4,839 matches
-
că fenomenul pe care-l vizează se constituie în principiu de organizare sintactică (frastică sau suprafrastică), ce asigură coerența comunicativă, constînd, în accepția Valeriei Guțu-Romalo, în "reiterarea, în diverse puncte ale enunțului, a unei informații gramaticale prin mijloace morfologice". Concordanța lexicală, în schimb, este definită ca instrument de lucru sau de studiu, care cuprinde fie un tabel alfabetic de cuvinte din Biblie, însoțite de versetele în care apar, fie un indice alfabetic al cuvintelor dintr-o operă (indice de referințe) sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CONOTAȚIE. Folosit mai întîi în logica scolastică, termenul conotație denumea ansamblul atributelor care definesc un concept, în opoziție cu denotația care indica extensiunea conceptului. În știința limbii, conotația reprezintă una dintre direcțiile bifurcației semnificatului unităților lexicale, cealaltă direcție fiind atribuită denotației. În acest sens, conotația unui cuvînt este numai o parte din semnificația lui sau, altfel spus, semnificația adițională a semnului lingvistic, care are relații cu limbajul figurat și cu expresivitatea, ce intră sub incidența stilisticii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conotație politică pentru cei care atribuie acestei culori simbolistica luptei pentru libertate sau afilierea la o grupare politică, o conotație culturală pentru cei care conferă culorii semnificația vieții etc. Desigur, asemenea interpretări ale valorilor conotative variază mult de la un element lexical la altul, încît a n a l i z a d i s c u r s i v ă, în măsura în care tinde să rămînă o analiză lingvistică, nu poate decît să ia act de prezența lor, sarcina detalierii și sistematizărilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
grup de indivizi care folosește două sau mai multe limbi. Contactul lingvistic produce o sumă de fenomene concrete care provoacă bilingvismul împreună cu procesele care apar la nivelul limbii și al culturii. Se produc astfel interferențe ale sistemelor, îndeosebi la nivel lexical și gramatical, constatabile sub forma contaminărilor și influențelor lingvistice, rezultatul acestora fiind împrumuturile. Nu întotdeauna însă transferul de elemente de la o limbă la alta, mai ales în cazul cuvintelor, se face prin menținerea semnificației originare, astfel că, în română, împrumutul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
IO CONȚINUT. Nu există îndoială în legătură cu faptul că orice discurs trebuie să aibă un conținut și, cu toate acestea, despre conținutul discursului nu există pînă în prezent studii suficient de cuprinzătoare. Totuși, orientările actuale privind transformarea progresivă a analizei conținutului lexical (semantic) într-o analiză a conținutului discursiv constituie o perspectivă pentru realizări importante și în acest domeniu. Potrivit concepției curente, fundamentate de Ferdinand de Saussure și Louis Hjelmslev, conținutul este opusul expresiei, încît, urmînd această perspectivă, conținutul discursului reprezintă latura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
scrie într-un cuvînt, înțelegînd prin aceasta că forma scrisă a unei expresii lingvistice este de valoarea unui cuvînt, deși ar putea fi și altfel. De altminteri, înțelesul lui cuvînt este deseori marcat de tradiția tipografică, care folosește acest element lexical pentru a denumi un segment grafic (format din una sau mai multe litere) izolat prin spații albe (blancuri), încît cuvîntul este, în acest caz, o unitate grafică pentru care se consideră că trebuie să i se atribuie și calitatea de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
formă lingvistică liberă ce intră direct în alcătuirea enunțului și discursului. Pentru lingvistica istorică, comparată și contrastivă, cuvîntul se prezintă ca un fapt evident al limbilor naturale, care are o anumită origine și contractează relații de diverse tipuri în cadrul sistemului lexical al limbii și în cadrul șirului ce alcătuiește discursul. Deși deseori contestat ca termen de specialitate, datorită conținutului marcat de un anumit grad de imprecizie, specialiștii au stabilit totuși o sumă de trăsături prin care se poate determina noțiunea "cuvînt", una
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care, deși sînt create pe terenul limbii, nu prezintă prelucrări pe terenul limbii, rămînînd la stadiul de imitații ale realității. Cuvintele secundare sînt construcții care pornesc de la cele primare și se pot analiza în componente ce reprezintă mijloacele de creație lexicală internă ale limbii (derivare, compune, schimbare a clasei morfologice, abreviere etc.). Din punctul de vedere al conținutului, cuvintele pot fi pline sau instrumente gramaticale. Cuvintele pline sau lexemele, între care se remarcă în primul rînd substantivele, sînt acelea care trimit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din punctul de vedere al conținutului, cuvîntul și trăsăturile lui se propun ca prioritare în analiză. Pe de altă parte, ceea ce dă proprietate și relevanță discursivă cuvîntului este statutul lui în cadrul enunțului, relațiile pe care le contractează cu alte unități lexicale, funcțiile îndeplinite și tipul de discurs la construcția căruia participă. V. lexem, lexic, referință, semn, termen, terminologie. DUBOIS 1973; D. FILOZ. 1978; DSL 2001; GREIMAS - COURTES 1993; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. IO CVASIINDICATOR. În cercetările vizînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în problematica reprezentării. Emotivismul lingvistic reprezintă capacitatea de a transmite prin cuvinte elemente de ordin psiho-afectiv, pe lîngă conținuturile conceptuale. Prin procesul de codare, individul transmite emoții în actul de comunicare la nivel suprasegmental (înălțimea tonului, intensitatea vocii, ritmul vorbirii), lexical (cuvinte marcate emoțional, interjecții, imprecații etc.), sintactic (bîlbîieli, întreruperi și autoîntreruperi), prin mărci non-verbale, complementare textului (tăcere, poziții corporale, colorarea feței, privire). V. argumentare, pathos, retorică, reprezentare. AUSTIN 1962; DUCROT - SCHAEFFER 1972; SEARLE 1982; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2000; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IA
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al actului de comunicare, fiind segmentabil în unități ale limbii (grupuri semantico-sintactice și cuvinte). În funcție de modul în care se concretizează în vorbire, enunțurile se clasifică în două categorii - enunțuri structurate (formate din grupări de două, trei sau mai multe unități lexicale, organizate în jurul unei forme verbale la un mod personal) și enunțuri nestructurate, materializate într-o singură unitate lexicală (Atenție!, Liniște!, Sus!). Din perspectiva gramaticilor transfrastice, enunțul, ca obiect material scris sau oral, concret, observabil și analizabil, în baza recunoașterii acestor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se concretizează în vorbire, enunțurile se clasifică în două categorii - enunțuri structurate (formate din grupări de două, trei sau mai multe unități lexicale, organizate în jurul unei forme verbale la un mod personal) și enunțuri nestructurate, materializate într-o singură unitate lexicală (Atenție!, Liniște!, Sus!). Din perspectiva gramaticilor transfrastice, enunțul, ca obiect material scris sau oral, concret, observabil și analizabil, în baza recunoașterii acestor trăsături, poate fi distins de text, considerat un obiect abstract, conceput în cadrul unei teorii care vizează structura sa
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmează aceeași schemă, și se poate întîlni în texte aparținînd oricărui stil funcțional. Ea este totuși specifică, stilului științific, fiindcă pune ordine în datele cunoașterii și, ca atare, caracterizează gîndirea sistematică. În lingvistică, generalizarea este remarcabilă îndeosebi în domeniul semanticii lexicale, unde se realizează, de fapt, o aplicare a valorilor ei obișnuite. Astfel conceptul "scaun" (care reprezintă semnificația cuvîntului scaun) se obține pornind de la percepția obiectelor care au un număr de proprietăți comune. Prezența în enunțuri a cuvîntului scaun relevă, prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care nu se produce direct plecînd chiar de la obiecte, de la vecinătatea lor, ci de la imaginile care evocă obiectele, așa cum se întîmplă cînd un cuvînt este sugerat prin sinonimele lui. În aceeași perspectivă, semele generice sînt cele care permit gruparea elementelor lexicale parțial distincte, care se diferențiază între ele prin seme specifice. Ca atare, "obiect pentru așezat" este semul generic pe baza căruia se pot grupa cuvinte precum scaun, taburet, fotoliu, bancă etc., în vreme ce trăsături distinctive precum "cu spătar", "cu rezemătoare" etc.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conștientă se manifestă din perspectiva gramaticii normative. V. actualizare, oral, producere a sensului, scris. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; DETRIE - SBLOT - VERINE 2001. RN GRAMATICALIZARE. În lingvistica diacronică, prin gramaticalizare se înțelege transformarea unui morfem lexical într-un morfem gramatical, care se produce în evoluția unei limbi sau în trecerea de la o limbă la alta a unui cuvînt autonom. Termenul de gramaticalizare a fost lansat în 1912 de Antoine Meillet, pentru a numi procesul prin care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
morfem gramatical, care se produce în evoluția unei limbi sau în trecerea de la o limbă la alta a unui cuvînt autonom. Termenul de gramaticalizare a fost lansat în 1912 de Antoine Meillet, pentru a numi procesul prin care un segment lexical al limbii, combinat cu altele în enunț, dobîndește statut gramatical, devenind morfem și intrînd în sistemul gramatical de opoziții. Așa s-a întîmplat cu unele verbe autonome devenite auxiliare în trecerea de la latină la limbile romanice, precum a avea (rom
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deductiv. Implicarea este adevărată dacă și numai dacă este adevărat "non (P și non-Q)". Pe baza relației logice reprezentată de implicare, prin care un concept devine legat de alt concept, obținem informații logice care, alături de informațiile enciclopedice și de informațiile lexicale, formează universul cognitiv al unei persoane. Conform pragmaticianului John Austin, relația de implicare care există între o afirmație dată și una sau mai multe alte afirmații nu este uniformă, ci îmbracă trei forme, conturate în principal prin prisma relațiilor întreținute
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cazul unui trop implicativ (acel context care favorizează conținutul implicit în defavoarea conținutului explicit), beneficiază chiar de preeminență. Detectarea implicitului constă într-un efort de interpretare a informațiilor oferite de enunț, atunci cînd prezența implicitului în enunț se face prin mărci lexicale sau morfo-sintactice, și a factorilor exteriori pe care se bazează enunțul, atunci cînd prezența implicitului în enunț nu este marcată. Cîmpul semantic și cel pragmatic disting numeroase categorii de conținuturi implicite, printre care se pot aminti presupoziția, subînțelesul, inferența, implicarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fiind constituită din două etape în interiorul unui raționament logic: 1) stabilirea inferențelor creative și 2) generarea expectativelor; dintre acestea, prima etapă este o mișcare ascendentă, iar cea de-a doua o mișcare descendentă. Prin intermediul mișcării ascendente, receptorul construiește, cu ajutorul datelor lexicale, sintactice și de altă natură, tema discursivă ca ipoteză interpretativă, prin care se urmărește, pe de o parte, impunerea unei reguli de coerență interpretativă și, pe de altă parte, integrarea a ceea ce a spus emițătorul la ceea ce cunoaște receptorul sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
personală, fondată pe activitatea de persuadare sau de seducție a subiectului, care se poate suprapune celeilalte autorități. V. captație, credibilitate, strategie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LEXEM. Interpretat din perspectivă semantică, lexemul desemnează unitatea funcțională fundamentală dintr-un cîmp lexical, care se relevă în limbă sub formă de cuvînt. Ca atare, elementul formator al cîmpului lexical nu mai este considerat cuvîntul, ci lexemul, care se referă strict la conținutul semantic lexical al unui cuvînt. Eugen Coșeriu a delimitat lexicologia de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
autorități. V. captație, credibilitate, strategie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LEXEM. Interpretat din perspectivă semantică, lexemul desemnează unitatea funcțională fundamentală dintr-un cîmp lexical, care se relevă în limbă sub formă de cuvînt. Ca atare, elementul formator al cîmpului lexical nu mai este considerat cuvîntul, ci lexemul, care se referă strict la conținutul semantic lexical al unui cuvînt. Eugen Coșeriu a delimitat lexicologia de semantica tradițională, precizînd obiectul de investigație al lexematicii, aceasta fiind o disciplină autonomă a cercetării semantice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantică, lexemul desemnează unitatea funcțională fundamentală dintr-un cîmp lexical, care se relevă în limbă sub formă de cuvînt. Ca atare, elementul formator al cîmpului lexical nu mai este considerat cuvîntul, ci lexemul, care se referă strict la conținutul semantic lexical al unui cuvînt. Eugen Coșeriu a delimitat lexicologia de semantica tradițională, precizînd obiectul de investigație al lexematicii, aceasta fiind o disciplină autonomă a cercetării semantice și o formă specială a lexicologiei, care cercetează relațiile între conținuturile lexicale ale unei limbi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la conținutul semantic lexical al unui cuvînt. Eugen Coșeriu a delimitat lexicologia de semantica tradițională, precizînd obiectul de investigație al lexematicii, aceasta fiind o disciplină autonomă a cercetării semantice și o formă specială a lexicologiei, care cercetează relațiile între conținuturile lexicale ale unei limbi. El a demonstrat că și în lexic pot fi descrise structuri, o etapă preliminară și necesară a descrierii acestora fiind delimitarea a ceea ce este lingvistic de ceea ce nu este lingvistic, a sistematicului de extrasistematic, a ceea ce este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și necesară a descrierii acestora fiind delimitarea a ceea ce este lingvistic de ceea ce nu este lingvistic, a sistematicului de extrasistematic, a ceea ce este structurat de ceea ce este facultativ. Statutul lexemului, ca unitate funcțională în limbă și ca element al structurilor lexicale, are la bază, potrivit acestui lingvist, următoarele distincții, existente între: lucruri și limbaj, limbajul primar și metalimbaj, sincronie și diacronie, tehnica discursului și discursul repetat, arhitectura și structura limbii, sistemul și norma limbii, relațiile de semnificație și relațiile de desemnare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
primar și metalimbaj, sincronie și diacronie, tehnica discursului și discursul repetat, arhitectura și structura limbii, sistemul și norma limbii, relațiile de semnificație și relațiile de desemnare. În terminologia lingvistică tradițională, morfemele se opun lexemelor; acestea sînt formele care au semnificat lexical, în timp ce morfemele au doar semnificat instrumental, funcționînd ca modificatori și determinatori gramaticali sau lexicali. Prin urmare, în cuvinte sînt "morfeme": desinențele, prefixele, infixele, sufixele, alternanțele fonetice, eventual și accentul, chiar și absența unei determinări materiale ("morfemul zero"), dacă aceasta indică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]