5,069 matches
-
de la un patriot revoltat. Înfruntarea devine ciocnire între două forțe beligerante, e o părticică din războiul în curs, frontul fiind strămutat lângă o masă cu sticle și pahare pline, într-o casă aparent pașnică, de mahala. Duelul verbal scoate la iveală o trăsătură sufletească a lui Silvestru Trandafir, de nebănuit din comportarea lui anterioară. „Dezertorul” se oferă prizonier ofițerului inamic, cu condiția ca acesta să permită plecarea din București a soției și a soacrei sale. Urmează un deznodământ cumplit: uciderea ofițerului
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
pitici. Carte pentru copii, primul volum pune în evidență calități care o vor caracteriza pe S.-C. ca prozatoare: talent epic, capacitate de portretizare și deschidere spre domeniul istoriei și civilizației unui areal geografic extins. Acestea conlucrează și dau la iveală o poveste educativă despre cele cinci continente, protagoniști fiind cinci pitici (paznici ai pietrelor prețioase): Asiaticus, Africus, Europicus, Americus și Australianus. Povestiri macedonene (1961) evocă istoria zbuciumată a aromânilor de acum mai bine de două sute de ani. Spațiul străjuit de
STERE-CHIRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
unu”, un „pretext teatral”, Hérode, în limba franceză, în „Contimporanul”, o proză cu aspect modernist, D-l Vam Ex-Înger, și eseuri în „Floarea de foc”. Mai colaborează sporadic la „Vremea”, „Vitrina literară”, „Calendarul”, „Credința” și „Azi”, în ultima dând la iveală ciclul liric Contingent 1916. Prieten cu Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian și Petru Comarnescu, căsătorit o vreme cu pictorița și poeta Margareta Sterian, S. participă la întemeierea grupării Criterion, în cadrul căreia ține mai multe conferințe, dintre care trei despre
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
cu pelagienii a fost ultima în care Augustin și-a angajat energiile intelectuale și a presupus din partea lui cel mai mare efort doctrinal, întrucît se referea la o problemă fundamentală, esențială a doctrinei creștine; în urma polemicii cu Pelagius, ies la iveală chestiuni precum cea a naturii umane ori cea a păcatului originar, cărora Augustin le găsește răspunsuri, cum e doctrina harului, care vor ocupa un loc central în viața Bisericii. Augustin nu mai trebuie să lupte cu dușmani din exterior, cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la titlul celei de-a doua părți: "Povestiți urmarea"): lucrurile se întîmplă întocmai, copiii devin adulți, adulții, copii și încurcăturile se țin lanț. Pînă aici nimic extraordinar. Dacă intrăm însă în amănuntele de tehnică narativă ale acestui roman, ies la iveală conexiuni fascinante. Tatăl unuia dintre copii (Igor) este mort dar, în același timp, este... naratorul acestei povești. Efectul este ciudat de firesc: metatextul romanului, în care naratorul tradițional putea comunica în voie cu cititorii sau cu personajele, îi permite copilului
Imaginația nu înseamnă minciună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17141_a_18466]
-
le încondeieze acid. Firea lui meridională, robustă în fond, nu suportă o artă ce poartă amprenta maladivității, chiar dacă lirica proprie prezintă afinități cu decadentismul în vogă la început de secol. Neașteptat de puține sunt traducerile pe care le dă la iveală - din Paul Bourget, Charles Baudelaire, François Coppée, Armand Gossier, Francis Jammes, E. Pailleron, Henri de Régnier. Se adaugă două piese de teatru, aparținând lui Al. Dumas-fiul (Kean) și Kistemaeckers (Neguțătorul de fericire), un roman de Balzac (Amorul mascat sau Nesocotință
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
care face ca totul să ajungă posibil, prozatorul rus a destrămat - crede R. - orice respectabilitate și chiar ordinea lumii. Acțiunea corozivă a râsului pare să nu fi avut niciodată rezonanțe mai tragice. Aspecte asemănătoare, mai puțin vâna comică, scoate la iveală și eseul concentrat asupra lui Bacovia din volumul Calea de acces. Prin astfel de analize se ajunge la concluzia că a fi mare scriitor nu este un privilegiu, ci aproape un calvar, de vreme ce literatura mare se naște din inaptitudinea de
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
căreia este rănit, S. va transpune experiența în cărțile Spion (1925; Premiul Editurii Cartea Românească) și Cu Parlamentul în URSS (1916-1918) (1941). „Expert judiciar” în probleme de scriere, profesor la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie (1925-1940), mai dă la iveală, pe lângă manuale de franceză și engleză, ghidul turistic Covasna (1924), lucrarea Grafologia și expertizele în scrieri. Anonimul - falsul (1926; Premiul Academiei Române), volumul Schițe parlamentare (1932), un Manual de paleografie slavo-română (1936, în colaborare cu Damian P. Bogdan) și Roma văzută
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
val, mult mai dăunător, datorat edictului de Unitate. Acești pseudocatolici, din ce în ce mai numeroși, ar fi putut perverti pe termen lung însuși sufletul Bisericii catolice. Cucerirea Romei de Alaric (410) a redat speranța Bisericii persecutate, ai cărei episcopi ies din nou la iveală. Odată cu conferința de la Cartagina (411), Biserica universală va avea câștig de cauză, iar adversarii săi vor fi supuși la represalii și mai puternice. Două personalități ocupă primul loc în polemica antidonatistă: Augustin, redutabil în materie de teologie, și Aurelius, episcopul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
iudeii continuă să îl aștepte și vor crede în el atunci când va veni. Versetul: „De aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire” (2Tes. 2,11) înseamnă de fapt: „El va îngădui ca amăgirea să se manifeste”, ca să iasă la iveală toți prietenii răului. Căci nu El îl va trimite, ci El îl va nimici prin cuvântul gurii sale. Haereticarum fabularum compendium, PG 83, 525B‑532B Se cuvine să adăugăm celor spuse mai devreme că înainte de venirea Domnului va veni ucigașul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
covorul țesut de plăcerea orientală a povestitului. De altfel, romanele istorice de maturitate ale lui S. nu mai urmează formula celor juvenile, ci dezvoltă rafinamentul narativ cu care drumeții poposiți la Hanu Ancuței deapănă întâmplări trecute. Acum autorul dă la iveală vaste compuneri epice de o factură proprie, foarte originală. Ele reconstituie realist momente din istoria Moldovei, cu oamenii și așezările ei, dar fac să transpară îndărătul lor paralelisme cu basmul, dăruind personajelor și isprăvilor acestora un abur fabulos. Romanul Zodia
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
feciorului lui Bogdan al III-lea. Și Ruxandra cea frumoasă (frumusețea ei a răzbătut chiar și prin puținul - uneori - meșteșug al zugravilor noștri de biserici; o vedem, copilă întăi, în broderia „Coborârea de pe cruce”, într-o rochie ce lasă la iveală mânecile iei cusute cu aur, și apoi în icoana consacrată Sfinților Simion și Sava, unde poartă coroană de aur pe cap și, la fel ca sora ei, Stana, o corseletă roșie țesută cu fir peste o cămașă cu mâneci generoase
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Însuși referitor la propriile sale acțiuni, idei și intenții. Conștiința morală nu acționează singură. Ea este completată de gândirea reflexivă care, formulând faptele, le definește, caracterizează și cataloghează, oferindu-le În final, spre judecare, conștiinței. Aceste aspecte ies la iveală mai ales În cazul complexelor ideo-afective. Vinovăția, resimțită ca o abatere de la normele morale ale conștiinței, este formulată În termenii cei mai exacți de către gândirea reflexivă. În cazul acesta conștiința morală este cea care acuză, iar gândirea reflexivă cenzurează sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Închise În aparenta structură unitară a acesteia. Dar dubletele ne dovedesc că persoana nu este constituită unitar, că este formată din părți cu semnificație psihologică și morală diferențiate după criterii valorice, și că aceste părți, se dispun sau ies la iveală, În funcție de circumstanțele vieții individului. Ele aparțin aceleiași persoane, deși, ca imagine simbolică, par a fi persoane diferite. Din punct de vedere funcțional, prin dublul tău te regăsești pe tine Însuți. În al doilea rând, Îți anulezi singurătatea și trece la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
temporală sau de despărțirea definitivă are implicații sufletești, morale și sociale. El este asociat, sentimentului de insecuritate, de dezgust. Relația anterioară este reevaluată și ceea ce exista potențial sau chiar manifest, dar cei doi parteneri refuzau să vadă, iese acum la iveală. Orice eșec se datorează unei false experiențe de viață, o experiență artificială, În care nesinceritatea a fost acceptată, fără a să i se dea o importanță reală, și care, În anumite condiții precare de criză, a izbucnit, nemai putând fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dincolo de aspectul mitic, ea vine dintr-o grijă, o permanentă preocupare a sinelui de el Însuși, fiind de fapt o elaborare așteptată a unei analize amânate a conștiinței de sine, care promite că odată, În viitor, totul va ieși la iveală. Este, de fapt, atitudinea unei conștiințe duale: cea care recunoaște vinovăția și cea care caută să acopere vinovăția. Dar această judecată a conștiinței de sine este amânată În cursul vieții și lăsată să se desfășoare după moartea individului, la Judecata
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unora dintre contemporanii noștri care, deși au realizat atâtea pentru pogresul artei și al științei, nu s-au bucurat niciodată de stima cuvenită. Zilnic vedem câte lucruri extraordinare se pot obține prin practică perseverentă și câte fapte stranii aduce la iveală cercetarea științifică. Totuși, În zilele noastre mai sunt Încă persoane care nici În ruptul capului nu ar admite adevărul existenței magnetismului animal; cu atât mai puțin vor da crezare acelei remarcabile capacități de a suspenda viața, ilustrată de fachirul Haridas
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
jurnalul, „iese din lumină”. Iar prima oară când fusese atras de explicație și tradusese comentariul lui V³caspati Miïra era În teza din 19322, probabil Însă deja din India... Agarttha, Ïambhalatc "Agarttha, Ïambhala" „Curând vor urma alte asemenea descoperiri, dând la iveală alte tradiții rămase secrete până În zilele noastre (...) Știu că esențialul nu se pierde niciodată.” Contele de Saint-Germain către Dominic Matei, Tinerețe fără de tinerețe (Mircea Eliade, PF IV, p.213) „Pentru epopeea șlui Gesarț și pentru autorii lamaiști, Tibetul e deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cum o definea Șerban Cioculescu) este lucrarea, de minuțioasă documentare, Figuri din Junimea. Din destăinuirile unor membri ai societății ieșene (obținute și prin discuții particulare, și prin interviuri), din texte cunoscute sau nepublicate încă (unele, redate în facsimil), scoțând la iveală fotografii, desene, caricaturi, plasând în pagină afișe și reproduceri de tablouri, incluzând în comentariu chiar invitații (la banchete ș.a.), bilețele și alte mărunțișuri, S. reface întrucâtva ambianța în care se mișcau convorbiriștii. Alte și alte chipuri sunt aduse în prim-
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
etc. Sub raportul editării, ultimii ani îi permit publicarea „textelor cenzurate”, revelând în Zarifopol un adversar lucid și tenace al totalitarismelor de orice culoare și în primul rând al celui roșu. Cercetătorul pasionat al memorialisticii a dat el însuși la iveală, tot după 1989, două scrieri aparținând genului. Efectele dosarului „dalmațian” (1995), având ca fir central metafora din titlu, este un memorial autobiografic, reconstituind o existență „sub vremi” (evocarea începe cu prima copilărie și sfârșește cu ultimii ani ai epocii ceaușiste
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
un cuvânt pronunțat la 12 decembrie 1861, cu ocazia proclamării Unirii definitive. În 1862 S. este ridicat la rangul de arhiereu, episcop de Edessa, în același an fiind numit și locotenent de episcop al Argeșului. Mai multe lucrări date la iveală imediat după Unire - Necesitatea clerului în societate și nevoia de punere a sa în adevărata cale a sortirei sale (1859), Clerul român în fața articulului 46 din Convențiune (1860), Nelegalitatea și defectuozitatea proiectului de lege pentru alegerea mitropoliților și episcopilor din
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
intră adânc în straturile unei spiritualități vechi. Din înregistrarea vieții de familie în fazele ei tipice - trezirea dimineața sub glasul aspru al tatălui, plecarea la câmp, masa, întoarcerea de la câmp, din nou masa, cu participarea întregii familii etc. - iese la iveală un cod al existenței țărănești. Nimic extraordinar nu se petrece la acest prim nivel în roman. Un țăran se întoarce de la câmp și, înconjurat de întreaga familie, mănâncă așezat pe prag, „parcă deasupra tuturor”. Un prim indiciu de autoritate într-
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și-l va susține târziu, în 1947. În 1916, elev fiind, publică o poezie ocazională în ziarul focșănean „Națiunea”, precum și proză scurtă, iscălită Silvigo, în „Veselia”. Proaspăt student, aderă la Partidul Social Democrat, în al cărui periodic - „Socialistul” - dă la iveală articole și versuri. Mai colaborează la „Hasmoneea”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Năzuința”, „Spre ziuă”, „Revista copiilor și a tinerimii”, folosind frecvent și pseudonimul Moș Grigore Sfătosu. După obținerea licenței practică avocatura, desfășurând totodată și o
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
ideatică, finețe a analizei, capacitate de a descoperi în gesturi aparent banale semnificații cu ample rezonanțe în destinul personajelor. Fără a fi didacticiste, primele povestiri au o „morală” doar sugerată. De cele mai multe ori momentul surprins este de cumpănă, dând la iveală cele mai ascunse sentimente: de lașitate - din partea potentaților locali ai unui sat aflat sub apă, după inundații (Râmele), din partea modestului arhitect accidentat de un important personaj, care se comportă nu ca victimă, ci, pur și simplu, ca un umil profitor
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
ucenici, face mari eforturi pentru reapariția revistei „Familia”, lucru ce îi izbutește în 1926. Noua serie încetează în 1929, odată cu declanșarea crizei economice, dar, tenace, directorul ei va reuși să o scoată din nou în 1934. Aici el dă la iveală scurte proze, fragmente din drama istorică în versuri Costa Vlahia, romanul Kyazim, note pe teme culturale, conferințe, o amplă anchetă referitoare la posibilitatea unei înțelegeri culturale între români și unguri etc. În interval îi iese de sub tipar romanul Romanță fără
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]