5,826 matches
-
surpriză frumoasă ai astăzi, se întoarse educatoarea spre copii încercând s-o găsească pe Maya. Femeia care aranja jucăriile își ridică și ea capul căutând din priviri copila. Câțiva dintre copii își priveau cu atenție educatoarea, alții își continuau nestingheriți joaca. Nimeni nu răspunse și cei doi nu putură afla care din mulțimea fetițelor de acolo era Maya, așa că emoțiile lor sporeau cu fiecare clipă care trecea. Educatoare așeză pe podea micuțul ce-l avea în brațe, căruia pe lângă dârele lăsate
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
întrebători, închipuind povești, rugându-ne la stele fără nume ne amăgeam cu gânduri nebunești. doar sufletele noastre își vorbeau, cănd ochii încă nu-nvățar-a plânge. ...îți amintești cum se chemau? cum încercau apoi să se alunge... că doi copii ce-n joacă se pierdeau. dar marginea de lume s-a cutremurat de-atâta dragoste ce n-a crezut să fie. s-a frânt în mii și mii de cioburi de agat, că ochii tăi străini, când am plecat, pustie. ...în fugă mea
MAI STAI de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360449_a_361778]
-
câte un scaun înalt cu spătar la fel. În lungul camerei se lăfăia o scoarță de lână cu alesături, un adevărat tablou cu tufănele și crăițe care dădeau atât de bine pe scândura alb-gălbuie a podelei! Dinspre răsărit, ne priveghea joaca, învățatul ori somnul o icoană veche pe lemn înfățișând Fecioara cu pruncul. Spălatul se făcea dimineața la un lavoar dichisit, așezat în culoarul ce lega odăița Profirei de camera noastră și unde ne așteptau săpunul de liliac, periuțele și praful
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
comunistă? Ce ar trebui făcut cu miile de scriitori veleitari, făcuți prin diverse împrejurări, care publică din banii proprii carte după carte, an după an, total lipsiți de profesionalism și modestie? Pentru mine, scrisul pe internet nu a fost o joacă, nu a fost o relaxare. Am început să scriu sub auspiciul disperării, sub sabia grea a unei depresii profunde. Am învățat pas cu pas cum să lucrez pe calculator. Fiecare etapă câștigată a însemnat pentru mine o reîntoarcere la viață
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360564_a_361893]
-
univers aidoma celui real, populat de viețuitoar:-*e care devin alter-egouri ale copilului-demiurg: “În poiana cu urzici/ locuiesc niște furnici:/ una este școlăriță,/ alta e la grădiniță,/ una-și face temele,/ cealaltă desenele. “( “În poiana cu urzici “, pg.32.). În joacă, copilul cucerește pas cu pas lumea miraculoasă a valorilor umane, devenind o personalitate în măsura să se adecveze la realitatea valorică pe care o reiterează la dimensiunile propriei receptări. Astfel în raportul axial eu-lume copiii își construiesc modele comportamentale închegând
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
păpușa“.( “Desen pe trotuar “, pag.42.). Pășind spre școală, de acum însoțiți de abecedar copiii trăiesc intens momentul responsabilizării, gustă bucuria identificării cu cei mari:” - O fetiță care știe/ Ziua-ntreagă cum se-mparte/ Are vreme pentru toate: Și de joacă, și de carte. “(“Prima zi de școală “. Pag.30. ). În acest ciclu, fiecare poem conține un fapt de viață deținător al unei învățături simple, la îndemână. :-* Versurile binecuvântează inteligența practică, utilitatea și fascinația faptului real, perfect armonizat universalului. Mesajul psihologic
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
întrebători, închipuind povești, rugându-ne la stele fără nume ne amăgeam cu gânduri nebunești. doar sufletele noastre își vorbeau, când ochii încă nu-nvățar-a plânge. ...îți amintești cum se chemau? cum încercau apoi să se alunge... că doi copii ce-n joacă se pierdeau. dar marginea de lume s-a cutremurat de-atâta dragoste ce n-a crezut să fie. s-a frânt în mii și mii de cioburi de agat, că ochii tăi străini, când am plecat, pustie. ...în fugă mea
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
lume,întrebători, închipuind povești,rugându-ne la stele fără numene amăgeam cu gânduri nebunești.doar sufletele noastre își vorbeau,cănd ochii încă nu-nvățar-a plânge....îți amintești cum se chemau?cum încercau apoi să se alunge...că doi copii ce-n joacă se pierdeau.dar marginea de lume s-a cutremuratde-atâta dragoste ce n-a crezut să fie.s-a frânt în mii și mii de cioburi de agat,că ochii tăi străini, când am plecat, pustie....în fugă mea doar dorul
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
întrebători,închipuind povești, rugandu-ne la stele fără nume ne amăgeam cu gânduri nebunești. doar sufletele noastre își vorbeau când ochii încă nu-nvatar-a plânge. ...îți amintești cum se chemau? cum încercau apoi să se alunge... că doi copii ce-n joacă se pierdeau. dar marginea de lume s-a cutremurat de-atata dragoste ce n-a crezut să fie. s-a frânt în mii și mii de cioburi de agat că ochii tăi străini când am plecat,pustie. ...în fugă mea
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
de lume,întrebători,închipuind povești,rugandu-ne la stele fără numene amăgeam cu gânduri nebunesti.doar sufletele noastre își vorbeaucand ochii încă nu-nvatar-a plânge....îți amintești cum se chemau?cum încercau apoi să se alunge...că doi copii ce-n joacă se pierdeau.dar marginea de lume s-a cutremuratde-atata dragoste ce n-a crezut să fie.s-a frânt în mii și mii de cioburi de agatca ochii tăi străini când am plecat,pustie....în fugă mea doar dorul l-
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
boală sau altceva. Fiecare hotel este gândit în așa fel încât să stai doar în ele și să nu mai ieși. Sunt foarte multe magazine, restaurante, camerele sunt dotate cu de toate, TV, internet, există peste tot piscine, locuri de joacă pentru copii, teatre și cinematografe, grădini zoologice și botanice cu mediii naturale aclimatizate, școlile sunt firesc în afară însă nu prea departe. Adevărata viață însă clocotește în stradă, aici simți gustul deplin al mișcării, ai munte, ai vulcan, montagne russe
TENTAŢIE ŞI ABSTINENŢĂ ÎN LAS VEGAS ! (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360724_a_362053]
-
de la înălțimea balconului, scăpăratul roșu al țigării din care trăgeam la intervale rare, râsul șăgalnic al prietenei mele și oboseala dulce care ne biruia în acea seară binecuvântată de primăvară târzie se asortau. Modelam aluatul din care se plămădeau în joacă amintirile noastre viitoare, așa-zisele „pansamente de suflet”. Vibram în aceeași „undă de culoare”, cum aveam să spunem mai târziu, când „bruiajul” avea să ne dea de furcă. Creierele noastre funcționau cu toate motoarele date la maximum, „unse” cu toate
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360050_a_361379]
-
pentru mine. Eram elev bun la liceu, sub îndrumarea inimosului meu profesor de matematică, Dan Bortă, rezolvam tot timpul probleme la Gazeta Matematică, încât exercițiile date la examen pentru admitere la Facultatea de Matematică din Iași mi-au părut o joacă. După afișarea rezultatelor la probele scrise, imediat ce am dat și proba orală, mi-am zis că n-are rost să mai stau la Iași, să aștept afișarea rezultatelor finale. Imediat am găsit niște mașini de ocazie, și chiar în miez
DOUĂ SĂPTĂMÂNI LA FABRICĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360119_a_361448]
-
gerul Bobotezei. Afară erau 35 grade. Noroc că nu a trecut nimeni pe langă bloc să ne vadă. A stat puțin și s-a convins că e cald. Am dus haină groasă în casă și am plecat spre locul de joacă dintre lacuri. Am venit acasă la ora 14, eu moartă de obosită, ea era freș. După ce ne spălăm îi dau să mănânce și ne culcam amândouă. Ea se sucește în toate direcțiile nicicum nu vrea să doarmă. Noroc că, de
CĂLDURA, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360135_a_361464]
-
îndrepte repede spre alte planete. Iși vedea liniștit de serviciul său la Cosmodrom. Până într-o zi însă, când se trezi cu un apel insistent din partea puștiului său, Mihăiță: - Tată! Poți să vii mai devreme acasă? Știi, am fost la joacă pe malul Siretului și am făcut o descoperire nemaipomenită... - Ce descoperire?!... Ce tot vorbești acolo, spune mai lămurit!... - Vino acasă, și-ți spun!... Te rog mult!... Ce era să facă bietul om? Făcu ce făcu și se grăbi mai devreme
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
PRIVINDU-TE Privindu-te, îmi dai fiori. Arați precum o Julietă, Ești ca o floare între flori, Frumoasă ca o margaretă. Te-aș rupe și, pentru o clipă, La fel, cu-aceeași bucurie, Ca să te prind de o arípă, Ca joaca din copilărie. Ți-aș rupe câte o petală, Ca într-un joc ce mă-ncolțește, Cu o sfială siderală De cerul care ne unește. Precum o dulce desfătare Ce-n visul meu se înfiripă, Ți-aș arde albele petale În
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
decât Karon,si mai înalt decât ea.De altfel,Aongus o iubea mult pe față,nu numai din recunoștință că după moartea părinților ei,Karon a insistat că cei doi să rămână dar și pentru că ea era tovarășul lui de joacă încă de când erau mici. Insa ,în urmă cu un an,situația se schimbase,deoarece mătușa le interzisese să mai petreacă timpul împreună,ea nefiind de acord cu băiatul pentru că era negru și în opinia ei ,inferior.Insa de fiecare dată
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
decât Karon,si mai înalt decât ea.De altfel,Aongus o iubea mult pe față,nu numai din recunoștință că după moartea părinților ei,Karon a insistat că cei doi să rămână dar și pentru că ea era tovarășul lui de joacă încă de când erau mici. Insa ,în urmă cu un an,situația se schimbase,deoarece mătușa le interzisese să mai petreacă timpul împreună,ea nefiind de acord cu băiatul pentru că era negru și în opinia ei ,inferior.Insa de fiecare dată
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
întrebători,închipuind povești, rugandu-ne la stele fără nume ne amăgeam cu gânduri nebunești. doar sufletele noastre își vorbeau când ochii încă nu-nvatar-a plânge. ...îți amintești cum se chemau? cum încercau apoi să se alunge... că doi copii ce-n joacă se pierdeau. dar marginea de lume s-a cutremurat de-atata dragoste ce n-a crezut să fie. s-a frânt în mii și mii de cioburi de agat că ochii tăi străini când am plecat,pustie. ...în fugă mea
DOAR NOI de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359873_a_361202]
-
creația artistică universalizează etic și estetic omul. În sfera umanului, frumusețea este convergentă conștiinței și rațiunii. Ceea ce îmbogățește cultura care pornește de la educația în primul rând a copiilor căutători de sinteze finale în creația artistică spontană, indefinită, adesea întretăiată cu joaca, este muzica. Într-un timp ca acesta în care toată muzica este înnădușită de marea industrie antimuzicală, sunt puțini copii care să nu fi auzit de Angela Gheorghiu și să nu o placă pe frumoasa și divina maestră care aurește
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
te-am vrut...” - se auzi deodată molcomă, vocea mamei, care căzuse pe gânduri, cu privirile ațintite spre fereastra pe care se strecurau deja umbrele serii de toamnă, în timp ce lăsase în poală împletitura, pe care până atunci mâinile ei, parcă în joacă, o făceau să crească de la o oră la alta. Se apropia iarna și pentru că puloverul rămas de la sora mai mare, se subțiase tare mult și rămăsese mic, mama se văzuse nevoită să-i încropească Arinei, din cele câteva gheme de
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
ca ființe, cu a sa energie ce pare vie. Cerul e locul înspre care curg ale noastre rugăminți, e locul de unde ne vine apa dădătoare de viață, vănturile cumplite, arșițele și gerurile răbdării noastre. Mi-am permis în loc de introducere, o joacă-n vorbe, precum văntul, Curcubeul a constituit pâna la Sir Isaac Newton, o componentă a cerului, o parte a unor fenomene inexplicabile cu rădăcini adânci în Biblie „Ca semn al legământului, pe care-l închei cu voi și eu tot
CURCUBEUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359978_a_361307]
-
cât de cât... - Vedem noi până unde ajungem. Emilian o ajută pe Ana să se ridice de pe cearceaf și cum fata nu și-a mai retras mâna din a lui, au pornit alergând spre apă ca doi copii predispuși la joacă. Când apa i-a ajuns Anei deasupra șoldurilor, Emilian o luă în brațe și o ridică deasupra valurilor tot mai îndrăznețe cu cât înaintau spre larg. - Hei, ce faci? - Te iau la plimbare. Ești pe post de corabie și navighezi
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
ce vrea să ofere și cât vrea să ofere. - De exemplu, tu ce-ai avea de oferit? - Ce facem acum, negociem oportunitățile fiecăruia? - Nu, ne jucăm. Nu vrei să fii din nou copil și să iei totul ca pe o joacă? - Ar fi frumos, dar din păcate, nu mai putem să revenim la acea vârstă minunată. Doar prin scris mai pot să las amintire acele frânturi din viață când mai eram copil. Emilian o luă pe Ana în brațe și porni
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]
-
la acea vârstă minunată. Doar prin scris mai pot să las amintire acele frânturi din viață când mai eram copil. Emilian o luă pe Ana în brațe și porni cu ea spre larg. Fata dădea din picioare și țipa a joacă, plăcându-i cum era purtată deasupra apei și cum valurile treceau peste amândoi, determinându-l pe Emilian să sară cu ea în brațe, să nu înghită apa sărată niciunul dintre ei. Când îi ajunse apa până la piept, se opri și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359902_a_361231]