3,582 matches
-
al treilea corespunde evitării incertitudinii. Din motive conceptuale, G. Hofstede a menținut o distincție între individualism și distanța față de putere, justificînd opțiunea prin faptul că dispariția corelației dintre cei doi factori este posibilă doar dacă variația bunăstării naționale este controlată. Itemii referitori la distanța față de putere, de genul temerii angajaților de a se împotrivi autorității, cei privitori la luarea deciziilor într-un mod nedemocratic, precum și preferința pentru consultare în luarea deciziilor sînt construiți de autor în contextul în care membrii societății
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un mod nedemocratic, precum și preferința pentru consultare în luarea deciziilor sînt construiți de autor în contextul în care membrii societății acceptă "natural" sau nu distribuția inegală a puterii în instituții. Evitarea incertitudinii este articulată în mod asemănător, în baza unor itemi specifici: a nu încălca regulile companiei, fidelitatea față de aceasta și nivelul de anxietate și tensiune la locul de muncă. Conform lui G. Hofstede, această dimensiune reprezintă gradul în care membrii societății se simt inconfortabil în fața incertitudinii și ambiguității, fapt ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indivizii ocupîndu-se mai mult de ei înșiși. Pe de altă parte, colectivismul reprezintă preferința pentru o relaționare socială strînsă, în care indivizii se bazează pe ajutorul din partea rudelor sau a membrilor grupului în schimbul unei loialități reciproce. Există o serie de itemi ce vizează masculinitatea, incluzînd o relaționare pozitivă cu managerul, cooperare cu ceilalți, cîștiguri crescute, impunere. G. Hofstede descrie masculinitatea ca o preferință pentru realizare, eroism, asertivitate și succes material, în opoziție cu feminitatea, care reprezintă orientarea spre relaționare, modestie, acordarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Hofstede), și nivelul personal al valorilor, pe care îl va denumi în termenii tendințelor idiocentrice și alocentrice. Motivul acestei distincții constă în diferențele statusului conceptual al valorilor pentru grupuri și pentru indivizi, măsurarea valorilor individuale necesitînd sarcini mai complexe decît itemii relativ puțin numeroși stabiliți de G. Hofstede. Astfel, H.C. Triandis a propus ca termenii individualism-colectivism să fie reprezentativi la nivel național, în timp ce termenii idiocentric-alocentric să se refere la orientarea valorilor individuale. Shweder și Bourne (1984/ 1999) au propus termenii idiocentric-sociocentric
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
laborios de studiere a valorilor sociale, valorificînd modelele anterioare dominante (Rokeach, 1977; Hofstede, 1983, 1991) și realizînd un bilanț al acestora. Astfel, S. Schwartz a identificat 57 de valori și a construit un chestionar în care respondenții indicau "în ce măsură fiecare item (care reprezintă o valoare particularizată) constituie un principiu călăuzitor (guiding principle)" în viața lor. Răspunsurile obținute inițial au cuprins 25 de țări (Schwartz, 1994a), iar cele mai frecvente eșantioane au fost alcătuite din studenți, profesori de școală secundară și cadre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
iar cele mai frecvente eșantioane au fost alcătuite din studenți, profesori de școală secundară și cadre didactice din mediul universitar. Procedura statistică propusă a fost analiza spațială a celor mai mici distanțe între variabile (smallest space analysis), indicînd media fiecărui item într-un spațiu multidimensional, prin evidențierea "gradului reciproc de apropiere". Astfel, procedura evocată urmărește afinitățile de asociere dintre valori sau, cu alte cuvinte, care itemi din chestionar "merg împreună" (cluster together), cît de apropiat e fiecare item de un altul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
analiza spațială a celor mai mici distanțe între variabile (smallest space analysis), indicînd media fiecărui item într-un spațiu multidimensional, prin evidențierea "gradului reciproc de apropiere". Astfel, procedura evocată urmărește afinitățile de asociere dintre valori sau, cu alte cuvinte, care itemi din chestionar "merg împreună" (cluster together), cît de apropiat e fiecare item de un altul, și nu vizează semnalarea ierarhiilor valorice din fiecare cultură. Acest demers s-a finalizat prin comparații interțări și sinteze transnaționale. Pînă în 2010 s-au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indicînd media fiecărui item într-un spațiu multidimensional, prin evidențierea "gradului reciproc de apropiere". Astfel, procedura evocată urmărește afinitățile de asociere dintre valori sau, cu alte cuvinte, care itemi din chestionar "merg împreună" (cluster together), cît de apropiat e fiecare item de un altul, și nu vizează semnalarea ierarhiilor valorice din fiecare cultură. Acest demers s-a finalizat prin comparații interțări și sinteze transnaționale. Pînă în 2010 s-au colectat numeroase alte date prin utilizarea aceleiași metodologii, numărul țărilor investigate ajungînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și concepte vide de sens, care nu pot fi operaționale în alte culturi. De exemplu, scala F a inventarului California, care măsoară intoleranța în diferite grade față de minorități (Adorno et al., 1950), aplicată în Turcia (Kagitcibasi, 1970), oferă răspunsuri la itemi inițiali traduși din limba engleză care nu s-au corelat reciproc ca în versiunea originară. La fel, în Africa de Sud s-a remarcat faptul că scorurile scalei F nu corelează pentru subiecții albi cu prejudecățile la adresa negrilor, așa cum se întîmplă pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
căreia nu ne putem pronunța dacă este global relevantă pentru membrii unei culturi naționale. Pe de altă parte, complexitatea probei evocate face dificilă aplicarea sa pe eșantioane naționale reprezentative, deseori optîndu-se pentru o grilă simplificată care cuprinde doar 45 de itemi (în loc de 57, cît sînt în versiunea lărgită) (Schwartz, 2004). Includerea categoriilor din Schwartz Values Suervey (SVS) în proiectul de mare amploare European Social Survey (ESS) a permis testarea și validarea modelului Schwartz chiar și într-o compoziție simplificată ca număr
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
57, cît sînt în versiunea lărgită) (Schwartz, 2004). Includerea categoriilor din Schwartz Values Suervey (SVS) în proiectul de mare amploare European Social Survey (ESS) a permis testarea și validarea modelului Schwartz chiar și într-o compoziție simplificată ca număr de itemi (Ramos, 2006). Varianta din 2005 (cu doar zece itemi cîte unul pentru fiecare categorie valorică supraordonată) a fost aplicată în cadrul ESS și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
categoriilor din Schwartz Values Suervey (SVS) în proiectul de mare amploare European Social Survey (ESS) a permis testarea și validarea modelului Schwartz chiar și într-o compoziție simplificată ca număr de itemi (Ramos, 2006). Varianta din 2005 (cu doar zece itemi cîte unul pentru fiecare categorie valorică supraordonată) a fost aplicată în cadrul ESS și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cantitativă cu una calitativă, colectînd date de la 17.300 de subiecți de la nivelul middle management, din 951 de organizații. Coordonatorii proiectului s-au consultat mereu cu experții locali pentru o mai bună aclimatizare a probelor și a relevanței semantice a itemilor folosiți. GLOBE a parcurs trei faze distincte: în prima etapă s-au dezvoltat instrumentele de cercetare, în cea de-a doua s-au evaluat nouă atribute fundamentale (privite ca dimensiuni culturale), deopotrivă la nivelul culturii organizaționale, dar și societale, realizîndu-se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la care s a adăugat studiul literaturii occidentale despre credințe, Leung et al. (2002, apud Neto, 2006) au făcut o trecere în revistă a unor asemenea presupoziții implicite asumate social. în urma acesteia a fost creat un chestionar cu 182 de itemi, care a fost aplicat pe un eșantion mixt, format din studenți și adulți. Pe baza analizei factoriale a rezultatelor s-au identificat cinci factori ai axiomelor sociale, care au fost validați în SUA, Japonia și Germania, sugerînd că ar putea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pot diferi numeric și compozițional față de dimensiunile de la nivel cultural. Ca să evalueze această posibilitate, Bond și colaboratorii săi din proiectul internațional Social Axioms Surveys (2010) au analizat dimensionalitatea axiomelor sociale la nivel macro, folosind ca date de intrare medii ale itemilor pentru fiecare grup cultural format din studenți. Folosirea acestor date le permitea autorilor să realizeze o analiză a impactului factorului social macro asupra compoziției axiomelor sociale. Analiza factorială a mediilor acestor culturi mai degrabă decît a scorurilor individuale produse a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
impactului factorului social macro asupra compoziției axiomelor sociale. Analiza factorială a mediilor acestor culturi mai degrabă decît a scorurilor individuale produse a scos la iveală o structură bidimensională. Primul factor a fost etichetat cu denumirea de "externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Primul factor a fost etichetat cu denumirea de "externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor, care se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
externalitate dinamică", deoarece conține itemi reuniți în patru din cele cinci dimensiuni ale axiomelor sociale la nivel individual: răsplata pentru efort, religiozitatea, controlul destinului și complexitatea socială, ponderea cea mai însemnată avînd-o itemii cuprinși în răsplata pentru efort și religiozitate. Itemii cuprinși în acest factor, care se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul itemilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Itemii cuprinși în acest factor, care se regăsesc și la religiozitate și controlul destinului, implică existența unor forțe externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul itemilor conferă calitatea "dinamică" a acestui construct. Cel de-al doilea factor este denumit "cinism societal", pentru că toți itemii săi se regăsesc în cadrul factorului de la nivel individual etichetat ca cinism social, dar derivă de la scorurile medii ale unui grup cultural, în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
externe luate în calcul, dînd naștere părții de "externalitate" din denumirea factorului, iar accentul pe efort și angajare cognitivă presupuse de restul itemilor conferă calitatea "dinamică" a acestui construct. Cel de-al doilea factor este denumit "cinism societal", pentru că toți itemii săi se regăsesc în cadrul factorului de la nivel individual etichetat ca cinism social, dar derivă de la scorurile medii ale unui grup cultural, în acest caz referindu-se la susținerea cetățeanului. Adjectivul societal este folosit ca indice distinctiv al faptului că acest
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
urmează instrumentele articulate pentru operaționalizarea conceptelor, inserate într-un chestionar-sinteză, cu avantajele/dezavantajele specifice aplicării lor (casetele 2, 3 și 4). Acestea sînt: pentru "autodeterminare" (SD) ca trăsătură de personalitate (Sheldon, Ryan, Reis, 1996) proba specifică SDT, alcătuită din zece itemi, care cuprinde cîte două subscale, awareness of Self AS -, autodeterminarea în registrul cognitiv ("știu că sînt stăpîn pe viața mea"); respectiv perceived choice PC -, autodeterminarea în registrul afectiv ("simt că sînt stăpîn pe viața mea"). Teoria care stă la baza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe gradul în care comportamentul fiecărui individ este produs de către sine, în dauna presiunilor situaționale externe (Sheldon, 1995; Deci și Ryan, 2002, apud Kalovelonis, 2007). pentru "axiomele sociale" <AXS> se va aplica proba SAS60, care este alcătuită din 60 de itemi grupați evaluați printr-o scală de tip Lickert în cinci trepte, care exprimă gradul de acord al subiecților cu afirmațiile incluse. Proba reunește cinci sub-scale (CNS, RA, R, CD, CXS) pentru fiecare dimensiune în parte. Rezumăm în cele ce urmează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
observat în această cercetare sui-generis asupra geografiei trăsăturilor de personalitate cum distanța față de Ecuator și temperatura medie nu sînt buni predictori ai unei structurări particulare a modelului Big Five. în studiul evocat s-a aplicat varianta NEO-PI-R, cu 240 de itemi și 30 de trăsături/fațete ale personalității care definesc trăsăturile de bază. O analiză de cluster a indicat că acele culturi care se află în proximitate geografică dobîndesc deseori profiluri similare, așa cum reiese din figura 1. Totodată, scalarea multidimensională (SMD
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru a putea fi socotită acceptabilă. Acest criteriu de reușită are un dublu rol din punct de vedere pedagogic: orientează activ itatea, accentuând și precizând asupra obiectivului și, nu în ult imul rând focalizează atenția și efortul subiecților. Tipurile de itemi trebuie astfel utilizați încât evaluatorul, potențându-le cât mai bine avantajele pe care le oferă, să răspundă adecvat obiectivului care și l-a propus. Există tipuri de itemi care se pretează mai mult sau mai puțin unui anumit tip de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
nu în ult imul rând focalizează atenția și efortul subiecților. Tipurile de itemi trebuie astfel utilizați încât evaluatorul, potențându-le cât mai bine avantajele pe care le oferă, să răspundă adecvat obiectivului care și l-a propus. Există tipuri de itemi care se pretează mai mult sau mai puțin unui anumit tip de sarcină, corelat cu natura conținutului și cu nivelul de dificultate pe care evaluatorul îl preconizează în realizarea performanței. Astfel, itemii obiect ivi se caracterizează printr-un grad înalt
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]