2,115 matches
-
Stage of Capitalism (Moscova). Levinas, E. (1969) Totality and Infinity: An Essay on Exteriority (Pittsburgh). Levy, J. S. (1989) "The Causes of War: A Review of Theories and Evidence", in P.E. Tetlock (ed.) (1989), Behavior, Society and Nuclear War (New York). Ling, L. H. (2001) Post-Colonial IR: Conquest and Desire between Asia and The West, (London). Linklater, A. (1990a) Men and Citizens in the Theory of International Relations, ediția a II-a (London). (1990b) Beyond Realism and Marxism: Critical Theory and International
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Mergeam strîmb. Ștefan: Ba ai fost normal și mergeai drept. Dar a venit| unul, ți-a pus o piedică, și-n loc să te ridici și mergi mai departe pe drum, tu rămîi în patru labe și-o iei pe lingă drum, spre margine. Și mai și bocești de durere. Să vadă lumea, să știe lumea cît suferi tu. Ilie: Și lumea n-aude, nu vede, nu-i așa? Ștefan: Ba așa-i, că lumea n-are nevoie de bocete, smiorcăială
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dacă nu știi să le respecți vîrsta și generozitatea. Maria: Ți-ai găsit! Mihai: (tot în șoaptă) Că dacă mă numeau rector și țineam azi serbarea, ai fi avut și tu degetele unse cu miere... Și ți le-ai fi lins și mătăluță, cinicule, să te întrebi prea mult cine ți-a împins mîna în borcan... (se aud ciocănituri în peretele din dreapta, mai insistente și ca ritm, și ca intensitate decît primele; se așterne din nou tăcerea) Maria: Ei, acum ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
În contingență și exces, iar scrisul este, poate, ca Într-o scenă din Numele maimuțelor, un act sexual consumat, printre salve de mitralieră, În obscuritatea fetidă a unui spital de campanie dezafectat. Emmanuel Adely vreau să-l sărut să-l ling să-l mângâi să-l sug dar mai Întâi nu ascultați-mă nu mă Întrerupeți Cartea lui Emmanuel Adely ilustrează trei tendințe ale literaturii franceze de azi. Prima se referă la modul În care scriitorul Își reprezintă literatura - după Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
echinox, în care vechimea adâncă se confundă cu prezentul luminos. "Bărbați tineri, vremea îi face urmași bătrâni, cu barbă, pletoși și vagi ca magii, din veșnicie scoși./ Fără harnașamente pasc murgii triști prin iarbă/ Lovind copite-n osul albit și lins de ploi./ Iar pruncii beau din lapte istorii și balade/ În cartea de citire cu umbre de eroi/ Și paginile toate urcate în baricade." Vibrația poemelor lui Al. Andrițoiu o dă sentimentul trecerii timpului. Iată-l pe Ion Pillat din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Apoi îmi vorbise pe limba mea: rețete care îmi erau familiare din meniurile de patru sau cinci stele; asta ca să fie clar că se pricepe. Avea și o bucătărie superutilată, însă talentul făcea toți banii. Gătea niște tocănițe de-ți lingeai degetele și de la o zi la alta parcă îți doreai să mănânci tot mai mult. Nu știu ce punea în ele... Un ultim sfat înainte de această intrare în bucătărie: nu e cazul să vă îmbrăcați de gală. O fi un eveniment, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și cu moartea, vegheată de o ambiguă Ea și întreruptă de Marele Câine de Veghe; o Apariție în timpul unui ritual executat de micul soldat cu "somnul plin de spasme", asaltat de păsările aruncate prin vântul-abis și cu gleznele prelungi, transparente linse de animalele uscate de vânt; coborârea Îngerului negru, teribilul vestitor al apocalipsei ("strigându-mi cu gură de ură că nu, dar nu, că nimic nu se mai poate face, că dacă Totul a fost viu, iată, acum nimic nu mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
plină de fum și de sânge./ Iau apă în căuș și îmi privesc chipul/ înainte de a mi-l sorbi strig:/ acesta nu sunt eu și aceasta nu este fața mea/(...)/ Văd câini vagabonzi/ cum se învârt în fața bisericii seara./ Și ling crucea celui răstignit sub măslini înroșiți/ îmi acopăr cu mâinile fața și strig:/ acesta nu sunt eu și aceasta nu este fața mea" (Peregrinări). În următoarele cărți ale lui Nichita Danilov (Câmp negru, Editura Cartea Românească, București, 1982; Arlechini la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fără nici un efort analogic de către un cititor obișnuit cu artificiile de gen. Astfel, dealurile din fața casei "parcă/ sunt curtezane care sângerează după/ bărbații cerului"; poetul "curgeam pe râu/ ca o pată de păcură/ (semănam cu un curcubeu toxic)", "Karmen îmi linge chipul cosmic care atârnă ca un sân/ prin cotloanele destinului are o plăcere nebună să/ înghită străzile aglomerate cu hormoni îmbrățișați/ ca maidanezii" etc. etc. În timp ce un admirator al liricii optzeciste nu va putea trece cu vederea aluziile pline de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spre exemplu, putem avea senzația că respirăm din nou aerul baladescului cerchist sau oniric, dar unul rarefiat de o conștiință a artificiului, a convenției care se cere subminată de o ironie subțire: Când noaptea se târăște ca motanii/ să-ți lingă seva care dă în pârg/ statui de abur leagă epifanii/ de stâlpi umili la poarta unui burg.// Din snopul de tăceri civile/ îmi treier cina micului eon/ ajuns cu pașapoarte și ștampile/ șeful luntrașului pe Acheron.// Și risipind monade ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să stîrnească fașa care se strînse și mai tare. Era mlădioasă ca pielea, tare ca oțelul, rece ca noaptea. [2] O a doua curea, îngustă și ascuțită, ieși din adîncitura stîncii. Era ca o umbră ieșind din botul unei fiare. Linse într-un chip îngrozitor torsul gol al lui Gilliat și, dintr-o dată, lungindu-se peste măsură și subțiindu-se, i se lipi de piele încolăcindu-i-se în jurul corpului. În același timp, o durere nemaipomenită, care nu se poate asemăna
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
multă grijă. Mai mult mă nemulțumea pasiunea cu care nevastă-mea discuta afacerile și atenția matură cu care cântărea totul [...] Ca o tigroaică vag domesticită, în care se deșteaptă pornirea atavică, atunci când, culcată cu capul pe pieptul dresorului și-i linge mâna, dând de sânge, îl sfâșie pe imprudent, tot așa aveam impresia că întâmplarea cu moștenirea trezise în femeia mea porniri care dormitau latent, din strămoși, în ea. (C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) 1. Menționează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată într-o vacă neagră). Vaca, înjurată de argat, rămâne însărcinată. Ea naște, lângă un vișin "un drăguț de băiat, de-ți venea să-l mănânci". Vaca "și-a lins pruncul", numindu-l Crai-vișăn; "creștea băiatul într-o zi cât alții creșteau într-un an." La fel se întâmplă în Fiul vacii [Oprișan, III]. Când veni sorocul sarcinii, sluga este avertizată de către stăpân: "dacă te duci cu ea la pășune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu mâinile, ne tragem de barbă sau de mustață dacă le avem, sau ne aranjăm pieptănătura, ne frecăm, ne ciupim, inspirăm cu putere sau ne suflăm nasul, ne tragem de lobii urechilor, ne scobim în urechi, ne frecăm bărbiile, ne lingem buzele sau ne frecăm mâinile una de alta ca pentru a le clăti. Dacă se studiază cu atenție momentele de conflict puternic, se poate observa că aceste acțiuni sunt executate toate în mod mecanic, fără ajustările locale atente ale adevăratelor
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
răbdat” omul bun, din dorința de a nu fi sursa unor discuții inoportune, 73 neglijează aluziile și faptele celorlalți, îndreptate cu răutate asupra lui; p. 214, r. 6 7 : „nu ne era a învăța, cum nu-i e cânelui a linge sare”învățătura displace de multe ori copiilor, nu prezintă nici un fel de atracție pentru ei; p. 216, r. 22 23 : „Ne-am pricopsit cu cai cu tot” aluzie ironică adresată omului care a pierdut toate bunurile materiale în urma unor conjuncturi
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de emoțiile resimțite: încredere sau frică, liniște sau angoasă. Ursul mai simbolizează problemele de socializare, deoarece despre o persoană solitară, închisă sau posacă se poate spune că se poartă ca un urs. În sfârșit, întrucât ursoaica este obligată să își lingă îndelung puiul la naștere, egiptenii au transformat-o în simbolul creației dinamice, dar neterminate, al ființei în devenire, al drumului inițiatic. În psihologie, ursul evocă, din aceleași motive, condiția umană. El simbolizează copilul ce se naște «prematur», incapabil să se
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
acest lucru explică legătura foarte puternică dintre urs și copil. Asocierile sunt involuntare. Expresia «morocănos ca un urs» arată proasta dispoziție. La fel ca o mamă care nu se ocupă așa cum trebuie de nevoile copilului, ursoaica ce nu și-a lins suficient puiul îl face pe acesta irascibil și iritabil. Panteră În afară de ideile generale asociate animalelor sălbatice: putere, forță, sălbăticie, pantera simbolizează deplinătatea, întrucât sintetizează toate animalele (conform etimologiei grecești: panther este compus din pan, „tot”, și ther, „animal”). Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în salivare, echivalent simbolic al dorinței fizice (acțiunea fiziologică a salivării) și materiale, afective, sexuale. Verbul «a saliva» se aplică oricărei tentații sau excitații. Saliva are și o funcție fecundantă (crearea lumii în anumite mituri) și curativă (animal care își linge rănile). Aspectul negativ se regăsește în faptul de a scuipa, semn al disprețului și respingerii, sau în curgerea balelor, expresie a invidiei și geloziei. În plus, balele sunt asociate atât cu bebelușul, cât și cu bătrânul senil, și marchează în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și adaptându-se noilor cerințe ale societății. Totodată, în constituirea lui, a valorificat în mod critic moștenirea trecutului, ameliorând permanent organizarea și conținutul activităților specifice domeniului nostru. În jurul anului 1910, în țara noastră, conducerea vremii adoptă sistemul suedez al lui Ling (denumit mai exact sistemul suedez de gimnastică), adoptat de altfel și de alte țări, renunțând la concepția de influență franceză și germană privind activitatea de educație fizică și sport (Cercel și Popescu, 1998, p. 272). În Suedia secolului al XIX
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și Popescu, 1998, p. 272). În Suedia secolului al XIX-lea, sistemul viza în primul rând întărirea potențialului biologic național în urma unei serii de înfrângeri militare suferite de această țară în acea epocă. În lucrarea sa „Fundamentele generale ale gimnasticii”, Ling împarte gimnastica în patru părți (Ceaușescu, 2002, p. 57): pedagogică militară medicală și ortopedică estetică. El recomandă să se țină seama de principii cum ar fi: dezvoltarea armonioasă, gradarea exercițiilor, selecția lor etc. În concepția sa, gimnastica este eminamente analitică
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
recomandă să se țină seama de principii cum ar fi: dezvoltarea armonioasă, gradarea exercițiilor, selecția lor etc. În concepția sa, gimnastica este eminamente analitică, fiecare exercițiu având un efect bine precizat din punct de vedere anatomic și funcțional. De asemenea, Ling consideră coloana vertebrală ca cel mai important organ al mișcării omului, axa tuturor pârghiilor corpului. Așa cum precizam anterior, influența sistemului suedez în România este foarte vizibilă în perioada dintre cele două războaie mondiale, epocă înfloritoare, de puternică afirmare a liberalismului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Pathogenesis, Diagnosis, Treatment. J Gastrointest Liver Dis 2006; 15(1):51-56. 38. Chan CS, Chen GH, Lien HC, Yeh HZ: Small intestine dysmotility and bacterial overgrowth in cirrhotic patients with SBP. Hepatology 1998; 28: 1187-1190. 39. Chan FK, Ching JY, Ling TK: Aeromonas infection in acute suppurative cholangites review of 30 cases. J Infect, 2000; 40:69-73. 40. Chi Jung Wu, Hsin-Chsun Lee, Ting-Tsung Chang: Aeromonas spontaneous bacteriae Peritonitis: A Highly fatal infections diseases in patients with advanced liver cirrhosis. Formos
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
adevăruri sacre interzise a fi puse în discuție vreodată, și nicidecum contestate! Pe la mijlocul secolului lll, în imperiul roman erau atîțea iudeo-cretini cît negru sub unghie, dar și acestora le ardea mintea de trăsnăile ivriților farisei și turbați precum cîinelui a linge sare. O scrisoare a episcopului Cornellus(251-253) păstrată în Istorie bisericească a lui Eusebiu la Vl,43 ne spune că toată preoțimea romană cuprindea patruzeci și șase de preoți, șapte diaconi, șapte subdiaconi, patruzeci și doi de paracliseri. Dacă Roma
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
goimii cu cap de lut iar la voi tot rapănul este bute de în-țelepciune! Origene numește Tora și Talmudul, în lucrarea pe care o întocmea, nu-mai Sfînta Scriptură, Scriptura sau Vechiul Legămînt dar niciodată Septuaginta dovadă că el nu a lins minciuna așa cum aveau să facă mai tîrziu sataniștii greci și romani pentru a-și veșnici crima împotriva culturi, religiei și istoriei geților. Dar și lucrarea lui Origene a fost privită cu suspiciune de către clerul care dorea să aibă toată puterea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ilustrul nostru profesor Titu Maiorescu întru mulți ani, sănătos, cuminte și vesel! așa cum din tinerețe îl știe bătrînul școlar I. L. Caragiale"". Gestul poate recuperator amintește totuși de cel al lui Moțoc la reîntîlnirea cu Lăpușneanu "asemenea cîinelui care în loc să mușce, linge mîna care-l bate" (C. Negruzzi). În ceea ce-l privește, Maiorescu strecoară în însemnările sale zilnice observații foarte dure, formulate cu recea distanțare pe care o recomandă raportul cu speciile inferioare, afirmînd că îl culesese "de pe maidanurile din Ploiești" și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]