28,495 matches
-
la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, exemplu fiind Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006, s-a arătat că accesul liber
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
executoriu, formele anterioare de executare nu își redobândesc validitatea și eficacitatea întrucât nu există nicio dispoziție legală care să prevadă acest lucru; or, remedierea acestui neajuns nu poate fi realizată decât prin emiterea unor noi forme de executare. ... ... V. Examenul jurisprudenței în materie V.1. Jurisprudența națională relevantă În materialul transmis de curțile de apel au fost indicate hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță, care au ilustrat orientarea jurisprudențială minoritară. Astfel, au fost atașate: – Decizia penală nr. 911
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
drept de care nu depinde soluționarea pe fond a litigiilor penale, chestiuni ce rămân a fi supuse interpretării în procedura recursului în interesul legii, sub rezerva îndeplinirii și a celorlalte condiții de admisibilitate reglementate de Codul de procedură penală. În jurisprudența sa, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat asupra înțelesului ce trebuie atribuit sintagmei „problemă de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, arătând că „admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
I, nr. 503 din 7 iulie 2014, și Decizia nr. 19/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 23 octombrie 2014). Rezultă, așadar, din modul de definire a acestei condiții de admisibilitate a sesizării consacrat în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală că relația de dependență dintre interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475 și următoarele
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
Suceava și Curtea de Apel Timișoara care, după caz, au făcut referire la opiniile unora dintre instanțele arondate. Răspunsurile comunicate de Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Târgu Mureș și Curtea de Apel Brașov cuprind doar mențiunea neidentificării în jurisprudența acestora și a instanțelor arondate a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării, fără a exprima un punct de vedere. În materialul transmis de curțile de apel a fost identificată practică relevantă în materie la Curtea
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
fiindcă ar avea loc o analogie în defavoarea inculpatului. Principiul legalității incriminării impune interdicția analogiei în dreptul penal și obligația de a interpreta normele penale în mod strict. Analogia în defavoarea inculpatului a fost în mod constant considerată inadmisibilă în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Infracțiunile prevăzute la art. 338 din Codul penal se comit numai cu intenție, subiectul activ al infracțiunii urmărind sau acceptând îngreunarea activității organelor competente de stabilire corespunzătoare a situației de fapt. Așa cum s-a
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
în care acțiunea făptuitorului produce sau urmărește producerea consecinței prevăzute de norma de incriminare, aceea de modificare a stării locului, respectiv urmărește inducerea în eroare a organelor competente cu privire la locul producerii accidentului, în beneficiul conducătorului auto. ... ... VI. Examenul jurisprudenței în materie VI.1. Jurisprudența națională relevantă În materialul transmis de curțile de apel a fost identificată practică relevantă în materie la Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Iași, Judecătoria Brașov și Judecătoria Tulcea. Astfel, prin Decizia penală nr. 482
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
persoană rănită este însuși conducătorul singurului autovehicul implicat în accident. ... ... VI.2.2. În ceea ce privește deciziile de speță, în urma documentării prealabile întocmirii prezentului raport, la nivelul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost identificată jurisprudență referitoare la chestiunea ce constituie obiectul sesizării Curții de Apel București. ... ... VI.3. Jurisprudența Curții Constituționale Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. ... ... VII. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului Nu au fost identificate decizii
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
sau șterge urmele accidentului de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane. De altfel, prin Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunțată în Cauza Coeme și alții împotriva Belgiei, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat obligația statelor membre de a defini clar infracțiunile și pedepsele pe care le reprimă. În Hotărâre (pct. 145) și în jurisprudența dezvoltată ulterior s-a afirmat că această condiție este îndeplinită atunci
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
iunie 2000, pronunțată în Cauza Coeme și alții împotriva Belgiei, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat obligația statelor membre de a defini clar infracțiunile și pedepsele pe care le reprimă. În Hotărâre (pct. 145) și în jurisprudența dezvoltată ulterior s-a afirmat că această condiție este îndeplinită atunci când justițiabilul poate cunoaște, din formularea dispoziției relevante și, dacă este necesar, cu ajutorul interpretării instanțelor referitoare la aceasta, ce acte și omisiuni îi angajează răspunderea penală. ... ... Pentru toate
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
a comunicat note scrise prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 12 din 14 ianuarie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea din 24 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.519/3/2019, Tribunalul București - Secția a
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
ipoteza în care să presteze munca ulterior neremunerată, în eventualitatea în care s-ar depăși plafonul mai sus indicat. Cu toate acestea, la nivel constituțional, dreptul la salariu este protejat, acesta fiind considerat că derivă din dreptul la muncă, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (Decizia nr. 294 din 1 noiembrie 2001 sau Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008). ... 7. Limitarea cuprinsă în art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 face ca valoarea drepturilor salariale în discuție să fie imprevizibilă, având
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
din Constituție, printr-o trimitere generică la lege. Totodată, reglementarea din art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate fi privită ca aducând atingere principiului egalității în drepturi, care, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, nu semnifică uniformitate, astfel că situații obiectiv diferite justifică și chiar impun un tratament juridic diferențiat. Or, diferența de tratament ce poate rezulta din aplicarea art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 este determinată de situațiile diferite
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
urmare, întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului unui drept fundamental, Curtea a precizat că dispozițiile art. 53 din Constituție nu au relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate. ... 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. ... 23. Distinct, referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 15 din Constituție, Curtea constată că dispozițiile legale nu exclud
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
legal și procedural și acceptabilă de principiu, nu poate și nu trebuie să treacă prin filtrul instanței de judecată, judecătorul/judecătorii cauzei neputând să facă altceva decât să ia act de o eventuală cerere formulată de către acuzare. Invocă considerente ale jurisprudenței instanței de control constituțional potrivit cărora garanțiile unui proces echitabil în materie penală, instituite atât în art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și pe cale jurisprudențială, privesc dreptul la un tribunal
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
apărarea, astfel cum prevede art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, are semnificația unei „simple menționări a posibilității teoretice ca instanța să ajungă la o concluzie diferită de cea a parchetului în ceea ce privește încadrarea infracțiunii“ (potrivit jurisprudenței instanței Curții Europene a Drepturilor Omului), insuficientă pentru exercitarea în mod efectiv a dreptului la apărare și pentru menținerea caracterului echitabil al procedurii. Formularea cu caracter general și imperativ a normei procesuale referitoare la obligativitatea punerii în discuție de către
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
și la siguranță și determină în același timp cazurile și condițiile în care este permis să se deroge de la acest principiu, în special în vederea asigurării ordinii publice. În acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat, în jurisprudența sa, că orice privare de libertate a unei persoane trebuie să fie dispusă numai „în condițiile prevăzute de lege“. Cât privește „legalitatea“ detenției, dispozițiile art. 5 din Convenție se referă, în esență, la legislația națională și prevăd obligația de a
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
drepturilor sau libertăților fundamentale implică, în mod necesar, și caracterul lor temporar, care poate fi asigurat prin reglementarea unei durate maxime pentru care se pot dispune, sintagma „de îndată“ nefiind suficientă în delimitarea temporală a măsurii. ... 14. Spre exemplu, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, potrivit legii naționale, durata maximă a privării de libertate a unei persoane în scopul verificării identității sale era de 12 ore; instanța europeană a decis că această durată avea un caracter
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
persoanei la sediul poliției conduce la imprevizibilitatea textului de lege criticat, deoarece întinderea dispunerii măsurii se poate decide în mod arbitrar, creând premisa aplicării ei ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare ale poliției. ... 17. Autorul invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la exigențele de calitate a legii (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012) și arată că lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor legale criticate permite cadrelor de poliție să le interpreteze cu o
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
momentului încetării măsurii. Mai mult, durata reținerii este de 24 de ore, de unde rezultă că, fiind similare, nici măsura conducerii la sediul poliției nu trebuie să depășească acest termen. ... 19. Principiile generale implicate de Convenție la care face trimitere jurisprudența referitoare la art. 5 paragraful 1 sunt principiul statului de drept și, conexe acestuia, principiul securității juridice, principiul proporționalității și principiul protecției împotriva arbitrarului. Atunci când se pune în discuție privarea de libertate este deosebit de important să se respecte
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
și luarea măsurilor legale, după caz, se realizează în cel mult 12 ore din momentul depistării, ca măsură administrativă“. Astfel, această reglementare instituie o durată maximă a măsurii, stabilită de lege prin sintagma „în cel mult 12 ore“. ... 34. Analizând jurisprudența sa în materie, Curtea reține că în Decizia nr. 132 din 18 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 9 mai 2002, a examinat constituționalitatea prevederilor de lege referitoare la măsura conducerii persoanei la
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
măsura în care sunt reglementate condițiile luării măsurii conducerii administrative și drepturile de care dispune persoana supusă acestei măsuri; astfel, polițistul - în exercitarea atribuțiilor sale legale - nu poate lua această măsură decât în condițiile stabilite de lege. ... 39. Totodată, în jurisprudența sa în materia art. 5 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la libertate și la siguranța persoanei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat incidența noțiunii de „privare de libertate“ prin
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
problema de neconstituționalitate invocată în prezenta cauză, Curtea reține că aceasta vizează, în esența sa, absența unei reglementări legale cu privire la durata maximă a măsurii administrative a conducerii persoanei la sediul poliției. ... 41. Plecând de la considerentele reținute în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța constituțională reține că măsura administrativă a conducerii persoanei la sediul poliției reprezintă o interferență asupra libertății individuale, a cărei reglementare, pentru a respecta dispozițiile art. 23 din Constituție, trebuie să
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
astfel de garanții, stabilind că, în cadrul măsurii de conducere la sediul poliției, activitatea de verificare a situației de fapt și, după caz, de luare a măsurilor legale față de persoana condusă la sediul poliției se realizează „de îndată“. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că locuțiunea adverbială „de îndată“ are sensul de imediat, numaidecât (a se vedea Decizia nr. 665 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 4 aprilie 2022). Astfel, Curtea
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
îndată“ în ceea ce privește efectuarea acestor activități, stabilind astfel un minim reper, sub aspect temporal, cu privire la momentul realizării acestora, fără însă a limita durata acestora printr-o referire clară și precisă. Astfel cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, „activitatea de verificare efectuată de poliție - activitate definită ca o «măsură administrativă» - implică restrângerea exercițiului libertății individuale și poate fi caracterizată, în termenii art. 23 din Constituție, ca o reținere“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]