10,840 matches
-
intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, li s-a acordat gradul didactic I, în considerarea aceluiași titlu, însă în baza altor prevederi decât cele menționate expres în cuprinsul art. 14 alin. (3) din aceeași lege. ... 31. Chestiunea de drept invocată își păstrează caracterul de noutate, având în vedere că aceasta a devenit de actualitate după intrarea în vigoare a Ordinului ministrului educației nr. 3.993/2021 privind stabilirea unor drepturi salariale specifice personalului didactic din învățământ, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017 privind
DECIZIA nr. 51 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275977]
-
personalul care deține titlul științific de doctor la data intrării în vigoare a legii, indiferent de data obținerii acestuia. ... 36. Totodată, instanța de trimitere a subliniat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept invocate și că aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 37. Apelanta a apreciat că nu se impune sesizarea Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 51 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275977]
-
la problema de drept care formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 60. Dispozițiile art. 14 și ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 au format obiectul controlului realizat de Curtea Constituțională, care a respins excepțiile de neconstituționalitate invocate, reținând următoarele considerente relevante: Indemnizația pentru titlul științific de doctor reprezintă un drept salarial suplimentar, care nu aparține sferei drepturilor și libertăților fundamentale. Prin urmare, acordarea acestui drept depinde în exclusivitate de opțiunea legiuitorului. Mai mult, având în vedere că
DECIZIA nr. 51 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275977]
-
criticate vizează, prin conținutul lor normativ, personalul plătit din fonduri publice, fără a institui privilegii ori discriminări pe considerente arbitrare. ... 31. Curtea a considerat că nu poate fi reținută nici incidența dispozițiilor art. 41 din Constituție, deoarece norma de referință invocată prevede instituirea unui salariu minim brut pe țară garantat în plată, fără să dispună cu privire la drepturi salariale suplimentare, cum sunt sporurile. ... 32. Referitor la invocarea încălcării dreptului de proprietate privată, prevăzut de art. 44 din Constituție, și a
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). Prin urmare, stabilirea prin lege a unei reguli în privința menținerii cuantumului sporurilor la un anumit nivel nu are semnificația încălcării regulilor constituționale și convenționale invocate. ... 33. De asemenea, în raport cu cele enunțate, Curtea constată că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului unor drepturi fundamentale și nici nu afectează astfel de drepturi. În consecință, dispozițiile art.
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
Într-o altă opinie s-a apreciat că și persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordin de protecție pe o durată sub maximul prevăzut de lege poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse. ... 48. Potrivit argumentelor invocate, durata pentru care a fost dispus ordinul de protecție nu este o chestiune de natură să înfrângă principii de ordin constituțional, respectiv egalitatea în drepturi a cetățenilor, considerându-se că un agresor în privința căruia s-a dispus o măsură
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
independenți, astfel încât judecătorul care urmează să soluționeze dosarul nu este ținut de ceea ce a stabilit instanța de la care s-a dispus strămutarea. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 408 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276571]
-
în cauză. Instanța nu va acorda părții care a câștigat procesul cheltuieli care au fost necesare sau care au avut o valoare disproporționată în raport cu valoarea cererii. În consecință, având în vedere toate considerentele expuse, pârâtul solicită admiterea excepțiilor invocate și respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă în cauză în ceea ce privește Ministerul Muncii și Protecției Sociale și în subsidiar ca fiind neîntemeiată. Pârâta COMISIA NAȚIONALĂ DE STRATEGIE ȘI PROGNOZĂ a depus întâmpinare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
presupusei nelegalități. În consecință, reclamanta solicită respingerea excepției inadmisibilității invocate de pârât. Cu privire la invocarea de către pârât a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, reclamanta apreciază că afirmațiile pârâtului nu sunt în măsură să conducă la admiterea excepției invocate, având în vedere că pârâtul Ministerul Muncii și Protecției Sociale este, alături de celelalte 2 ministere, emitentul actelor contestate în prezenta cauză, fiind așadar una din autoritățile publice care au emis și semnat actele administrative contestate, astfel cum este definit
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
ȘI PROTECȚIEI SOCIALE (nr. 1.536 din 20 octombrie 2020) și MINISTERUL SĂNĂTĂȚII (nr. 1.806 din 21 octombrie 2020), conform programului de legislație LEGIS. În baza art. 248 din Codul de procedură civilă, Curtea se va pronunța, cu prioritate, asupra excepțiilor invocate. Astfel, după cum s-a arătat anterior, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a invocat excepția inadmisibilității cererii de anulare în parte a ordinelor nr. 2.814/1.536/1.806/2020 și 1.942/979/819/2020, motivat de faptul că cele două acte sunt abrogate și excepția lipsei calității
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 9 ianuarie 2014). ... 19. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale din Constituție (în acest sens, a se
DECIZIA nr. 330 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275752]
-
a organului de cercetare penală. ... ... IV. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 43. Completul de doi judecători de cameră preliminară nu a expus un punct de vedere asupra chestiunilor de drept invocate, cu argumentul că, în acest fel, ar antama soluția asupra fondului cauzei. ... ... V. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 44. Au fost solicitate punctele de vedere ale instanțelor judecătorești asupra chestiunilor de drept
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
asupra fiecăreia dintre cele două probleme de drept. ... 45. În afara celor două opinii formulate asupra fondului problemelor a căror dezlegare se solicită, s-a exprimat și opinia inadmisibilității prezentei sesizări. ... 46. V.1.a) Cu referire la prima chestiune de drept invocată, în opinie majoritară, s-a apreciat că procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat atât în situația în care suportul informatic se află în detenția fizică a organului de urmărire penală, cât și în situația în
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
acestora, singurul procedeu permis de lege este percheziția informatică. Lipsa unui mandat de percheziție informatică nu poate fi suplinită prin măsura tehnică a accesului la un sistem informatic. ... 57. V.1.b) În opinie minoritară, cu privire la prima chestiune de drept invocată, s-a apreciat că procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat numai pentru a pătrunde de la distanță într-un astfel de sistem, în vederea monitorizării/supravegherii activității derulate, nu și atunci când suportul informatic se află
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
identificarea unor eventuale date informatice care ar putea servi la aflarea adevărului, cu toate acestea, analiza conținutului acestor date se va putea realiza numai prin intermediul percheziției informatice. ... 62. V.2. Cu referire la cea de-a doua chestiune de drept invocată, au fost exprimate două opinii. ... 63. V.2.a) Într-o opinie s-a apreciat că opțiunea asupra emiterii, obținerii și/sau utilizării unui mandat de acces la un sistem informatic sau a unui mandat de percheziție informatică în vederea copierii integrale a
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
să aibă caracter de noutate și să necesite o rezolvare de principiu, în raport cu potențialul acesteia de a genera interpretări diferite în practica judiciară. ... 112. În punctul de vedere formulat s-a apreciat că la ambele probleme de drept invocate se poate da un răspuns pe baza textelor de lege incidente din Codul de procedură penală. ... 113. Astfel, cu referire la prima întrebare: „Dacă procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat atunci când (i) suportul informatic
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
Soluția propusă de judecătorul-raportor a fost aceea de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept invocate. ... ... XII. Înalta Curte de Casație și Justiție Admisibilitatea sesizării 151. Potrivit dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală, dacă, în cursul judecății, un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii. ... 153. Totodată, din economia dispozițiilor legale invocate, precum și din jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală reiese că admisibilitatea sesizării este condiționată, în mod esențial, de existența unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 154. Astfel, cu privire la prima condiție, se constată că este îndeplinită, în cauză, solicitarea de lămurire a problemei de drept invocate aparținând unei instanțe învestite cu soluționarea cauzei în ultim grad de jurisdicție, respectiv Curtea de Apel Pitești, pe rolul căreia se află înregistrat dosarul nr. 2.485/90/2022/a1, ce are ca obiect contestațiile formulate de inculpații H.B., M.Gh.C., R.U.-C., S.C.-M. și
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
prin prisma unei aparente lacune legislative, invocând inexistența unor norme tranzitorii cu privire la contractele individuale de muncă pentru funcția de administrator public, încheiate pe durată nedeterminată, anterior intrării în vigoare a normelor legale criticate. Or, în cauză, situația juridică invocată nu își găsește temei expres în reglementările privind funcția de administrator public, în vigoare la momentul încheierii contractului de muncă al autorului excepției. ... 17. Faptul că, în speță, cu privire la funcția de administrator public, a fost încheiat un contract
DECIZIA nr. 427 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275860]
-
Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituționale sau sancționatorii, în vederea stabilirii cadrului necesar pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii. Așadar, legiuitorul nu mai stabilește întotdeauna direct, prin lege, contravenții și sancțiuni, ci, chiar în sensul textului constituțional invocat (art. 108), această competență revine autorității publice însărcinate cu organizarea executării legii (a se vedea Decizia nr. 51 din 12 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 3 martie 2004). *) Decizia Curții Constituționale nr.
DECIZIA nr. 210 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274513]
-
29. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale dezvoltate în dinamica controlului de constituționalitate, acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale în sensul prevăzut de textul constituțional (Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774
DECIZIA nr. 443 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274475]
-
fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, precum și la asigurarea celerității procesului, permițând astfel o bună desfășurare a judecății într-un termen optim și previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21
DECIZIA nr. 353 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274627]
-
doar după recunoașterea, pe cale principală sau incidentală, a hotărârii străine de condamnare, potrivit procedurii prevăzute de art. 147 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, în cuprinsul sesizării s-a arătat că problema de drept invocată a avut drept consecință generarea unei jurisprudențe neunitare și sub aspectul tratamentului sancționator al recidivei internaționale. ... 48. În raport cu argumentele expuse prin sesizare, se constată că problema de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii presupune atât interpretarea
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 28. Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale din Constituție (în acest sens, a se
DECIZIA nr. 146 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274631]