3,080 matches
-
frecvența acestora. ... (3) Este interzisă prezentarea de materiale care incită la comiterea de infracțiuni grave. (4) Secvențele care prezintă execuții, oameni uciși sau voluntari ai morții, indiferent de motivația acestora, se difuzează numai în cazuri temeinic justificate și în conformitate cu deontologia jurnalistică. ... (5) Subiectele sau evenimentele cu teme sexuale pot fi prezentate numai după oră 22,00, în cazul în care formă prezentării poate afecta minorii. ... (6) Este interzisă ilustrarea unei informații cu suport de imagine din filme sau publicații pornografice. ... Programele
DECIZIE nr. 57 din 13 martie 2003 privind protecţia minorilor în cadrul serviciilor de programe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148590_a_149919]
-
învățământ, cu sediul în municipiul Timișoara, Str. Daliei nr. 1A. Articolul 2 Universitatea "Tibiscus" din Timișoara se înființează cu următoarele facultăți și specializări acreditate: a) Facultatea de Design, specializarea design, cu predare în limba română; ... b) Facultatea de Jurnalism, specializarea jurnalistică, cu predare în limba română; ... c) Facultatea de Drept, specializarea drept, cu predare în limba română. ... Articolul 3 După intrarea în vigoare a prezentei legi, în structura Universității "Tibiscus" din Timișoara intra și facultățile, colegiile și specializările, altele decât cele
LEGE nr. 484 din 11 iulie 2002 privind înfiinţarea Universitatii "Tibiscus" din Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143357_a_144686]
-
aflarea adevărului în probleme de interes public justificat. ... Articolul 4 (1) Înregistrările conținând imagini sau/și convorbiri ale unei persoane nu pot fi difuzate decât cu acordul acesteia. ... (2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) situațiile în care: ... a) demersurile jurnalistice răspund unui interes public justificat; ... b) înregistrarea este incidentala și este realizată în locuri publice. ... Articolul 5 (1) Orice persoană acuzată sau cercetată pentru săvârșirea unei infracțiuni este prezumata nevinovată atât timp cât nu a fost condamnată printr-o hotărâre penală definitivă
DECIZIE nr. 80 din 13 august 2002 privind protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144070_a_145399]
-
vorbind bineînțe les de v inurile de Cotnari. Redăm mai jos impresiile din ziarul amintit . Palatul subteran Vlădoianu Nu vom prezenta beciurile într-o ordine cronologică sau a mărimii. Vor fi prezentate în ordinea în care le-a ales inspirația jurnalistică. Prima oprire, la ʺbeciul Vlădoianuʺ, construit la sfârșitul secolului 19 de famili a de boi eri care a dat și numele acestui beci. Beciul este construit în spat ele Palatului de la Cârjoaia, ridicat de boierul Vasile Vlă doianu. Castelul de la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
inclusiv alfabetizarea lor, să le retragă drepturile civile, să le interzică prezența publică, să le închidă în gineceu cu scopuri pur reproductive, sexuale și menajere. Dacă nu crede ceea ce a scris, îi propun să militeze pentru interzicerea sexismului în cadrul deontologiei jurnalistice și să reflecteze asupra consecințelor pe care le au atitudinile sale ca formator de opinie situat, deocamdată, pe poziția: „Vrem democrație, dar nu și pentru femei!”. Revista 22, aprilie, 1998 Pâinea și cuțitul În calitatea mea de „feministă de serviciu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
fiecare dintre ei poate să lucreze cu experți și să plătească pentru astfel de know-how. Dacă aveau acești experți din umbră, și unul și celălalt ar fi fost educați să nu facă greșeli majore de etică politică și de etică jurnalistică. Învățau măcar să nu calce în străchini în raport cu valorile contemporane ale democrației. Dar, așa cum corect îmi replica un jurnalist important al unui mare cotidian, în România se vinde mult mai bine amatorismul decât profesionalismul. Or, cultura civică și cea politică au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
femei îi era ridicată valoarea. Candidatul George Pădure nu a fost omagiat prin includerea în tagma femeilor, ci a fost înecat în limbajul și simbolurile desconsiderației. Să eliminăm problema lacunelor în cultura politică, și pe aceea a lipsei de deontologie jurnalistică și politică. Să luăm în considerație doar o intuiție de bun-simț. Toți acești bărbați care utilizează limbajul excluderii și pe cel al desconsiderației se trag din femei, sunt crescuți de femei, educați de femei, au colege femei, fac copii cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
întreprinsă de el prin invitarea comisarilor marilor puteri la Iași, unde să le fie făcută o primire triumfală, fapt considerat de el ca o acțiune cu un rezultat pozitiv garantat 53. Familiaritatea stabilită de Dimitrie Brătianu în mediile politice și jurnalistice britanice permitea chiar primirea unor sfaturi sincere din partea unor influenți lideri de opinie precum N. Browne, ziarist la The Morning Post'. Acesta era cel care, pe 14 ianuarie 1857, după ce-l asigura pe Dimtrie Brătianu că va scrie despre problema
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
anul 1932 a colaborat la ”Cuvântul Moldovenesc” ca secretar de redacție și În curând are o participare la toate publicațiile care apăreau În Basarabia - "Gândul Neamului", "Raza", "Gazeta Basarabiei", "Zorile", "Gând Basarabean", "Luminătorul", "Basarabia românească", "Glasul Tineretul". În activitatea sa jurnalistică s-a asociat cu cele mai reprezentative talente literare din Basarabiei cum au fost combativul poet Sergiu Matei Nicu, publicistul Al. Bardieru, renumitul istoric Alex. Boldur. Grupurile de scriitori militanți de la Chișinău, În acea vreme erau fideli și urmau orientarea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de idei filozofice și a început să citească din lucrările lui Hegel, care, la timpul respectiv, căpăta o largă influență în Germania. La vârsta de 18 ani a publicat primul său poem Beduinul. A fost atras de activitatea literară și jurnalistică. În 1841, la 21 de ani, s-a înrolat în armata prusacă și a obținut permisiunea de a urma cursurile școlii militare de artilerie. La cererea sa, prin școla militară, a fost trimis la Berlin și s-a înscris la
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și subînțelesuri / 205 4.3. Lectura unui text-slogan publicitar / 208 5. Formele și incidența conectorilor / 210 5.1. Organizatori textuali / 212 5.2. Mărci ale incidenței unei asumări enunțiative / 218 5.3. Conectorii argumentativi / 221 5.4. Lectura unui peritext jurnalistic <1> / 225 5.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <4> / 229 6. Lanțuri de acte de discurs / 231 6.1. Textul ca structură ierarhică de acte / 231 6.2. Lectura unui afiș celebru din cel de al doilea război
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1.2. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> / 255 2. Între perioadă și secvență: descrierea / 259 3. Structura secvenței narative / 269 4. Structura secvenței argumentative / 279 4.1. De la perioadă la secvență / 279 4.2. Lectura unui peritext argumentativ jurnalistic (2) / 282 4.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> / 284 5. De la perioadă la secvența explicativă / 286 5.1. Structurile periodice explicative în DACĂ... (ACEASTA) E PENTRU CĂ / 286 5.2. Structuri periodice retroactive / 288 5.3. Structura secvenței
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unitate temelor tratate, dar va descoperi și trasee noi spre zone neabordate anterior. Dacă primele sale cercetări pleacă dinspre literatură spre lingvistică, în studiile sale mai recente, fie este tentat de analiza unor texte de tip utilitar (politic, publicitar și jurnalistic), fie expune o concepție teoretică asupra tuturor tipurilor de texte identificabile la nivelul limbii literare franceze, ca în cazul lucrării de față. Cartea Lingvistica textuală. O introducere în analiza textuală a discursului reprezintă o extensie a altor lucrări care, deși
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și o diferență generică. Aceasta afectează nu numai enunțurile celor două texte în parte (cum vom vedea în capitolul 2), ci și raportul lor cu adevărul și, prin aceasta, condițiile lor semantico-pragmatice de lectură. Din punct de vedere semantic, textul jurnalistic T2 este supus legii vericondiționalității informației: ori relatează fidel faptele, ori minte. În schimb, poemul T1 nu este nici adevărat, nici fals în raport cu lumea, ci instituie o ordine proprie de adevăr-validitate. Intenționalitatea dominată de informația de transmis este urmată de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
elucidare a adjectivului inițial din titlu ("tragic"), ca o formă de răspuns la întrebarea De ce această evadare este calificată drept "tragică"? Ca un efect direct al schimbării formațiunii discursive, titlul și începutul poemului nu mai respectă structura impusă de genul jurnalistic. Titlul enigmatic "Ultima oră" introduce o polisemie pe care primul paragraf nu o clarifică. Ba chiar polisemia lui "ultima oră" introduce dubii serioase: sfîrșitul unei vieți? printr-o aluzie tematică mai puțin directă decît "tragicul" din textul jurnalistic sau știre
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de genul jurnalistic. Titlul enigmatic "Ultima oră" introduce o polisemie pe care primul paragraf nu o clarifică. Ba chiar polisemia lui "ultima oră" introduce dubii serioase: sfîrșitul unei vieți? printr-o aluzie tematică mai puțin directă decît "tragicul" din textul jurnalistic sau știre de ultimă oră? și aluzie, în acest caz, la genul jurnalistic, desigur, dar mai ales la ideile futuriștilor, fascinați de rapiditatea circulației moderne a informației. Vom vedea mai departe că versurile lui Cendrars reduc lungimea și complexitatea frazelor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
paragraf nu o clarifică. Ba chiar polisemia lui "ultima oră" introduce dubii serioase: sfîrșitul unei vieți? printr-o aluzie tematică mai puțin directă decît "tragicul" din textul jurnalistic sau știre de ultimă oră? și aluzie, în acest caz, la genul jurnalistic, desigur, dar mai ales la ideile futuriștilor, fascinați de rapiditatea circulației moderne a informației. Vom vedea mai departe că versurile lui Cendrars reduc lungimea și complexitatea frazelor din faptul divers al ziarului. Dispariția punctuației și versificarea enunțurilor plagiate modifică în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pamflet, expunere, program, Pêcheux alcătuiește o listă a genurilor, chiar dacă cuvîntul în sine nu apare. Stabilirea unei legături între genuri și formațiuni socio-discursive este unul din progresele recente în analiza discursului. Într-o situație dată de interacțiune (scrisă sau orală, jurnalistică sau literară etc.), limba impune enunțurilor propriile ei determinări microlingvistice (de la fonetică la morfosintaxă, trecînd prin nivelul lexical). La majoritatea textelor pe care le vom studia, va fi vorba de limba franceză, fără a neglija totuși variațiunile temporale: franceza lui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și de un dispozitiv legal și de instituții (presa scrisă, tribunale). Parametrii menționați în schema 2 și 3 permit aprofundarea acestor observații. Schema 3 Genericitatea (N3) acestui text este complexă: este vorba în primul rînd despre o scrisoare deschisă, gen jurnalistic de opinie care adoptă în planul textului modelul scrisorii cu adresă dublă: directă, către un destinatar numit, și indirectă, către cititorii ziarului. Dar scrisoarea apare pe prima pagină, practică neobișnuită, ceea ce-i dă un statut de editorial; pe de altă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
text: el servește ca bază tematică (agent) celor trei acțiuni-predicate care formează nucleul celor trei enunțuri succesive: ei l-au trîntit la pămînt pe Ahille [e1], APOI ei l-au tîrît [e2], APOI ei l-au azvîrlit [e3]. Faptul divers jurnalistic din T2 pe care l-am citat în introducere prezintă și el o interesantă construcție detașată gerunzială (P2), foarte diferită de circumstanțialele simple de tipul celei întîlnite la începutul lui P5. În schimb, ea nu diferă mult de construcția gerunzială
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de linguistique appliquée 19, Paris, Didier, 1975: 30-42. - Henri WEIL: De l'ordre des mots dans les langues anciennes et comparées aux langues modernes, Paris, Didier, (1879) 1991. 3. Punctuația și segmentarea unităților 3.1. Segmentarea grafică Următoarele șase depeșe jurnalistice de Félix Fénéon ilustrează diversitatea posibilităților de segmentare a frazelor: T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville, apoi îl azvîrliră. T9 [P1] Între Deuil și Épinay s-au furat 1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de variație ale sistemului lingvistic. În Pertinence linguistique de la présentation typographique, L. G. Védénina (1989) extinde descrierea punctuației pînă la spațiul dintre cuvinte, alineatul paragrafului și prezentarea tipografică, și ține cont de posibilitățile variate pe care le manifestă discursurile literare, jurnalistice și publicitare. Într-adevăr, punctuația nu este decît un aspect al segmentării grafice a lanțului verbal. De la nivelele cele mai de jos pînă la limitele peritextului, operațiile de segmentare furnizează instrucțiuni pentru construirea sensului prin decupaj și prin regrupare (legare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dar, din punct de vedere semantic, o propoziție poate foarte bine să se reducă la un substantiv și un adjectiv. Să luăm cele șase texte scurte ale lui Félix Fénéon citate mai sus. Ele au avantajul că aparțin aceluiași gen jurnalistic: depeșa. Din punct de vedere referențial, acest gen, foarte scurt prin definiție, trebuie să dea informații referențiale care răspund minim la întrebările Cine? Ce? Unde?, uneori Cînd? și mai rar la întrebările De ce? și Cum? Atunci cînd propoziția comportă un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a∫il-lafi∫]. Ar mai trebui subliniat și faptul că a doua propoziție se prelungește și astfel contrastează puternic cu brutalitatea și scurtimea celei din urmă, puternic aliterantă în fonemele /p/, /i/ și /r/. Acest efort intens de scriitură ridică depeșele jurnalistice ale lui Fénéon la rangul de forme scurte dacă nu literare, cel puțin literarizate prin lucrul supra semnificantului și prin paronomază. Aceasta amintește de ceea ce spune Jakobson despre funcția poetică-autotelică a limbajului și despre "atitudinea introvertită față de semne": semnele lingvistice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
strada este foarte circulată, trupul copilașului nu a fost lovit de nici un vehicol. T60 ÎN POFIDA jandarmilor, polițiștilor și militarilor, un incendiu a făcut pagube de 300 000 de franci într-un hotel din Elbeuf. (Fénéon) 5.4. Lectura unui peritext jurnalistic <1> Să luăm titlul unui articol jurnalistic și legenda fotografiei care-l însoțește. Aceste unități peritextuale dintr-un articol din Nouveau quotidien (24 mai 1994) sînt unități lingvistice complete (chiar dacă întregul este format dintr-un ansamblu complex: articol, titlu și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]