2,345 matches
-
ființa mea, astfel că ele încetează de a mai fi propriu-zis istorice" (prima subliniere ne aparține)136. Cu alte cuvinte, este istorie tot ceea ce are caracter de prezență exemplară sau de lecție atitudinală. Mai mult, prin intermediul istoriei, insul își poate limpezi mai bine viziunea sa despre "atitudinile de viață ca date iraționale", așa cum se petrec lucrurile, de pildă, cu cel ce profită mai mult de pe urma lecturii memoriilor lui Casanova, decît dacă va citi Iliada lui Homer. Istoria înțeleasă ca participare la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spus în alegerea și viața maritală a copiilor lor, mai ales în acele părți ale Europei unde familia extinsă continua să existe printre și laolaltă cu alte forme familiale 7. În ceea ce privește familia românească avem încă nevoie de studii care să limpezească problema suportului familial intergenerațional ca și a schimbului înțeles ca măsură de ajutorare inter-familială. Educația femeilor și accesul lor la piața muncii au influențat, cred, în mare măsură, schimbarea pieței maritale. Nu este exclus ca la sate să se fi
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în „duh și adevăr” îl înalță pe om de la cele pământești la cele cerești, din frământările vieții pe culmile cele mai mărețe. Rodul rugăciunii este liniștea sufetească și dragostea după care însetează fiecare dintre noi, ca cerbul după izvoarele apelor limpezi. Cel mai desăvârșit model de rugăciune, cel mai viu exemplu de urmat de către creștini este Domnul nostru Iisus Hristos. Urmând pe Hristos, nenumărați creștini s-au ostenit în toate timpurile și locurile, să-L imite. Și-au dorit ca rugăciunea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
-L slăvească pe El, Creatorul lumii. înțelepciunea, măreția și atotputernicia lui Dumnezeu sunt cunoscute, așadar, încă din pruncie, prin rugăciunea mamei. Credința și rugăciunea nu se pot despărți de dragoste, cu ele mama luminează mintea copilului, îi mângâie inima, îi limpezește conștiința când este mai mare, și îi întărește sufletul, conducându-i preocupările spre fapte bune și spre idealuri duhovnicești. Prin rugăciune, mama deschide inima copilului ei să intre Hristos în ea, ca să o lumineze, să o curețe, să o binecuvinteze
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
așeza în calea mântuirii unui om. Dintre multele mijloace binecuvântate, pe care Dumnezeu le pune la îndemâna credinciosului și prin care acesta poate birui ispitele care îl încleștează, este și rugăciunea. Nimic nu înalță pe om ca rugăciunea. Nimic nu- i limpezește orizontul, ca și lumina care o coboară în suflet, la contactul intim cu divinitatea, rugăciunea. în toate clipele grele ale vieții, în lacrimile rugăciunii afli mângâiere și refugiu real. Viața confirmă acest adevăr. în fața unui lucru greu, pe care trebuie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să fie create insule de pace, primitoare și frumoase, în tumultul orașelor. în tăcerea acestor refugii, oamenii ar putea, înălțându-și gândurile către Dumnezeu, să-și odihnească trupul și să-și destindă spiritul, să-și liniștească mintea și să-și limpezească judecata, pentru a dobândi forța de a suporta viața aspră cu care-i copleșește civilizația noastră. Prin faptul că devine obișnuință, rugăciunea influențează caracterul. Trebuie deci să ne rugăm mereu. „Gândește-te la Dumnezeu mai des decât respiri”, spunea Epictet
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vreau să știi decât că Boaz e într-o situație dificilă. Trebuie să-l ajuți urgent. Nici soțul meu, nici eu nu putem face nimic, pentru că a tăiat orice punte de legătură. Ca și tine.” Pe măsură ce scrii altuia, sensurile se limpezesc și pentru tine: „Atunci de ce îți scriu? Din disperare, Alex. Nu ești tu oare specialist cunoscut pe plan mondial în acest subiect? (...) mă refer la substanța din care e plămădit sufletul tău: disperare înghețată. Disperare arctică”. Aici răul crescuse treptat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
patronul unei mișcări inițiațice și populare, cunoscută sub numele de orfism 554 (Eliade apropia această mișcare concomitent "populară" și seducând elitele, comportând "inițieri" și dispunând de "cărți", mai degrabă de tantrismul indian și de neodaoism 555). În felul acesta devin limpezi celelalte "sensuri" "doar sugerate în nuvelă" și adăugate cunoscutului scenariu mitologic al lui Orfeu, sensuri care trebuie privite într-un context mitologic mult mai larg ("poetul trebuie să ia în considerație și mitologiile șamaniste, siberiene, polineziene, amerindiene"); elementul "șamanic" este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
definitorie pentru ființa-aici, și dispariția oricărei manifestări fenomenale se deschide încă de la început 11. Un început care, pe de o parte, dă seama de originea semnificabilului însuși iar, pe de alta, creează nesperata posibilitate a unui proces recuperator: Ce limpezi în amintire privirile/ și glasul tău prin ani rămas același,/ fără cuvinte a rămas același/ ca dintr-un cânt de leagăn, cântul numai". Niciun obiect nu stă în raza privirii și totuși ceva deschide un orizont nebănuit. Ce le e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prin mediul transparent al strălucirii, prin vălul nevăzut de care "se frânge vânt și val". Desăvârșire a creației, act împlinit în opera de artă; dar "privind la raza ei nu știi/ Genunea ce-o născu grozavă/ Și patima ce-i limpezi/ Seninul izvorât din lavă" (Cupa)5. Începutul e nevăzutul, adâncul tulburător din care limpezimea devine posibilă, seninul se eliberează, iese din ascundere. Ne întrebăm: nu e acesta oare imposibilul neobișnuitului, acel cu-neputință să fie așa cum apare? Dar așa cum apare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
inimaginabil ne întâmpină în poemul Norul 27. Deși primele versuri par să înfățișeze tabloul obișnuit al naturii limpezite după furtună, pasajul descriptiv adună semnele imaginale ale schimbării perspectivei, semne ce pregătesc ivirea neprevăzută a neobișnuitului: "Tot cerul în amurg își limpezise/ Albastrul ud, acuma mai adânc./ Se liniștise vântul. Era pace/ Pe țărmul dintre ape și câmpii./ Iar ploaia cu o mie de fuioare/ Foșnindu-și fuga peste lanuri verzi/ Lăsase doar să tremure departe/ Țesut dintr-o urzeală de lumină
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al sufletului, în "vaste ceruri interioare"27. Prin urmare, a urca spre cerul sfânt e totuna cu a coborî spre cerul interior, în sufletul frumos care, ca răsfrângere speculară a înălțimii celeste, duce cerul mai departe. Pentru ca minunea să se limpezească, să apară ca splendoare strălucitoare a frumosului, trebuie străbătute toate vălurile ce ecranează, limburile stratificate prin care se coboară până în "fără-de-fundul visului etern", în "negrul afund fără de vad"28. Revelarea revelatului nu apare decât pe un fond revelator: în obscuritate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe dos, încrețite în munți. Viziune de survol, a reversului dezvăluit, lanțul poemului trece prin imaginile ce păreau dislocate, legându-le pe toate în dezlănțuirea impreviziblă a creației 5. Ce se vede de la altitudinea acestei cote de orizont? Răscrucea se limpezește, posibilul se cerne și se condensează pe calea unui sens unic, așa cum ni se arată în Poezia 6: "Coboară spre văile albe ale lunii/ Dintre brazii tulburi ai munților/ Și nu vorbi". Sensul tuturor sensurilor e drumul care coboară din
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vederii dinăuntru" (s. n.)41. Deasupra semnului care se dă vederii, ceva semnifică în ascuns, în adâncul înaltului; în miezul sufletului până la care vederea ajunge se deschide cerul altui cer, un cer într-altul42. O față nevăzută în transparența inaparentului, dar care, limpezind vederea, se arată în ascundere, se dezvăluie în propria învăluire 43. Vederea vederii rămâne în nevăzut, este a nevăzutului însuși, iar ceea ce se vede este chipul unei diafanii: roua precum un fulg de zăpadă, "ca lumina/ cea mai ascunsă/ privirii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în care orizontul vederii se frânge, deviază și fisurează natura vizibilului. Jertfit pe crucea apariției mundane, vizibilul nu mai dă seama decât de manifestarea în bernă a dispariției. Vederea e transportată spre ceea ce se arată în nemanifestarea posibilului, golită și limpezită în spațiul nimănui, suspendată între ceea ce coboară sub orizontul apariției și ceea ce urcă fără orizont, pare că apare. Căci suntem doar o cumpănă,/ Suntem la cea mai limpede răscruce"46, în preființarea unde nimic din ce a fost nu mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care sunt prinse lucrurile e forma goală, imaginea estompată a absenței. Lipsesc într-adevăr lucrurile din prezentul liniștirii absolute, încremenesc ele într-o formă fără imagine? Formă în care se liniștesc, intră în ritmul unui alt ordin, dar se și limpezesc în condensul manifestării. De ce forma limpede e forma ascunsă, cea care marchează tocmai lipsa din câmpul vizibilului? Prin forma aceasta se vede ca prin apă, iar ceea ce se vede nu e spectacolul ce sare în ochi, decorul parazitând imaginea; ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sine (Dan Coman) În poemul Aniversarea 2 de Dan Coman,95 comprimarea distanței se realizează prin exercițiul dificil de adoptare a perspectivei inverse, care deschide un alt unghi de vedere: "răstălmăcesc toate vorbele până ce nu mai înțeleg nimic/ până ce se limpezește apa din ligheanul de seară". Pentru început, experierea decuvântării, destructurarea discursivă; cuvântul nu mai exprimă un sens dat înțelegerii, rostitul abdică din orizontul unei denominații - acum - superflue. El se întoarce la rostirea în care nespusul prefigurează actul comunicativ, dar spune
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
-se în semne sau vestigii. Tulburare necesară în vederea limpezirii, căci ceea ce nu se poate spune se vede, se distinge cu atât mai bine cu cât cuvântul se stinge. Limpezimea nu e, în acest context, cadrul propice înțelegerii; cea care se limpezește, în apa ce deschide distanța, este vederea. Ea intră în noua perspectivă fără înțelesul pe care îl lasă în urmă, pe seama cuvintelor dezafectate. La rândul ei, distanța intră în vedere, se deschide pe măsură ce cheamă, invită la străbatere: "îmi cufund chipul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
potențată în cea mai mare măsură. Un adevărat "canon al poeziei" care - prin răsturnarea planurilor în actul reflectării - aduce în prim plan fața nevăzută a lumii: anarhică, discontinuă, fluidizată (cf. Novalis, op. cit., pp. 188-189, 201). 22 Aceeași imagine a nașterii limpezite în poemul Ivire: Iar din fund de penumbră, din somn,/ din cenușă, - măiastră pasăre/ cu gheare stelar scrise-n zbor/ limpezește cântul în trecere" (vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 325). 23 A libertății "de-a simți sub
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
plan fața nevăzută a lumii: anarhică, discontinuă, fluidizată (cf. Novalis, op. cit., pp. 188-189, 201). 22 Aceeași imagine a nașterii limpezite în poemul Ivire: Iar din fund de penumbră, din somn,/ din cenușă, - măiastră pasăre/ cu gheare stelar scrise-n zbor/ limpezește cântul în trecere" (vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 325). 23 A libertății "de-a simți sub lespezi și ferige / începutul veșnicului cânt" (Geneză, poem nedatat, apărut în Contimporanul, nr. 19, 1964 și apoi în vol. Ora fântânilor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în op. cit., 3, p. 183. 6 Vol. Împlinire, în op. cit., 3, p. 295. 7 Vol. Caietul verde, în op. cit., 3, p. 42. 8 "Descătușă-mi izvorul cu apele adânci/ Și lasă-l pe sub sălcii să fie până-n mări/ O fugă limpezită de-atâtea înstelări" (Elegii IX. Invocare, vol. Limpezimi, în op. cit., 2, p. 306). 9 Ibidem. 10 Vol. Țărm pierdut, în op. cit., 3, p. 70. 11 Vol. Cumpănă dreaptă, în op. cit., 3, p. 342. 12 Vol. Limpezimi, în op. cit., 2, p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sunt câteva secunde până ce semaforul se va schimba În verde. Șir lung de mașini care așteaptă. În fine, verde, timp de 70 de secunde. Primele trei din fața mea intră timid, pentru a se Înscrie spre stânga, Încă nu s-a limpezit accesul celorlalți, unii mai țâșnesc sinucigaș În ultima secundă. Când Îmi vine rândul, văd venind din stânga, impetuos, un autobuz amenințător. Desigur, e un șofer experimentat, dar mă intrigă faptul că nu Încetinește, știu eu dacă are frâne bune? Ezit să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
au putut să evite să se mânjească cu sex și narcotice. Să fie oare indulgența singura modalitate de a trata această situație? Trebuie totuși să se admită că era mai ușor să fii tânăr prin anii '40. Direcțiile erau mai limpezi; să lupți, să rămâi neutru, să supraviețuiești. Adăposturile, camuflajul și raționalizările făceau ca situația internațională să ne apară mai limpede. Acum se vorbește sus și tare despre foametea globală și declin, pe un fond de vitrine abundent încărcate și despre
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Nicolae Breban. Dacă asupra colaborării dlui Uricaru cu Securitatea rămân de clarificat elemente importante, în privința duplicității dlui Breban, a rolului de agent de influență pe care l-a jucat (involuntar ori nu, doar navetistul cu același nume știe) lucrurile sunt limpezi de foarte multă vreme. Multiplicându-și la o scară aiuritoare merite reale și, mai ales, inventându-și nesfârșite merite care stârnesc perplexități, dl Breban continuă să-și rescrie rolul jucat sub dictatura comunistă cu pana unui megaloman inpenitent. Sub titlul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
avea o relație excelentă cu dl Rosen și că fusese sprijinit de acesta când se aflase la ananghie. Aurel încerca sa mi-l „explice” pe rabin. Mi-a propus să luăm masa în trei și să discutăm lucrurile, să le limpezim o dată pentru totdeauna. I-am răspuns că pentru mine dl Rosen rămâne o lepră și nu era nimic de limpezit. Aurel a oftat de câteva ori, apoi a zis: „Dorine, Dorine, iar nu vrei să mă asculțiț”. Sunt sigur că
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]