13,725 matches
-
pentru Sistemul TRAPEX, privind schimbul de informații pentru produse periculoase, a depistat pe piața românească produse periculoase care prezintă riscuri: de șoc electric (fier de călcat, râșniță electrică, cană electrică, prăjitor de pâine, uscător de păr, mixer, aparat de ras, lampă cu ceas), pericol de rănire (jucării cu margini ascuțite), pericol de sufocare și efect vomitiv (jucării). Informarea consumatorilor și acțiunile de supraveghere a pieței reprezintă sarcini permanente ale ANPC, în scopul prevenirii riscului de punere pe piață de produse neconforme
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a expresiei"; în 1626 capătă și sensul de "operație", "activitate", "exercițiu de putere", "efect"; în 1725: "operație eficientă"; în 1742: că plural semnifică "activități"; în 1809: "vigoare a acțiunii, rostirii, etc.", "efort susținut"]. ¶ Străzile Londrei încep să fie iluminate cu lămpile cu gaz ale lui William Murdock. ¶ Se înființează Societatea Geologică la Londra, prima instituție ce se ocupă de studiul geologiei. ¶ Se naște Henry Wadsworth Longfellow. ◊1808 [vîrstă: 50 ani] Expune la Academia Regală două acuarele realizate pentru Butts ("Christ în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un studiu despre perturbațiile orbitelor planetare. ¶ Franz Joseph Gall, fondatorul frenologiei (știința creierului), își prezintă teoria conform căreia protuberantele capului oferă informații despre caracter. ¶ Etienne-Louis Malus descoperă că lumina reflectată este polarizată; introduce astfel conceptul de "polarizare". ¶ Humphry Davy inventează lampă cu arc, primul sistem electric de iluminare, care degajă mult fum și multă căldură, dar și multă lumină (cîtă vreme cele două filamente de carbon sînt menținute la distanță necesară). ¶ La Londra Richard Trevithick realizează o linie circulară de cale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
e Încă aburindă, iar sarea mășcată presărată pe ea Îi dă un gust pe care nu-l poți uita vreodată. Și a fost mai multă lume, și acum au plecat, și ai rămas doar cu ai tăi, al doilea moment. Lampa cu petrol Împrăștie limbi de lumină unduioasă pe pereți. În casa bunicilor e mai Întuneric decât la noi, unde avem lumină electrică. În semiîntunericul de-aici, lucrurile nu se văd prea clar, trebuie să le prefigurezi mai mult cu ochiul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Spengler. Cel care Începe să Îi atragă ca un magnet pe tinerii dandy, „rege al simboliștilor” și Întrupare a noului duh elitar, e Stéphane Mallarmé. În jurul său și al revistei Mercure de France se adună, precum fluturii absorbiți de lumina lămpii, o parte dintre cei mai „stricți” dandy ai Parisului. În primul rând, contele Robert Montesquiou de Fezensac, „stăpânul suavelor miresme”, pe care Mallarmé Îl primește cu Încântare, fascinat de costumele sale gri, albastre sau verzi, după cum Îi e starea de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și cu ștersul KALWS* Însemnat cu finețe pe o parte a sa, iar În spatele lui atârnă o gravură a „Sibilei Delfice” a lui Michelangelo sau a „Pastoralei” lui Giorgione. Aici se află un ciob de majolică florentină, iar aici o lampă grosolană din cine știe ce mormânt roman. Pe masă zace un ceaslov „Închis ca Într-o ladă, Într-o legătură de argint masiv aurit, lucrat cu motive ciudate și Încrustat cu briliante și rubine mici”, și chiar alături de el „stă chircit un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Indiei, „sărbătoarea luminilor”. Întreaga țară este iluminată timp de patru sau șase zile și nopți. Musonul a trecut, se sărbătorește sfârșitul anotimpului ploios și victoria fertilității. Toate locuințele bogate sau sărace, ca și străzile, sunt Împodobite cu ghirlande de lumini. Lămpile trebuie să fie alimentate Întreaga noapte. Bărbați, femei, copii au grijă ca ele să nu se stingă. De asemenea, toate ușile trebuie să fie lăsate deschise pentru ca Însăși Laksami, zeița Abundenței, să poată intra În case și să aducă belșug
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care șade atât de bine liricii de explozie virilă. Cearcănul nostalgiei după adolescență, al reveriei fără țintă și rațiune, cearcănul neîmplinirii fără nume, în contexte ce reliefează - dincolo de forța ingenuității acestei poezii - substanța ei de metafizică insurgentă: „Sunt pentru noapte lampă subțire / și cu fitilul sângelui scurt / lâng-un perete ard în neștire / suflă peste mine clopotul surd. Tânjesc departe și nu am casă / piatra-nflorește dinspre genunchi / în locul pleoapei vreau o mireasă, / mamă, vestește ceasul la unchi. // În pivniți vinul albit
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
această perioadă avem urme edificatoare și în Dacia traiană. Pe lângă donariul de la Biertan (jud. Sibiu), binecunoscut, menționăm și sarcofagul păgân cu semnele crucii de la Ampelum (Zlatna), inscripția păgână cu cruce și literele grecești alfa și omega de la Napoca (Cluj), o lampă cu crucea creștină, din secolele IV-V, de la Apulum (Alba Iulia), trei amfore cu monograma creștină de la Sucidava (Celei), blocuri de piatră cu cruci creștine. Cea mai însemnată descoperire este bazilica creștină din Sucidava (Celei) cu o amforă ce poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Eminescu (Luțeafirlu și alte poeme eminesciene pri grailu armânescu, 1980, Poezii, 1988, în colaborare), remarcabilă fiind mai ales versiunea aromână a Luceafărului, cuceritoare prin patina ei lexicală arhaică, ce trimite la cronicari. SCRIERI: Cerc vicios, București, 1945; Fânarea al Diogen (Lampa lui Diogene), pref. Hristu Cândroveanu, București, 1985. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 106-107; Hristu Cândroveanu, Ioan Cutova, UVPA, 427-429. Hr.C.
CUTOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286613_a_287942]
-
ceva de la poluri, / Și ningă... zăpada ne-ngroape. Ce cald e aicea la tine. / Și toate din casă mi-s sfinte; / Te uită cum ninge Decembre... Nu râde... citește-nainte. // E ziuă și ce întuneric... / Mai spune s-aducă și lampa - / Te uită, zăpada-i cât gardul, / Și-a prins promoroacă și clampa. // Eu nu mă mai duc azi acasă... Potop e-napoi și-nainte, / Te uită cum ninge Decembre, / Nu râde... citește ’nainte.” Mai sunt în acest spațiu liric de
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
și evitarea stresului, a frământării emoționale, a extenuării fizice și a gândurilor obsesive, deoarece toate acestea secătuiesc hormonii esențiali și elementele neurochimice, mai ales de pe axa suprarenală/pituitară a sistemului endocrin. „Atunci când uleiul este epuizat”, precizează o veche zicală taoistă, „lampa se stinge”. Din moment ce esența constituie uleiul de bază care alimentează lampa vieții, primul pas în alchimia internă a celor Trei Comori constă în conservarea esenței; recuperarea esenței: din moment ce majoritatea oamenilor și-au petrecut deja mulți ani risipindu-și rezervele valoroase
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
gândurilor obsesive, deoarece toate acestea secătuiesc hormonii esențiali și elementele neurochimice, mai ales de pe axa suprarenală/pituitară a sistemului endocrin. „Atunci când uleiul este epuizat”, precizează o veche zicală taoistă, „lampa se stinge”. Din moment ce esența constituie uleiul de bază care alimentează lampa vieții, primul pas în alchimia internă a celor Trei Comori constă în conservarea esenței; recuperarea esenței: din moment ce majoritatea oamenilor și-au petrecut deja mulți ani risipindu-și rezervele valoroase de esență sexuală, endocrină și cerebrală înainte de a adopta practica alchimiei
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ale câmpiei. Neîndrăznind să rupem tăcerea, îi aruncam din când în când priviri pe furiș: oare avea să ne facă o nouă confidență, și mai tainică, sau, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, avea să ne citească, aducându-și lampa cu abajur turcoaz, câteva pagini din Daudet sau din Jules Verne, care însoțeau adesea lungile noastre seri de vară? Fără să ne-o mărturisim, îi pândeam primul cuvânt, intonația. În așteptarea noastră - așteptarea spectatorului în fața unui dansator pe sârmă - se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
stepei. Fiecare seară semăna cu o fabuloasă retortă de alchimist în care se înfăptuia o uimitoare transmutație a trecutului. Elementele acelei magii erau pentru noi la fel de misterioase ca și componentele pietrei filosofale. Charlotte despăturea un ziar vechi, îl apropia de lampa ei cu abajur turcoaz și ne anunța meniul banchetului dat în onoarea suveranilor ruși la sosirea lor la Cherbourg: Supă Supă-cremă de creveți Casolete Pompadour Păstrăv din Loara înăbușit cu vin de Sauternes Fileu de berbec sărat cu mânătărci Prepeliță
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
puteau să și-o permită! Această nepăsare ne consterna. Scrutam șirurile de haine negre pentru a-i descoperi pe posibilii zurbagii. Președintele ar fi trebuit să-i identifice, să-i dea afară îmbrâncindu-i de pe peronul Élysée-ului! În seara următoare, lampa bunicii s-a aprins din nou pe balcon. Am văzut în mâinile ei câteva pagini din ziarele pe care tocmai le scosese din cufărul siberian. Ne-a vorbit, balconul s-a desprins încet de zid și a plutit, cufundându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și al fracurilor. Puternicul strigăt „Trăiască Împăratul!” înălța prin ecourile lui tavanul majestuos, contopindu-l cu cerul... Când, la sfârșitul spectacolului, orchestra a atacat La Marseillaise, Țarul s-a întors spre Președinte și i-a întins mâna. Bunica a stins lampa și am petrecut câteva clipe în întuneric. Cât să lase să zboare toate musculițele care-și căutau o moarte luminoasă sub abajur. Puțin câte puțin, ochii noștri au reînceput să vadă. Stelele și-au alcătuit din nou constelațiile. Calea Lactee s-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o trădare atât de josnică. Mai ales din partea unui președinte de Republică! S-a trântit ușa de la intrare. Am adunat în grabă toate hârtiile, am închis cufărul și l-am împins sub pat. Seara, din cauza ploii, Charlotte și-a aprins lampa înăuntru. Ne-am așezat lângă ea imitând ceasurile de veghe de pe balcon. Îi ascultam istorisirea: Nicolae și Alexandra, în loja lor, aplaudând Cidul. Le cercetam chipurile cu o tristețe dezamăgită. Eram cel care întrevăzuse viitorul. Cunoașterea aceea îmi apăsa grozav
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
antreul întunecos, ai cărui pereți din bârne erau acoperiți cu o blană groasă de promoroacă, și să împingi ușa grea, care ceda cu un icnet scurt foarte viu. Iar acolo, în încăpere, puteai să stai o clipă fără să aprinzi lampa, privind ferestruica joasă inundată lent de amurgul violet, ascultând cum șuieră la geam rafalele ninsorii. Cu spatele rezemat de soba încălzită, Charlotte simțea cum îi pătrunde încet căldura sub palton. Își lipea mâinile înghețate de piatra călduță și soba era
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
oprit la prima strofă. Deci trebuie să fie aici. Și Charlotte s-a aplecat spre un dulăpior de lângă ușa balconului, l-a deschis și, lângă o pălărie de paie, am văzut cartea. Așezat pe covor, am ascultat-o citind. O lampă de masă îi lumina chipul. Pe perete, siluetele noastre se conturau cu o precizie halucinantă. Din când în când, o pală de aer rece, venind din stepa nocturnă, năvălea pe ușa de la balcon. Vocea Charlottei avea tonalitatea cuvintelor cărora le
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
capul, să-mi schimb poziția brațelor, să-mi descleștez degetele încrucișate... - Mă duc să-ți fac patul, mi-a spus ea în cele din urmă, plecând de pe balcon. M-am îndreptat, am aruncat o privire mirată în jurul meu. Scăunelul Charlottei, lampa cu abajur turcoaz, bacanta de piatră, cu surâsul ei melancolic, balconul acela îngust atârnat deasupra stepei nocturne - totul mi-a părut dintr-o dată atât de fragil! Năucit, îmi aminteam de dorința mea de a distruge cadrul acela efemer... Balconul devenea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
unei adevărate reîntoarceri: pe o stradă, nu departe de gară, o stradă încă somnoroasă în dimineața aceea cețoasă, am văzut o fereastră deschisă și interiorul unei încăperi ce respira un calm simplu și cotidian, dar misterios pentru mine, cu o lampă aprinsă pe masă, o comodă veche din lemn întunecat, un tablou ușor desprins de perete. M-a înfiorat, atât de veche și de familiară mi s-a părut dintr-o dată căldura intimității întrevăzute. Să urci scara, să bați la ușă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din patul lui, putea zări, prin stofa groasă a draperiei, strălucirea soarelui meridional și ciorchinii de mimoze. Zâmbea, crezându-se la Nisa, la lumina primăverii. Fără să bănuiască măcar că murea în Rusia, în plină iarnă, și că soarele era o lampă instalată de fiica lui în spatele draperiei, creînd pentru el acea dulce iluzie... Știam că Charlotte, respectând itinerariile mele, va vedea totul. Lampa din spatele draperiei nu o va păcăli. Vedeam privirea rapidă pe care avea să mi-o arunce în fața vreunei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
la lumina primăverii. Fără să bănuiască măcar că murea în Rusia, în plină iarnă, și că soarele era o lampă instalată de fiica lui în spatele draperiei, creînd pentru el acea dulce iluzie... Știam că Charlotte, respectând itinerariile mele, va vedea totul. Lampa din spatele draperiei nu o va păcăli. Vedeam privirea rapidă pe care avea să mi-o arunce în fața vreunei indescriptibile sculpturi contemporane. Îi așteptam comentariile, pline de un umor foarte subtil, a căror delicatețe nu ar face decât să sublinieze obtuza
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
atât sporeau inconștiența aceea fericită, nebunia aceea cheltuitoare. Am început să cumpăr de la negustorii de antichități mici obiecte vechi care, potrivit ideii mele, aveau să dea suflet acelei camere cu înfățișarea prea obișnuită. În prăvălia unui anticar, am găsit o lampă de masă. A aprins-o ca să-mi facă o demonstrație, eu mi-am imaginat chipul Charlottei la lumina acelui abajur. Nu mai puteam să plec fără lampă. Am umplut etajera cu volume vechi, cu cotor de piele, cu reviste ilustrate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]