2,207 matches
-
-urilor albe folosite pentru iluminat. În afara lutețiului stabil, câțiva dintre izotopii săi au utilizări specifice. Timpul de înjumătățire și modul de descompunere nucleară fac lutețiul-176 un bun emițător beta, utilizând lutețiu expus actiării cu neutroni, și folosit la datarea meteoriților. Izotopul sintetic lutețiu 177, folosit în combinație cu octreotat (un analog al somatostinului) este folosit experimental în terapia cu radionuclide pentru tumorile neuroendocrine. Tantalatul de lutețiu (LuTaO) este cel mai dens material stabil potrivit pentru ecranele de radiografie (densitate 9.81
Lutețiu () [Corola-website/Science/305367_a_306696]
-
culoare metalic-argintie, care prezintă caracteristici chimice similare lantanidelor, fiind astfel des clasificat ca un pământ rar. l este aproape mereu găsit în combinație cu lantanidele în mineralele pământurilor rare, nefiind niciodată găsit în natură ca element liber, iar singurul său izotop stabil, Y, este de asemenea singurul său izotop natural. Descoperirea elementului a fost rezultatul unor cercetări amănunțite, datorită conținutului bogat de elemente ale pământurilor rare; astfel, în 1787, Carl Axel Arrhenius descoperă un nou mineral lângă "Ytterby" în Suedia, numindu
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
fiind astfel des clasificat ca un pământ rar. l este aproape mereu găsit în combinație cu lantanidele în mineralele pământurilor rare, nefiind niciodată găsit în natură ca element liber, iar singurul său izotop stabil, Y, este de asemenea singurul său izotop natural. Descoperirea elementului a fost rezultatul unor cercetări amănunțite, datorită conținutului bogat de elemente ale pământurilor rare; astfel, în 1787, Carl Axel Arrhenius descoperă un nou mineral lângă "Ytterby" în Suedia, numindu-l "yterbit", Johan Gadolin a descoperit oxidul ytriului
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de ytriu (III) anhidră cu potasiu: Până la începutul anilor 1920, simbolul chimic Yt a fost folosit pentru element, până ce Y a intrat în uzul general. Structura atomului de ytriu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Y, ytriul are 39 de protoni și 50 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1.80Å, raza ionică e de 0.910Å, iar volumul molar al ytriului este de 19,88
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
până ce Y a intrat în uzul general. Structura atomului de ytriu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Y, ytriul are 39 de protoni și 50 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1.80Å, raza ionică e de 0.910Å, iar volumul molar al ytriului este de 19,88 cm./mol Raza covalentă este de 162 pm. Configurația electronică a atomului de ytriu este [Kr] 4d 5s
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Raza atomică medie este de 1.80Å, raza ionică e de 0.910Å, iar volumul molar al ytriului este de 19,88 cm./mol Raza covalentă este de 162 pm. Configurația electronică a atomului de ytriu este [Kr] 4d 5s. Izotopii ytriului sunt printre cei mai deși produși ai fisiunii nucleare a uraniului, ce are loc în explozii nucleare și reactoare nucleare. În termeni de administrare a deșeurilor radioactive, cei mai importanți izotopi ai ytriului sunt Y și Y, cu un
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
a atomului de ytriu este [Kr] 4d 5s. Izotopii ytriului sunt printre cei mai deși produși ai fisiunii nucleare a uraniului, ce are loc în explozii nucleare și reactoare nucleare. În termeni de administrare a deșeurilor radioactive, cei mai importanți izotopi ai ytriului sunt Y și Y, cu un timp de înjumătățire de 58,51 zile, respectiv 64 de ore. Deși Y are cel mai scurt timp de înjumătățire, el există în echilibru secular cu longevivul său izotopul părinte, stronțiu-90 (Sr
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
cei mai importanți izotopi ai ytriului sunt Y și Y, cu un timp de înjumătățire de 58,51 zile, respectiv 64 de ore. Deși Y are cel mai scurt timp de înjumătățire, el există în echilibru secular cu longevivul său izotopul părinte, stronțiu-90 (Sr), care are un timp de înjumătățire de 29 ani. Toate elementele din grupa 3 au un număr atomic impar, de aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
mai scurt timp de înjumătățire, el există în echilibru secular cu longevivul său izotopul părinte, stronțiu-90 (Sr), care are un timp de înjumătățire de 29 ani. Toate elementele din grupa 3 au un număr atomic impar, de aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
el există în echilibru secular cu longevivul său izotopul părinte, stronțiu-90 (Sr), care are un timp de înjumătățire de 29 ani. Toate elementele din grupa 3 au un număr atomic impar, de aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
izotopul părinte, stronțiu-90 (Sr), care are un timp de înjumătățire de 29 ani. Toate elementele din grupa 3 au un număr atomic impar, de aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de înjumătățire de 29 ani. Toate elementele din grupa 3 au un număr atomic impar, de aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului-s, care oferă destul timp izotopilor creați prin
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
aceea au puțini izotopi stabili. Scandiul are un izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului-s, care oferă destul timp izotopilor creați prin alte procese să se dezintegreze prin emisie de electroni (neutron → proton). Un proces lent ca acesta
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului-s, care oferă destul timp izotopilor creați prin alte procese să se dezintegreze prin emisie de electroni (neutron → proton). Un proces lent ca acesta tinde să favorizeze izotopii cu numărul atomic de masă (A = protoni + neutroni) în jur de 90, 138 și 208, care au un
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului-s, care oferă destul timp izotopilor creați prin alte procese să se dezintegreze prin emisie de electroni (neutron → proton). Un proces lent ca acesta tinde să favorizeze izotopii cu numărul atomic de masă (A = protoni + neutroni) în jur de 90, 138 și 208, care au un nucleu atomic neobișnuit de stabil cu 50, 82 și 126 neutroni, respectiv. Y are un număr de masă apropiat de 90, având
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de 90, 138 și 208, care au un nucleu atomic neobișnuit de stabil cu 50, 82 și 126 neutroni, respectiv. Y are un număr de masă apropiat de 90, având 50 de neutroni în nucleu său. Cel puțin 32 de izotopi sintetici ai ytriului au fost observați, numărul lor de masă variind între 76 și 108. Cel mai puțin stabil dintre aceștia e Y, cu un timp de înjumătățire de >150 ns (Y are un timp de înjumătățire de >200 s
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Cel mai puțin stabil dintre aceștia e Y, cu un timp de înjumătățire de >150 ns (Y are un timp de înjumătățire de >200 s), cel mai stabil fiind Y, cu un timp de înjumătățire de 106,626 zile. În afară de izotopii Y, Y, și Y, care au timpii de înjumătățire egali cu 58,51 zile, 79,8 ore și 64 ore, respectiv, restul izotopilor au timp de înjumătățiri de mai puțin de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
200 s), cel mai stabil fiind Y, cu un timp de înjumătățire de 106,626 zile. În afară de izotopii Y, Y, și Y, care au timpii de înjumătățire egali cu 58,51 zile, 79,8 ore și 64 ore, respectiv, restul izotopilor au timp de înjumătățiri de mai puțin de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră. Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mici de 88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Y, Y, și Y, care au timpii de înjumătățire egali cu 58,51 zile, 79,8 ore și 64 ore, respectiv, restul izotopilor au timp de înjumătățiri de mai puțin de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră. Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mici de 88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de înjumătățiri de mai puțin de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră. Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mici de 88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii cu numere de masă egale
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră. Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mici de 88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii cu numere de masă egale sau mai mari de 97
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii cu numere de masă egale sau mai mari de 97 se dezintegrează și prin emisia de neutroni întârziată β. Ytriul are cel puțin 20 de izomeri metastabili sau excitați, numărul lor de masă variind de la
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii cu numere de masă egale sau mai mari de 97 se dezintegrează și prin emisia de neutroni întârziată β. Ytriul are cel puțin 20 de izomeri metastabili sau excitați, numărul lor de masă variind de la 78 la 102. Mai multe
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Oxidul de ytriu e de asemenea folosit în ceramică și sticlă, deoarece are un punct de topire ridicat, și dă acestor materiale o rezistență la șoc crescută și dilatare termică scăzută. De aceea, e folosit în obiectivele aparatelor de fotografiat. Izotopul radioactiv ytriu-90 e folosit în medicamente ca octreotidul de ytriu Y 90-DOTA-tv3 și tiuxetanul ibritumobab de ytriu Y 90 pentru tratamentul diverselor cancere, incluzând limfomul, leucemia și cancerul ovarian, colorectal, pancreatic și osos. Acesta funcționează prin aderarea la anticorpii monoclonali
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
comercială a samariului este în magnetul samariu-cobalt, dar care este inferior ca magnetizare permanentă doar magnetului cu neodim; totuși, compușii samariului pot rezista în mod semnificativ temperaturilor înalte (mai mari de 700 °C) fără să își piardă proprietățile lor magnetice. Izotopul radioactiv samariu-153 este componentul major al medicamentului samariu (Sm) lexidronam (numit și "Quadramet"), care ucide celulele canceroase în cazul cancerului pulmonar, cancerului de prostată, cancerului mamar și în cazul osteosarcomului. Alt izotop, samariu-149, este un puternic absorbant de neutroni și
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]