3,017 matches
-
derivate parziali con derivată d’ordine superiore di M. Picone (în colab. cu L.E. Krivošein). Rendiconti Seminario Maț. Univ. Padova, s. VIII, ț. XXXIII, 1963, 226-266. 121. Problèmes concernant differentes classes d’équations integro-différentielles non linéaires aux opérateurs polyvibrants (în italiană, în colab. cu L.E. Krivošein, M.N. Oğuztöreli). Rendiconti Seminario Maț. Univ. Padova, s. VIII, ț. XXXIII, 1963. 122. The integral equation method în nonlinear mechanics. Acta Math. Sinica, ț. 12, 1962, 170180 ; Chinese Math., ț. 3, 1963, 194-195. 123. Certain
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
devine cu atît mai îngrijorată cu cît naționaliștii croați care operează pe teritoriul său, "ustașii"19 lui Ante Pavelic, găsesc refugiu și sprijin în Ungaria și în Italia. În aceste condiții, este clar că ciocnirea dintre influențele franceze și cele italiene în zona danubiană și în Balcani constituie pentru viitor un germene de i onflict. Speranțe pierdute: securitatea colectivă și uniunea europeană Dorită de Wilson, bazată pe un compromis între concepțiile idealiste dar totodată pragmatice ale anglo-saxonilor și proiectul francez inspirat
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de altă parte, marile migrații interne din anii 60 au transplantat în nordul industrializat o întreagă populație tînără, venită din zone rurale suprapopulate, asemănătoare în multe privințe celei care se înghesuie în amfiteatre. Această intensificare care ține de specificul dezvoltării italiene ca și de tradițiile anarhiste ale mișcării muncitorești transalpine explică de ce revolta contestatară universitară ocupă aici un spațiu politic și temporal mult mai mare decît în celelate țări europene. După acel "mai prelungit" din 1967-1968, Italia va avea în .1969
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
când își susține examenul de licență, era deja posesorul unei „diplome de abilitare” în urma studiilor făcute la Universitatea din Perugia, iar mai târziu va obține și doctoratul, probabil la Roma. Din 1927 și până la sfârșitul carierei va fi profesor de italiană și latină, mai întâi suplinitor, la Câmpina (1927-1928), București (Liceul „Gh. Șincai”, 1928-1929) și Galați (1931-1932) și, după concursul cuvenit, titular, la Sibiu, unde, din 1932, funcționează la Liceul Comercial, iar, din 1937, la Liceul „Gh. Lazăr”. Între anii 1941
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
l’état moderne au XVIe siècle, în vol. cit., pp. 247-257). 38. Vezi Jacques Freu, Suppiluliuma et la veuve du pharaon: histoire d’un mariage manqué. Essai sur les relations égypto-hittites, Paris - Budapesta - Torino, L’Harmattan 2004. 39. Dizionario enciclopedico italiano, vol. XII, Roma, Instituto della Enciclopedia Italiana, 1970, p. 654. Vezi și Jacques Freu, Suppiluliuma et la veuve du pharaon: histoire d’un mariage manqué, Paris - Budapesta - Torino, L’Harmattan, 2004. 40. Aici și în continuare citez după Biblia sau
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anii 40 ai veacului al XVIII-lea se afla în cercul Cantacuzinilor peregrini și în 1740 (an în care a murit Doamna Păuna), scria, în românește, la Brașov, diata energicei Doamne Păuna, văduva lui Ștefan Cantacuzino. „Paraflază”, însă, testamentul în italiană: „La presente scriitura, ossia testamento, dettata mi dalla metta signora principesa, l’ho scritto io, Vladislav di Malaesco”. Văduva își dicta testamentul și parcă îi auzim glasul poruncitor, căci înșirarea ultimelor dorințe ale celei ce-și presimțea moartea are mai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
volum coordonat de Guglielmo Cavallo, traducere de Ion Mircea, postfață de Claudia Tița-Mircea, Iași, Editura Polirom, 2000, p. 150. Vezi și Eurico Valdo Maltese, Dimensione bizantine. Donne, angeli e demoni vel Medioevo greco, Torino, Paravia, 1995. 158. Vezi Dizionaria Enciclopedico Italiano, vol. XII, Roma, 1970, p. 654. 159. Vezi Joëlle Beaucamp, Le statut de la femme à Byzance (IV-e - VII-e siècle), vol. II, Paris, 1992, p. 172-175. 160. Alice-Mary Talbot, în Omul bizantin, [vers. rom.], p. 151. Comițând - zisese Fericitul Augustin în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iar „Eu voi da seama de ale mele, câte scriu” este formula responsabilității. Și tot aici se află antologica frază de elogiu al „cetitului cărților”. Descrierea spațiului italic („raiul pământului”) e nostalgică și poetică (Ramiro Ortiz a tradus-o în italiană), scrisă în stil afectiv. E amintit fenomenul translatio studii, numind mutarea centrului vieții culturale, în perioada umanismului renascentist, din Grecia în Italia. Plecând logic de la prezentarea paralelă a împărăției romane și a Daciei, continuând cu războaiele daco-romane și cucerirea Daciei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
a proiectelor Lingua. Obiectivul principal al acestui tip de proiect este promovarea învățării limbilor străine și se adresează învățământului de orice nivel și de orice tip. Limbile țintă sunt toate limbile oficiale UE (daneza, olandeza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, portugheza, spaniola, suedeza, bulgara și româna) iar structura proiectului se bazează pe programe de cooperare europeană pentru formarea profesorilor de limbi străine. Programul Arion se adresează factorilor de decizie în învățământ la nivel național, regional sau local. Printre obiective se
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
vechi (e.g. dislocarea nucleului verbal / interpolarea). Spre deosebire de alte lucrări (mai vechi sau mai recente), care atribuie o importanță sporită în domeniul sintaxei fie influenței slavonei și a altor limbi de contact (cele mai importante fiind latina savantă, maghiara, greaca și italiana) (v. Stan 2013: 21-22 și bibliografia), fie uniunii lingvistice balcanice (e.g. Hill și Alboiu 2016), lucrarea noastră are o perspectivă vădit romanică: încercăm să găsim corespondente romanice pentru fenomenele din româna veche pe care le examinăm și să derivăm existența
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
preluat parțial în lucrarea de față, lui Ștefan Colceriu pentru consultațiile privitoare la faptele de limbă înregistrate în inscripțiile din Dacia și Scythia Minor și lui Gigi Andriani și Jenneke van der Wal pentru judecățile de gramaticalitate asupra exemplelor din italiană și, respectiv, neerlandeză. Gânduri de recunoștință adresez colegilor de la Editura Universității din București: Alexandru Calmâcu, Irina Hrițcu și Meri Pogonariu. Un gând aparte îndrept către familia mea (Adina, Georgeta, Ion, Elena, Adrian, Nicoleta, Victoria, Dana, Răzvan) și către prietenii mei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
statistică, din care rezultă clar diferențele dintre gramatica propozițiilor principale și gramatica propozițiilor subordonate. Ipoteza că stadiile vechi ale limbilor romanice sunt sisteme de tip V2 a fost prezentată inițial în anii 1980-1990 (v. Benincà 1983; Vanelli 1986, 1998 pentru italiana veche; Adams 1987; Roberts 1993; Vance 1997 pentru franceza veche; Ribeiro 1995 pentru portugheza veche; Fontana 1997 pentru spaniola veche i.a.) și consolidată ulterior prin analiza unor varietăți romanice ajunse în atenția cercetătorilor mai târziu (v. Ledgeway 2007, 2008
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trăsătură considerată de cercetători ca fiind definitorie pentru caracterizarea sistemului V2, ci mai degrabă, (i) nespecializarea câmpului preverbal, care găzduiește nu doar subiectul (2a), ci și obiecte și adjuncți (2b-e) și (ii) structurile de tipul AUX - SUBIECT - VERB LEXICAL din italiana veche 4 (3), alături de preferința statistică a verbului de a ocupa poziția a doua în propoziții principale: (2) a. Li cuents Guillelmes fu molt gentix et ber DEF conte Guillelmens fi.PS.3SG foarte amabil și bun 'Contele Guillelmens era
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
puternice lovituri lui da.PS 'el i-a dat astfel de puternice lovituri (cu sabia sa)' (napolitana veche; Ledgeway 2008) c. di grande scienzia ti credo de mare cunoștere te crede.PREZ.1SG 'cred ești un om de mare înțelepciune' (italiana veche; Salvi 2001) d. Adoncs dis le lectors mot consolatz que... apoi spune.PS.3SG DEF lector foarte liniștitor că ' Lectorul a spus apoi foarte liniștitor că...' (occitana veche; Wolfe 2015a) e. esta logar mostro dios a abraam acest loc
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3SG Dumnezeu DAT Avraam 'Dumnezeu i-a arătat acest loc lui Avraam' (spaniola veche; Fontana 1997) (3) quali denari avea Baldovino lasciati loro care monede avea.AUX.IMPERF.3SG Baldovino lăsat lor 'pe care monede li le lăsase lor Baldovino' (italiana veche; Poletto 2014) Vom argumenta că deosebirea dintre română (veche și modernă) și alte limbi romanice rezultă din strategia diferită de deplasare a verbului din română: în română, verbul se deplasează ca grup (deplasare XP), spre deosebire de alte limbi caracterizate de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deosebirea dintre română (veche și modernă) și alte limbi romanice rezultă din strategia diferită de deplasare a verbului din română: în română, verbul se deplasează ca grup (deplasare XP), spre deosebire de alte limbi caracterizate de deplasarea centrului (deplasare X0). Așadar, spre deosebire de italiana veche, care într-o construcție perifrastică de tipul celei din (3) alege să deplaseze verbul auxiliar (centru, element X0) în domeniul complementizatorului pentru satisfacerea regulii V2, în structuri perifrastice de același tip (1b,c) strategia aleasă de română va provoca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a determina dacă o anume structură este un calc după un model străin sau o dezvoltare firească în trecerea de la latină la română, comună cu celelalte limbi romanice, Dragomirescu (2015a: 6) arată că dislocarea este atestată și în spaniola veche, italiana veche și franceza veche; la această listă de limbi romanice vechi în care dislocarea este atestată putem adăuga și portugheza veche (Martins 2002 discută dislocarea pronumelui clitic de verb): (15) sse pela uẽtujra uos alguẽ a dita vỹa enbargar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
această perspectivă sunt câteva aspecte. În analiza structurilor din portugheza veche, Martins (2002) aduce argumente pentru faptul că verbul se deplasează în afara domeniului lexical (V-la-I), deci nu periferia vP găzduiește constituenții interpolați. În schimb, Poletto (2014: §2) arată că, în italiana veche, elementele inteporlate se află în periferia vP. Concentrând-se asupra dislocărilor cu pronume clitic din spaniola veche (asemănătoare 18 cu exemplele noastre din (12)) și comparând datele din spaniola veche cu cele din portugheza veche, Poole (2007: 188) atrage
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
al textelor vechi. O problemă spinoasă este însă gradul în care un text original străin / un model străin influențează traducerea / un text autohton din punct de vedere sintactic. Vom adopta perspectiva pe care o propune Poletto (2014) în analiza topicii italienei vechi (în relație cu influența latinei asupra vechilor texte florentine), și anume că traducătorii / scribii / autorii de texte originale influențați de texte străine nu produc enunțuri negramaticale, ci exploatează opțiunile sintactice ale limbii-țintă: "[t]he authors writing in this period
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vechi (în relație cu influența latinei asupra vechilor texte florentine), și anume că traducătorii / scribii / autorii de texte originale influențați de texte străine nu produc enunțuri negramaticale, ci exploatează opțiunile sintactice ale limbii-țintă: "[t]he authors writing in this period [= italiana veche] "mimic" the structure of Latin in the only possible way they have in their own grammar" (Poletto 2014: 77). La o ipoteză convergentă se ajunge și în The Syntax of Old Romanian: "[f]oreign influences (especially of translations) occur
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Referindu-se la limbile romanice și extinzând criteriile propuse inițial de Cinque (1999), Schifano (2013, 2015a, 2015b) stabilește o tipologie cu patru termeni a deplasării verbului, arătând că franceza și româna sunt limbi cu deplasare înaltă a verbului; sarda și italiana septentrională (engl. Northern Regional Italian, în formularea autoarei) sunt limbi cu deplasare medie a verbului; în schimb, în portugheză poziția verbului este joasă; în spaniolă, deplasarea verbului este foarte joasă. Este important să menționăm că termeniiînalt / mediu / jos / foarte josse
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
that heads are moving is due to the fact that nonhead material, if there is any, is removed from the XP" (Koopman și Szabolcsi 2000: 31). Cinque (2013) face o constatare asemănătoare în analiza deplasării ca grup a verbului în italiană: "certain 'head-initial' languages (Italian) do not reverse the order of AdvPs, thus yielding C0 T0 Asp0 V AdvP1 AdvP2 AdvP3 instead of (7a) [(7a)= C0 T0 Asp0 V(P) AdvP3 AdvP2 AdvP1] (cf. Cinque 1999: chs 1 and 2). In
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu o serie de alte fenomene sintactice (anaforă sintactică, deplasare la periferia CP, disponibilitatea structurilor VSO), după cum vom arăta imediat.Astfel, în galiciană, portugheza europeană, spaniolă și română, topica VOS este derivată prin object shift (22), pe când în catalană și italiană, topica VOS rezultă din topicalizarea VP (22). Reprezentările de mai jos ilustrează cele două propuneri, păstrând structurile din Gallego (deplasare centru-la-centru (v. (8) supra) în derivarea deplasării verbului și specificatori multipli 16). (22) T' object shift ei V+v+T
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu disponibilitatea subiectelor nule. Din această diviziunie a tipurilor de flexiune rezultă mai multe categorii de limbi (Biberauer și Roberts 2010: 267): - limbile în care ambele tipuri de flexiune sunt bogate sunt limbi cu deplasare V-la-I și subiect nul (româna, italiana, greaca, spaniola); - limbile în care flexiunea verbală este bogată, însă flexiunea nominală este săracă sunt limbi cu deplasare V-la-I, însă fără subiect nul (franceza, engleza medie [engl. Middle English]); - limbile în care ambele tipuri de flexiune nu sunt bogate sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
discrete nonsincretice) și sintaxă (deplasarea verbului). În continuare, prezentăm pe scurt rezultatele din Schifano (2015a), preluând, de asemenea și o parte din materialul prezentat spre exemplificare pentru alte limbi decât româna; limbile romanice discutate în Schifano (2015a) sunt româna, franceza, italiana (varietatea septentrională), portugheza europeană și spaniola, ilustrând tipologia cu patru termeni a deplasării verbului (înaltă / medie / joasă/ foarte joasă) în limbile romanice propusă de autoare. După cum am anunțat, ne vom ocupa de formele sintetice (ca și Schifano 2015a), urmând ca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]