo Strauss în scrierile lui Popper. Acesta din urmă mi-a fost mentor, Leo Strauss fiind mentorul lui Paul Wolfowitz, unul dintre cei care au plănuit invazia Irakului. Deși publicul american nu este interesat de discuții filosofice abstracte, faptul că noțiunea de societate deschisă nu este bine înțeleasă are consecințe deosebit de grave. Societatea deschisă are la bază admiterea faptului că înțelegerea noastră este limitată și că realitatea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Ea a fost utilizată de administrația Bush în propriul interes, care contrazice principiile societății deschise și care dăunează interesului național. în ultimă instanță, lupta împoriva terorii s-a dovedit dăunătoare și pentru obiectivele administrației Bush deoarece are consecințe adverse neprevăzute: invazia Irakului s-a transformat într-un dezastru. în realitate, teroriștii trebuie abordați prin alte metode decât războiul. Prin însăși natura lui, războiul presupune victime inocente. Când se duce o luptă împotriva unor teroriști care se ascund, șansele de a exista
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
care l-au influențat după 11 septembrie - a făcut în mod voit acest lucru. La momentul atacurilor teroriste, administrația Bush era dominată de un grup de ideologi care credeau că Statele Unite nu își exploatau destul supremația militară. Ei susținuseră deja invazia Irakului în timpul administrației Clinton. Aceștia sunt în general numiți neoconservatori sau „neocons”, dar eticheta poate induce în eroare, pentru că nu este clar dacă vicepreședintele Dick Cheney și ministrul Apărării Donald Rumsfeld, care conduceau grupul, sunt neoconservatori. în Supremația americană: un
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
conduceau grupul, sunt neoconservatori. în Supremația americană: un balon de săpun, i-am numit susținătorii supremației americane. După 11 septembrie, cei doi l-au convins pe președintele Bush și au folosit lupta împotriva terorii ca scuză pentru a invada Irakul. Invazia Irakului este acum văzută în general ca o greșeală, poate cea mai mare gafă a politicii externe americane, fiind bazată pe motive false. Dar lupta contra terorii a rămas piatra de temelie a politicii americane și nici un politician nu îndrăznește
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
american în loc să îl sperie, câștigarea încrederii și sprijinului populației islamice și folosirea forței militare, atunci când este cazul. Trebuie să subliniez această idee pentru a mă apăra de inevitabila acuzație că ignor sau tolerez teroriștii, lăsând America fără apărare. Am sprijinit invazia Afganistanului, acolo unde acționa Osama bin Laden, iar Al-Qaeda avea taberele de antrenament. Afganistanul eșuase ca stat, devenind adăpost pentru teroriști. Ca atare, era o țintă legitimă a atacurilor. Părerea mea era că forțele militare trebuiau să fie folosite cât
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
a atacurilor. Părerea mea era că forțele militare trebuiau să fie folosite cât mai puțin, iar accidentele civile minime. Declararea războiului trebuie să fie ultima soluție, nu pricipala metodă de a lupta împotriva terorismului. Dacă ne-am fi oprit la invazia Afganistanului, urmată de un exercițiu reușit de consolidare a națiunii, am fi progresat mult mai mult în ceea ce privește reducerea amenințării teroriste. în cartea mea anterioară, am comparat direcția urmată de Statele Unite cu o bulă speculativă de la bursa de valori și am
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
puterea și influența Americii în lume au scăzut mai mult decât oricând în istorie. Când au atacat teroriștii, Statele Unite dispuneau de o superioritate militară incontestabilă în lume. America își putea exercita puterea în oricare parte a globului, după cum au demonstrat invaziile reușite din Afganistan și Irak. Dominarea de către americani a aerului, mărilor și spațiului rămâne inegalabilă. însă capacitatea de a-și exercita puterea pe uscat e contrânsă de faptul că forțele sale armate sunt depășite de situație în Irak. Cu toate
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
nu dorește un conflict regional între sunniți și șiiți sau dezmembrarea țării. La urma urmei, a fost implicat într-un război dur cu Irakul timp de opt ani, suferind pierderi imense. Iranul a avut cel mai mult de câștigat în urma invaziei care l-a înlăturat pe Saddam Hussein de la putere, a implicat forțele americane într-o acțiune pe care nu sunt bine pregătite să o ducă la capăt și a limitat furnizarea petrolului. Ce schimbare față de situația de dinainte de 11 septembrie
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
reușit să își îndeplinească promisiunile. Extremiștii au rămas însă sub asediu. Situația s-a schimbat după 11 septembrie. Președintele Bush a numit Iranul membru al „axei răului” și opinia publică iraniană și-a unit forțele pentru a-și apăra țara. Invazia Afganistanului și a Irakului a conferit Iranului suficientă influență în aceste două țări vecine. Simultan, susținerea de către administrația Bush a schimbării regimului a îngreunat situația opoziției politice. Alegerile din 2004 din Iran au fost dirijate cu istețime de stat în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
instalarea lor în toamna anului 2006. Voi dezvolta acest subiect în următorul capitol. Cred că există o posibilitate de cooperare cu Iranul și aceasta este singura noastră speranță de a evita conflictul care ar aduce consecințe și mai dezastruoase decât invazia Irakului, dar care ar presupune o reorientare mai radicală a poziției Americii decât este capabilă să realizeze actuala administrație. Ca orice altă mare religie, islamul conține o varietate de tradiții și atitudini. Sub influența terorismului și a reacției americane, tradiția
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
dominantă în una dintre cele mai seculare țări arabe. în aceste circumstanțe, insistența administrației Bush asupra alegerilor libere poate fi destabilizatoare pentru aliații Americii. Democratizarea Orientului Mijlociu a devenit una dintre principalele priorități ale administrației Bush după ce alte argumente pentru invazia Irakului s-au dovedit neconvingătoare, dar politica este incompatibilă cu lupta împotriva terorii și nevoia de petrol din Orientul Mijlociu. Alegerile din Egipt nu au fost nici pe departe libere și rezultatele au neliniștit totuși foarte tare regimul. După alegerile recente
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]