2,270 matches
-
grele asigură formarea de mesageri genetici purtători de mesaje pentru diferite catene grele Ig, în funcție de stadiul de evoluție a limfocitului B angajat în realizarea răspunsului imun și de antigenul prezent în contextul celular. Deleția și adiția bazelor azotate la nivelul joncțiunilor rearanjate a condus la concluzia că în acest caz nu se înregistrează existența unei căi de rupere și reunire care se întâlnește în numeroase sisteme recombinaționale, cu specificitate de situs de tip Int; Gin, FLP etc. (Alt și Baltimore, 1982
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În rearanjarea V(D)J, dimpotrivă, evenimentele de rupere și de reunire trebuie să fie suficient de mult separate în timp, pentru a se permite prelucrarea capetelor ADN. Înainte de a se fi identificat procesul de adiție de baze și în joncțiunile semnal, inițial s-a considerat că cel puțin joncțiunile semnal ar putea fi făcute printr-o serie de reacții strâns cuplate. Acum se știe că după clivarea inițială, atât capetele semnal cât și capetele codificatoare trebuie să fie stabile pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și de reunire trebuie să fie suficient de mult separate în timp, pentru a se permite prelucrarea capetelor ADN. Înainte de a se fi identificat procesul de adiție de baze și în joncțiunile semnal, inițial s-a considerat că cel puțin joncțiunile semnal ar putea fi făcute printr-o serie de reacții strâns cuplate. Acum se știe că după clivarea inițială, atât capetele semnal cât și capetele codificatoare trebuie să fie stabile pentru o perioadă suficient de lungă de timp, pentru a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
că după clivarea inițială, atât capetele semnal cât și capetele codificatoare trebuie să fie stabile pentru o perioadă suficient de lungă de timp, pentru a da posibilitatea eliminării nucleotidelor (la nivelul capetelor secvențelor codificatoare) și adiției de nucleotide (la nivelul joncțiunilor). Aceste considerații capătă mai multă concretețe, prin identificarea capetelor semnal rupte, descrise mai sus. După abundența lor, s-ar putea trage concluzia că aceste capete sunt foarte stabile și că rămân nelezate, posibil pe durata orelor. Ar exista suficient timp
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
stabile și că rămân nelezate, posibil pe durata orelor. Ar exista suficient timp pentru prelucrarea capetelor, înainte ca reacția să se încheie prin acțiunea ligazelor. Se admite existența unui complex intermediar de rearanjare în care sunt menținute toate capetele. Existența joncțiunilor variante face mai puțin probabil ca ligaturarea capetelor semnal și a celor codificatoare să se facă pe o cale intrinsecă diferită. Efectul diferențial al mutației scid asupra joncțiunilor codificatoare și semnal argumentează totuși că, într-un anumit punct, calea care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unui complex intermediar de rearanjare în care sunt menținute toate capetele. Existența joncțiunilor variante face mai puțin probabil ca ligaturarea capetelor semnal și a celor codificatoare să se facă pe o cale intrinsecă diferită. Efectul diferențial al mutației scid asupra joncțiunilor codificatoare și semnal argumentează totuși că, într-un anumit punct, calea care conduce la cele două tipuri de joncțiuni trebuie să se ramifice. Defectul reparat, evidențiat în celulele scid, sugerează că formarea joncțiunii codificatoare poate implica cel puțin o etapă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ligaturarea capetelor semnal și a celor codificatoare să se facă pe o cale intrinsecă diferită. Efectul diferențial al mutației scid asupra joncțiunilor codificatoare și semnal argumentează totuși că, într-un anumit punct, calea care conduce la cele două tipuri de joncțiuni trebuie să se ramifice. Defectul reparat, evidențiat în celulele scid, sugerează că formarea joncțiunii codificatoare poate implica cel puțin o etapă comună, cu repararea generalizată a rupturilor dublu-catenare. Fiind lipsite de specificitate de secvență, capetele codificatoare pot necesita o activitate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferită. Efectul diferențial al mutației scid asupra joncțiunilor codificatoare și semnal argumentează totuși că, într-un anumit punct, calea care conduce la cele două tipuri de joncțiuni trebuie să se ramifice. Defectul reparat, evidențiat în celulele scid, sugerează că formarea joncțiunii codificatoare poate implica cel puțin o etapă comună, cu repararea generalizată a rupturilor dublu-catenare. Fiind lipsite de specificitate de secvență, capetele codificatoare pot necesita o activitate legată de repararea unei rupturi dublu-catenare, pentru reunire. Utilizarea secvențelor omologe scurte în unele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
codificatoare poate implica cel puțin o etapă comună, cu repararea generalizată a rupturilor dublu-catenare. Fiind lipsite de specificitate de secvență, capetele codificatoare pot necesita o activitate legată de repararea unei rupturi dublu-catenare, pentru reunire. Utilizarea secvențelor omologe scurte în unele joncțiuni codificatoare, care este caracteristică și reunirii capetelor ADN linear în celulele mamiferelor, poate să sugereze în mod asemănător un rol pentru prelucrarea nespecifică a capetelor codificatoare, înainte de reunirea lor. Se pune problema dacă sinapsa celor două situsuri trebuie să preceadă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reunirea lor. Se pune problema dacă sinapsa celor două situsuri trebuie să preceadă clivajul. Sunt puține date despre acest aspect. După cum s-a descris, un set de rupturi dublu-catenare la TCRδ este realizat doar ca perechi. Pe de altă parte, joncțiunile deschis-și-lovit (open- and- shut joints) necesită probabil doar o singură secvență semnal, dar acestea sunt evenimente foarte rare. O problemă care trebuie descifrată este aceea referitoare la adițiile auto-complementare. S-a sugerat că o catenă a unui terminal codificator trebuie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care recunoașterea secvenței este obligatorie. Reunirea capetelor semnalului poate fi specifică mașinăriei V(D)J, dar ea poate fi asigurată de protecția capetelor de către proteinele de recunoaștere, caz în care chiar și reunirile nespecifice ar putea conduce la formarea unor joncțiuni precise. Alte aspecte ale formării joncțiunii codificatoare pot implica, în cea mai mare parte, etape care nu sunt specifice rearanjării V(D)J și un număr de etape care nu sunt esențiale. Deși adiția de nucleotide de către TdT este frecventă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
capetelor semnalului poate fi specifică mașinăriei V(D)J, dar ea poate fi asigurată de protecția capetelor de către proteinele de recunoaștere, caz în care chiar și reunirile nespecifice ar putea conduce la formarea unor joncțiuni precise. Alte aspecte ale formării joncțiunii codificatoare pot implica, în cea mai mare parte, etape care nu sunt specifice rearanjării V(D)J și un număr de etape care nu sunt esențiale. Deși adiția de nucleotide de către TdT este frecventă, ea nu este totdeauna cerută în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
etape care nu sunt esențiale. Deși adiția de nucleotide de către TdT este frecventă, ea nu este totdeauna cerută în mod necesar. Afirmația se bazează pe constatarea că celulele lipsite de TdT, așa cum sunt fibroblastele, exprimă gene RAG și realizează eficient joncțiunea V(D)J. Omologiile scurte, atunci când există, par a fi utilizate adeseori în realizarea joncțiunilor codificatoare, deși multe joncțiuni se realizează fără astfel de omologii. Ajustarea, fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare V(D)J din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este totdeauna cerută în mod necesar. Afirmația se bazează pe constatarea că celulele lipsite de TdT, așa cum sunt fibroblastele, exprimă gene RAG și realizează eficient joncțiunea V(D)J. Omologiile scurte, atunci când există, par a fi utilizate adeseori în realizarea joncțiunilor codificatoare, deși multe joncțiuni se realizează fără astfel de omologii. Ajustarea, fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare V(D)J din toate tipurile de celule, este în egală măsură neesențială, deoarece sunt întâlnite frecvent capete intacte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mod necesar. Afirmația se bazează pe constatarea că celulele lipsite de TdT, așa cum sunt fibroblastele, exprimă gene RAG și realizează eficient joncțiunea V(D)J. Omologiile scurte, atunci când există, par a fi utilizate adeseori în realizarea joncțiunilor codificatoare, deși multe joncțiuni se realizează fără astfel de omologii. Ajustarea, fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare V(D)J din toate tipurile de celule, este în egală măsură neesențială, deoarece sunt întâlnite frecvent capete intacte la nivelul joncțiunilor codificatoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gene RAG și realizează eficient joncțiunea V(D)J. Omologiile scurte, atunci când există, par a fi utilizate adeseori în realizarea joncțiunilor codificatoare, deși multe joncțiuni se realizează fără astfel de omologii. Ajustarea, fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare V(D)J din toate tipurile de celule, este în egală măsură neesențială, deoarece sunt întâlnite frecvent capete intacte la nivelul joncțiunilor codificatoare. Ele par a fi frecvente în procesele nespecifice de reunire a capetelor catenelor ADN. În general
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
multe joncțiuni se realizează fără astfel de omologii. Ajustarea, fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare V(D)J din toate tipurile de celule, este în egală măsură neesențială, deoarece sunt întâlnite frecvent capete intacte la nivelul joncțiunilor codificatoare. Ele par a fi frecvente în procesele nespecifice de reunire a capetelor catenelor ADN. În general, există o argumentație solidă că etapele specifice rearanjării cu specificitate de situs de tip V(D)J sunt bazate pe mecanismul recunoașterii semnalului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin splicing-ul a șase exoni. Primii patru exoni codifică cele patru domenii ale regiunii constante. Ultimii doi exoni, desemnați M1 și M2, codifică pentru cele 4 resturi de aminoacizi din regiunea C-terminală, hidrofobică, precum și pentru porțiunea netradusă a acesteia. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul exonului 4 este conectată la joncțiunea de splicing 3’ de la începutul lui M1. În stadiul secretoriu, ARN nuclear se termină după exonul 4. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul acestui exon care a fost legată la M1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
patru domenii ale regiunii constante. Ultimii doi exoni, desemnați M1 și M2, codifică pentru cele 4 resturi de aminoacizi din regiunea C-terminală, hidrofobică, precum și pentru porțiunea netradusă a acesteia. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul exonului 4 este conectată la joncțiunea de splicing 3’ de la începutul lui M1. În stadiul secretoriu, ARN nuclear se termină după exonul 4. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul acestui exon care a fost legată la M1, în forma membranară este ignorată, ceea ce permite exonului să se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aminoacizi din regiunea C-terminală, hidrofobică, precum și pentru porțiunea netradusă a acesteia. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul exonului 4 este conectată la joncțiunea de splicing 3’ de la începutul lui M1. În stadiul secretoriu, ARN nuclear se termină după exonul 4. Joncțiunea de splicing 5’ din cadrul acestui exon care a fost legată la M1, în forma membranară este ignorată, ceea ce permite exonului să se extindă cu încă 20 de codoni. O tranziție similară de la forma membranară la forma secretată are loc și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pre-ARNm extrem de lung, care se extinde de la situsul 5’ de start normal al transcrierii secvenței lider a regiunii V, la semnalele de poliadenilare, de la capătul regiunilor codificatoare Cγ, Cδ sau Cα. Splicing-ul de la capătul 3’ al segmentului V HDHJH, la joncțiunea intronică 3’, în amonte de regiunile C alternante, duce la formarea de ARNm pentru aceeași secvență VH, dar pentru secvențe CH diferite. Totuși, mecanismul de schimbare a izotipului implică reunirea prin recombinare a segmentului rearanjat VHDHJH, cu una dintre regiunile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se desfășoară în procesul de asamblare a genelor funcționale pentru imunoglobuline. Aceeași RECOMBINAZĂ catalizează probabil rearanjările de segmente de ADN în celulele B și T. Evenimentul recombinațional în celulele T este, de asemenea, imprecis, creând o diversitate considerabilă prin variația joncțiunilor segmentelor genice. Rearanjarea eficientă a locusului pentru catena β sau pentru catena α într-unul dintre cromozomi, previne rearanjarea unei alele funcționale din cromozomul omolog (excludere alelică). După datele de până acum, nu are loc mutația somatică la nivelul segmentelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Transcrierea poate fi inițiată la 60 kb în amonte de gena VSG, dar distanța este variabilă. Transcriptul primar lung conține regiuni codificatoare multiple, neînrudite, alături de regiunea codificatoare pentru VSG, în apropierea capătului său 3’. Formarea ARNm funcțional pentru VSG implică joncțiunea med-RNA cu regiunea transcriptului primar ce conține mesajul pentru VSG. Cele două tipuri de ARN sunt unite printr-un transsplicing, care reunește direct transcriptul fragmentului exonic de 35 perechi de baze la transcriptul regiunii codificatoare pentru VSG. Din fracția poliadenilată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se înțeleg și înțeleg lumea lor socială. Prin urmare, ei utilizează o anumită cunoaștere, fundamentată pe dispoziții învățate, scheme de gândire, experiențe, informații pe care le aplică la situația lor personală. Metodele pe care le folosesc se situează așadar la joncțiunea dintre colectiv și individual. Programul antropologului pe teren constă în a încerca să înțeleagă aceste metode, observând comportamentele și analizând discursurile. Efortul său de comprehensiune nu este exact de aceeași natură ca acela al protagoniștilor înșiși, deoarece antropologul își confruntă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
1990) 11. Din punctul nostru de vedere, ne rețin, în mod obiectiv, câteva aspecte centrale. Fizionomia generală indică, mai întâi, un triplu sistem de referințe. Trimiterile și conceptele de bază sunt, în mod evident, americane. Astfel de cărți fac deci joncțiunea și la un bun nivel cu cele mai noi orientări și lucrări specializate de politologie de peste ocean. Intrăm, împreună cu Dan Pavel (și cu întreaga sa serie), într-un domeniu nou, încă puțin frecventat. Aspectul de popularizare, în sensul bun al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]