4,823 matches
-
-i perisabilă. Dacă tot repetăm poveștile altora, înseamnă că punem în circulație un produs expirat. Sau măcar consumat; oricum, neatractiv.“ „Bine gândit, Robane. Da’ să știi că nu doar voi sunteți deștepți pe lumea asta. Dacă la voi se face lingvistică cognitivă, noi facem matematică cognitivă. Algoritmii mei cu-asta se-ocupă, cu relația dintre tiparele matematice ale gândirii și procesele electrochimice care duc la formarea și menținerea cuvintelor. De ce poveștile noastre se schimbă de la o zi la alta și de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau căderile în gol de la etaj) mă împiedicau să urc în cușca supraânălțată. Făceai un pas și nu știai unde ajungi. Lumina nu funcționa, cutia părea strâmtă (abia încăpeau două persoane, pipăindu-se, iar dacă nimereai cu vreo profă de la lingvistică, mergeați îmbrățișați, ca la nuntă) și-avea balans. Urcarea se realiza lent, însoțită de-un clămpănit dubios. Oricând se putea declanșa trosnetul final. Înțepenitul între etaje devenise o chestie curentă, doar străinii și bobocii nu știau de ea. Bătrânii povesteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sistematizat de fenomenologie, R. Ingarden este cel mai reprezentativ estetician literar al acestei școli. Ideea de literatură atinge, în felul acesta, cea mai mare clarificare și specializare din întreaga sa biografie, ceea ce face însă să apară complicații și dificultăți. Când lingvistica ajunge la modă începând din deceniul șase, devenind pentru două-trei decenii știința-pilot a științelor umaniste, problema specificului literar se concentrează în bună parte în definirea limbajului literar, literatura este limbaj. Acest aspect este întâlnit la Roland Barthes, G. Genette, R.
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
lipsit de forța acelor ilocutorii, detașat de circumstanțele și condițiile care fac acte ilocutorii posibile, altfel spus centrat pe propriul său mesaj.” În aceeași sferă lingvistică reducționistă întâlnim și definirea literaturii ca „sistem” și „structură”, cu punctul de plecare în lingvistica lui Saussure și primele aplicații la literatură aparținând tot formaliștilor ruși. Marii poeticieni de acestă orientare R. Jakobson, I. Lotman, M. Bahtin, dar și mai înainte L. Spitzer, vorbesc despre „structuri”, „relații”, „construcții”, „cor elații” etc. Analiza structurală devine o
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Așadar, în cadrul pragmaticii, discursul este analizat în calitatea acestuia de ansamblu text-context, cu accent pe funcția perfomativă a limbajului, acesta din urmă înțeles ca având un rol referențial, comunicațional și acțional. Pragmatica ar fi, din această perspectivă a discursivității, o lingvistică a uzului, examinând efectele diverselor componente ale contextului asupra producerii și receptării enunțurilor, atât sub aspectul structurii, cât și al semnificației acestora. Analiza conversațională a influențat și ea cercetările asupra discursivității. Această perspectivă s-a dezvoltat, în Statele Unite, la sfârșitul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
XIX-lea. Toate acestea au dat roade, când în textul Regulamentului Organic (1831-1832) a fost recunoscută legitimitatea proiectului de unire a celor două principate danubiene. Motivele justificate invocate de către legiuitori erau găsite în comunitatea de origine, religioasă, de obiceiuri și lingvistică, precum și nevoile comune ale locuitorilor celor două principate (Regulamentul Organic, art. 130). Dezideratul politic al unirii este menționat explicit în Regulament, titlul secțiunii V fiind "Începuturi de o unire mai de aproape între amândouă Prințipaturile" (art. 371-379). Doctrina naționalismului românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atunci când reprezentarea dată nu e susceptibila de a fi asociată unui concept ci unei difuzii conceptuale, unei serii de concepte care ar putea-o transmite. Tocmai din această imposibilitate de a găsi expresia potrivită reprezentării, rezolvată prin mulțimea de adecvabili lingvistici potențiali care asigură jocul armonios al facultăților subiective imaginația și intelectul crește, deci, de acord cu Kant, metaforă. Cand reprezentarea este susceptibila de a fi subordonată unui termen, armonia facultăților se realizează pe baza unei reguli impuse de intelect; care
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
pentru literatură universală, 1965. Schneider, Hermann, Épocas de la literatura alemana [Epocile literaturii germane], Buenos Aires, Ed. Nova, 1956. Sorokin, Pitirim, Estructura mental y energías del hombre [Structura mintală și energiile omului], México, Universidad Nacional, 1959. Spitzer, Leo, Lingüística e historia literaria [Lingvistică și istorie literară], Madrid, Ed. Gredos, 1955. Stănescu, Nichita, În dulcele stil clasic, București, Ed. Eminescu, 1970. Tagliagambe, Silvano, La mediazione linguistica. Îl rapporto pensiero -linguaggio da Leibniz a Hegel [Mijlocirea lingvistică. Raportul gândire limbaj de la Leibniz la Hegel], Milano
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Nacional, 1959. Spitzer, Leo, Lingüística e historia literaria [Lingvistică și istorie literară], Madrid, Ed. Gredos, 1955. Stănescu, Nichita, În dulcele stil clasic, București, Ed. Eminescu, 1970. Tagliagambe, Silvano, La mediazione linguistica. Îl rapporto pensiero -linguaggio da Leibniz a Hegel [Mijlocirea lingvistică. Raportul gândire limbaj de la Leibniz la Hegel], Milano, Feltrinelli Ed., 1980. Tatarkiewicz, Wladyslaw, Historia de seiș ideas [Istoria a șase idei], Madrid, Ed. Tecnos, 1997. Urdanoz, Teófilo, Historia de la filosofía [Istoria filosofiei], IV, Siglo XVIII: Kant, idealismo y espiritualismo [Secolul
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a obiectului). O lipsă curioasă a gnoseologiei sale, într-o epocă în care acest aspect nu era deloc necunoscut sau neglijat. (A se vedea, spre exemplu, Silvano Tagliagambe, La mediazione linguistica. Îl rapporto pensiero linguaggio da Leibniz a Hegel [Mijlocirea lingvistică. Raportul gândire limbaj de la Leibniz la Hegel], Milano, Feltrinelli Ed., 1980; sau Ernst Cassirer, Filosofía de las formas simbólicas [Filosofia formelor simbolice], I, El lenguaje [Limbajul], México, Fondo de Cultură Económica, 1985, cap. I: El problemă del lenguaje en la
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Filosofía de las formas simbólicas [Filosofia formelor simbolice], I, El lenguaje [Limbajul], México, Fondo de Cultură Económica, 1985, cap. I: El problemă del lenguaje en la historia de la filosofía" [Problemă limbajului în istoria filosofiei]. 167 Georges Mounin, Lingüística y filosofía [Lingvistică și filosofie], Madrid, Ed. Gredos, 1979, p. 259. 168 Giambattista Vico, Ciencia nueva [Știință nouă], I, Barcelona, Ediciones Orbiș, 1985, p. 176. 169 Apud Carlos Bousoño, Teoría de la expresión poética [Teoria expresiei poetice], Madrid, Ed. Gredos, 1962, p. 73. 170
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
H. 4, 1980, p. 498. 185 CJ, § 49, pp. 374-375. 186 Ibid., p. 374. 187 Tudor Vianu, Los problemas de la metáfora [Problemele metaforei], Buenos Aires, Eudeba, 1971, p. 115. 188 L. Blaga, op. cît. 189 Leo Spitzer, Lingüística e historia literaria [Lingvistică și istorie literară], Madrid, Ed. Gredos, 1955. 190 CJ, § 49, p. 371. 191 ""Körnigt" nennt Meier solche Begriffe, die gleichsam "trächtig" sind, die voll von "Nebenbegriffen" stecken." [Prin "generative" înțelege Meier acele concepte "încărcate" de concepte secundare asociate] Walter Meckauer
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
destul de clar pentru un scriitor considerat a fi postmodernist (un exemplu asemănător este Kurt Vonnegut) transparent, plin de clișee, accesibil, un model demn de copiat pentru orice străin ce vrea să învețe limba engleză americană fără profesor, fără cursuri de lingvistică, sau fără metoda directă. Și în ultimul volum din trilogie, The Locked Room, se ascunde mai întâi un scriitor, care devine foarte vizibil și foarte tangibil ceva mai târziu. La început există un alt scriitor, pe care Sophie Fanshawe dorește
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
unor organizații și state care, mai târziu, și-au întors armele împotriva SUA (cel mai bun exemplu, mujahedinii ce combăteau ocupația rusă în Afganistan, cu sprijin american, deveniți apoi, prin organizația Al-Qaeda, principalul inamic al Americii). Dacă eminentul profesor de lingvistică ar avea dreptate, e greu de înțeles de ce nu a condamnat și asocierea SUA cu un alt stat terorist, URSS-ul lui Stalin, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. CICCONE, MADONNA LOUISE (1958 ) La fel ca Oprah Winfrey (care
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
locuiește femeia iubită!) este aparent gratuită. Și, de fapt, pot fi astfel în ordinea „realului” - nu însă și în cea a construcției poetice, a aproximării stării de spirit despre care vorbeam. Căci nu precizia realistă contează aici, cât „masca” pur lingvistică a mișcării, analogia, ca „formă a expresiei”, cu „formele conținutului”, ținând de unitatea „tematică” a poemului. Analizate mai îndeaproape, versurile 4-5 descoperă o asemenea convergență la nivel fonetic, dar și sintactic dezvăluind în plus ceva din mecanismul producerii textului: Vântul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
din Cluj (1955-1960). Își susține doctoratul în 1980 cu teza Limbajul critic literar. Perspectivă semiotică. Face carieră universitară, parcurgând toate treptele didactice: preparator la Institutul Pedagogic din Cluj (1961), asistent (1967), lector (1972), conferențiar (1990), profesor (1993) la Catedra de lingvistică și semiotică a Facultății de Litere a Universității clujene. În 1992-1993 a funcționat ca profesor-asociat la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Debutează în 1966 la „Cercetări de lingvistică” cu studiul Neologismul în proza lui Gala Galaction, iar editorial în 1982 cu
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
Cluj (1961), asistent (1967), lector (1972), conferențiar (1990), profesor (1993) la Catedra de lingvistică și semiotică a Facultății de Litere a Universității clujene. În 1992-1993 a funcționat ca profesor-asociat la Universitatea Jagellonă din Cracovia. Debutează în 1966 la „Cercetări de lingvistică” cu studiul Neologismul în proza lui Gala Galaction, iar editorial în 1982 cu eseul Semiotica criticii literare. Mai e prezentă în „Tribuna”, „Steaua”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Revue roumaine de linguistique” (face parte din colegiul de redacție
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
care Studii de stilistică, poetică și semiotică (1980), Sémiotique roumaine (1981), Lecture et interprétation (II, 1989), Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991), Limbaje și comunicare (1995). Deși activitatea pe care o desfășoară V. intră cu precădere în câmpul lingvisticii, studiile sale interesează deopotrivă cercetarea literară, fie prin perspectiva interdisciplinară de abordare, fie prin analiza anumitor practici și obiecte proprii beletristicii. Astfel, Semiotica criticii literare are un dublu statut de pionierat, atât prin explorările metodologice în semiotică și în teoria
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
Homo loquens și Homo sapiens). Autonomizarea deplină a autoarei în raport cu sursele teoretice se constată în Textul aisberg (2000). Deși în considerațiile finale adăugate la cea de-a doua ediție a volumului (2003) își așază proiectul sub o întreită influență (a lingvisticii textului, fundamentată de Eugen Coșeriu, a semiozei lui Ch. S. Peirce și a dialogismului lui Mihail Bahtin), V. nu ezită să deschidă uneori fecunde dialoguri polemice cu vocile de autoritate, semnificativă fiind, bunăoară, pledoaria privind reducerea relațiilor transtextuale propuse de
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
1987. Mai colaborează la „Analele Universității din Timișoara”, „Studii de literatură română și comparată”, „Caietul «Cercului de studii»” (publicație a Centrului de Științe Sociale, al cărei secretar de redacție a fost), „Aradul cultural”, „Paralela 45”, „Limbă și literatură”, „Cercetări de lingvistică”, „Banatul”, „Clio”, „Analele Universității «Tibiscus»”, „Transilvania”, „Lumina” (Novi Sad) ș.a. Este prezent cu studii în culegerile colective Limbaj poetic și versificație în secolul al XIX-lea (I-IV, 1977-1981), Stilurile nonartistice ale limbii române literare din secolul al XIX-lea
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
europenii de astăzi trăiesc într-o lume complexă din punct de vedere social și politic”. În acest context, indivizii doresc să-și planifice propria viață, să se implice activ în viața societății (comunității), să învețe să accepte diversitatea culturală, etnică, lingvistică etc., să manifeste toleranță și deschidere către nou. Pentru a face față acestor provocări, oamenii trebuie să învețe permanent și continuu, conștienți fiind că informația la zi, cunoștințele și competențele sunt de mare preț într-o lume în continuă schimbare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
structural, pe nu mai puțin de opt niveluri interioare, de la simplu la complicat (abilitatea de articulare și pronunție, abilitatea de a descrie obiecte, abilitatea de a descrie imagini, fluența cuvintelor în propoziție, fluența ideilor în frază, sensibilitatea gramaticală, cunoașterea verbală/lingvistică și raționamentele verbale/lingvistice), performanța lingvistică reprezintă o adevărată scară de încercare pe care copiii și tinerii se cațără treptat, unii neajungând neapărat până la vârful „plenar” nici la maturitate. Într-adevăr, există și adulți care au unele probleme în registrele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din urmă, competența sa lingvistică, forța comunicantă fiind astfel dizarmonică, derutantă, înșelătoare chiar pentru formator. Nici aportul gradului de educare prealabilă a individului nu este întotdeauna cert, dat fiind faptul că, de exemplu, în materie de productivitate și abilitate verbală/lingvistică, persoanele cu educație precară pot „excela” totuși conjunctural, datorită „exploatării” excesive a unui repertoriul de semne modest ori „acurateții” pentru detalii într-o discuție ș.a. (Adler și Rodman, 1991). Pentru formatorul de adulți, în educația adulților este nu doar util
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
europenii de astăzi trăiesc într-o lume complexă din punct de vedere social și politic”. În acest context, indivizii doresc să-și planifice propria viață, să se implice activ în viața societății (comunității), să învețe să accepte diversitatea culturală, etnică, lingvistică etc., să manifeste toleranță și deschidere către nou. Pentru a face față acestor provocări, oamenii trebuie să învețe permanent și continuu, conștienți fiind că informația la zi, cunoștințele și competențele sunt de mare preț într-o lume în continuă schimbare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
structural, pe nu mai puțin de opt niveluri interioare, de la simplu la complicat (abilitatea de articulare și pronunție, abilitatea de a descrie obiecte, abilitatea de a descrie imagini, fluența cuvintelor în propoziție, fluența ideilor în frază, sensibilitatea gramaticală, cunoașterea verbală/lingvistică și raționamentele verbale/lingvistice), performanța lingvistică reprezintă o adevărată scară de încercare pe care copiii și tinerii se cațără treptat, unii neajungând neapărat până la vârful „plenar” nici la maturitate. Într-adevăr, există și adulți care au unele probleme în registrele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]