2,404 matches
-
tulburător prin laconism, vocea naratorială cinic-romantică a unui personaj resemnat și condamnat să gândească precum un Charles flaubertian (probabil mai corectă ar fi fost afirmația „charles c’est moi“, în cazul lui Flaubert, dar asta-i altă poveste), prin referințe livrești, prin scene teribile și mai ales prin capitole precum cel din Miraflores de un rafinament absolut ieșit din comun. Llosa își arată dorința lui de a cotrobăi cu ochi de critic literar în extremele „educațiilor sentimentale“. Fata rea, nina mala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
rusă (nu mai era în stare să traducă simultan la întâlniri diplomatice). Nina mala îndură o pedeapsă exemplară pentru curajul ei de a suferi de toate maladiile contemporane care acompaniază gama fantasmelor femeii secolului XX. Iubitul ei suferă de fantasmagorii livrești, suferă de romantism, el este o victimă ceva mai subtilă prin simplul fapt că a trebuit să asiste îndeaproape la propria ratare... De altfel, la final, ea îi spune că în ciuda răului pe care i l-a făcut, măcar i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
răspunde primelor două structuri). El este un Narcis extrem de accentuat căzut în mașinăria măcinătoare a lui Cronos." Poetul Plumbului a privit centrul nopții, adică a privit "centrul nopții în noapte". El nu se pierde, are un acut simt al realității, livrești și referențiale, totodată. Cu raportare la "complex", "Complexele, ca realități psihice abisale, se supun legii oglinzii (cvasi-exhaustiv studiată, cu aplicație la expresia biografică și literară bacoviană). Aceste imagini arhetipale au un dublu conținut: unul manifest, accesibil conștiinței, altul latent, destinat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 114). Aforismele lui Theodor Codreanu sunt fie "fulgerări" sclipitoare ale cugetării, fie mini-eseuri cu un sâmbure polemic, implicit ori explicit, structurate riguros și colorate de paradoxuri subtile, susținute de idei de bun simț, greu de contrazis, nutrite de seva livrescă ori născute din meditația fecundă în marginea textelor ilustre. Încă de foarte tânăr autorul citea cărți grele și se luptă cu titanii literaturii universale și cu marii clasici. Partenerii de dialog aforistic ai lui Theodor Codreanu sunt incontestabil teoreticieni ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
288, se constituie în veritabile chei de lectură într-o carte a aparentei discontinuități existențiale, culturale, meteorologice. Numere în labirint, tipărită la Editura "Opera Magna" (întreprindere a poetului, plasticianului, concitadinului Vasilian Doboș) ne oferă încă o sensibilă și plauzibilă radiografie, livrescă, lucidă, fertilă a unei perioade (cu bune, cu mai puțin bune) prin care am trecut mulți dintre noi, nepoți ai învățătorului Busuioc sau degustători de "Busuioacă de Bohotin-Huși"... "Lumina de Duminică" (Iași), nr. 22, 3 iunie 2007 Valeria MANTA TĂICUȚU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 1078), "motto", în loc de "moto" etc. Scriitorul, criticul literar, dar și profesorul de la Huși Th. Codreanu este pus în situația să dăscălească "personalitatea considerată de prim-plan a culturii românești": "În caz că se utilizează forma neasimilată, spre a da un aer livresc scriiturii, atunci aspectul articulat trebuie scris "motto"-ul, ca și în cazul altor neologisme neasimilate, precum "kitsch"-ul ..." (și nu "kitschul" sau "kitschului" cum este ortografiat de dl Manolescu la pag. 1126). Referitor la "ciudățenia produsului", Th. Codreanu își expune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aranja Lăpușneanu capetele retezate pe masă, pînă la un logofăt, care era mai mare, apoi Țepeș, Brîncoveanu, Ștefan și celelalte, ce mai domni, cît de cruzi, dar cum a strălucit țara atunci! ca un soare Moldova, Apus de soare Delavrancea¸ livrescul legionar cu deviza "România ca soarele de pe cer!", 1930, încă mă întîlnesc, răsplata muncii vine din ea însăși, chiar dacă nu este chiar munca, pe pat de scînduri, între bagaje, stau patru întinși, sforăie, lumea plătită și răsplătită, sforăiturile în cor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Mureșul mare, Reghin concentratele imobiliare, prim-plan cu locuințe de lux, rampa în piatră cubică, stîlpul, perechea de bușteni foarte groși, Tîrgu Mureș Brașov personalul, din sud curțile făcute răzor, mărunțeau gunoiul cu sita, primăvara între ei muncile grădinii, aplicații livrești și în aer, avionul cu reacție lasă urme de alfabet pe aceeași direcție, le risipesc, Gornești, cum spre Tîrgu Mureș tot Eminescu, mitul său a și trecut devale, în carne și oase. Luni, 28 martie, ora 7,15, în personalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
peron pe care eu te-am așteptat și alerg semiotic tropăit mărunțel că mă sărută cu sărutările gurii lui! mai era o explicație, cu osteneala lumii ostoită clipă de clipă și așa s-au născut clipele, dar și azi-noapte vis livresc, cavaleri ce le zic ioaniți în numele meu, intrau în rînduri în altar, vis în visul matein, rău de rezultate, glanda anexă peronul, la bar secretă bila televizorul, amară, bună seara, da' ce completezi pe-acolo? a, băiețași de cartier, îs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tovărășia cognitivă și preocuparea comună în cadrul aceleiași științe sociale a trecutului (sociologia memoriei colective, istoria social politică și culturală, antropologia memoriei etc.). Anticipativ, o anume critică ne simțim datori să o preîntâmpinăm chiar dinainte de a fi formulată. Aceasta impută reducția livrescă a construcției statului național românesc la dimensiunea sa textuală. Lucrarea nu revendică o asemenea pretenție reductivistă. Nutrim convingerea, sfidând revelațiile postmodernismului francez, că există și o realitate extratextuală. Chiar dacă acordăm un oarecare credit "ipotezei logocratice", construindu-ne întregul demers plecând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de emancipare națională prin acțiunile cărturărești ale membrilor Școlii Ardelene, ale căror eforturi duc la consolidarea identitară a conștiinței naționale, care își găsește acum redutabile contraforturi ideologice (ficționale sau reale, nu importă) puse la dispoziție de cercetările istorico-filologice. Prin acțiunile livrești ale Școlii, conștiința națională a românilor transilvăneni nu numai că își atinge maturitatea, dar va fi preluată în celelalte țări române, în care, primind alte prelucrări ideologice, va fi convertită în conștiință naționalistă. Pe agenda politică a acesteia se va
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
căreia ia naștere, ca urmare a specializării și ramificării interne, manualul școlar ca instrument pedagogic, este la rândul ei înglobată în contururile mai ample ale câmpului literar, cu întreaga sa economie simbolică de producție, circulație și consum de bunuri culturale livrești. Se impune a fi reliefat, în acest caz, condiția de triplă încastrare a manualului, o dată în cadrele literaturii didactice, la rândul ei formând o provincie lăuntrică și tributară structural câmpului literar înăuntrul cărui sistem operează. Al treilea și cel mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriei (cf. Drace-Francis, 2006, p. 48). Stamati promovează, prin aceasta, rudimentele unui patriotism utilitarist, chiar dacă, din motive pragmatice, recomandă utilizarea grecii ca limbă de predare în școală. Abecedarul și derivatele sale (cărțile de citire, "ducerile de mână", prime cunoștințe) - vehiculele livrești ale secularizării - vor impune un țel complementar educației, până atunci complet subjugată scopului suprem al zidirii morale a subiectului religios: producerea de subiecți obedienți statului, docili politic și utili pe plan economic. Este finalitatea ideologică a ceea ce am numit, mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de a crește subiecți ascultători și productivi față de Stăpânire. Ivirea manualului în spectrul instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc livresc dominant de educare în anii 1870 reflectă o adâncire a efectului de secularizare a literaturii didactice românești. Manualele de istorie și geografie păstrează dualitatea asimetrică din perioada precedentă, inversându-i însă ierarhia finalistă. După momentul unirii principatelor dunărene din 1859
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
proprii după Bibliografia Românească Modernă 1831-1918, 4 volume Saturația la care se ajunge în intervalul 1870-1900 în privința pieței manualelor școlare de istorie națională oglindește tendințe mai ample ce străbat de la un capăt la altul întreaga economie simbolică a bunurilor culturale livrești. Acesta este intervalul decisiv în care este reperabilă "decolarea" producției de opere literare originale românești, pe pista turnată din traduceri din opere occidentale. Lansarea a fost propulsată de structurarea unui câmp literar autohton, înzestrat cu propriul său sistem de status
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sută de mii de catolici și protestanți există 174 de școli, în timp ce doar 45 de școli sunt disponibile pentru fiecare sută de mii de români. La aceste deficiențe de ordin cantitativ trebuie adăugate numaidecât disproporțiile de natură calitativă (dotarea materială, livrescă și umană a unităților școlare) pentru a arăta cât de mult se înclina balanța în defavoarea învățământului românesc. Disproporția, oricum flagrantă, existentă în preajma Revoluției de la 1848, avea să se adâncească în perioada postpașoptistă, sub auspiciile inaugurării programului de maghiarizare demarat, într-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care subzistă memoria colectivă, a cărei fizionomie este configurată de înfruntarea forțelor revizioniste ale prezentului cu forța rezistivă a tradiției trecutului. Este metafora palimpsestului. O considerăm mai relevantă decât celelalte din mai multe motive. În primul rând, fiind o metaforă livrescă, se potrivește de minune cu orientarea analitică a acestei cărți, limitată la examinarea, în durată istorică lungă, a dimensiunii textuale a memoriei naționale românești. Apoi, spre deosebire de metaforele construcției și arhivei - a căror putere sugestivă rezidă tocmai în caracterul lor generic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a căror putere sugestivă rezidă tocmai în caracterul lor generic și în semantica lor generoasă - palimpsestul propune o metaforă cu o semantică mult mai precisă. Virtutea ei sugestivă derivă din capacitatea de a hibrida alte două reprezentări metaforice tributare imaginației livrești în care a fost depictată memoria colectivă. Este vorba despre metafora memoriei ca tabula rasa - metaforă centrală în paradigma prezenteistă reprezentată de teoria "tradițiilor inventate", în lumina căreia memoria istorică acumulată de un regim politic poate fi ștearsă cu buretele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Slavonismul a rezistat, în pofida curentului lingvistic românesc, ca limbă oficială în cancelaria de stat (până la sfârșitul secolului al XVII-lea) cât și în "ultimul său bastion: biserica" (până la începutul secolului al XVIII-lea). Ultimele întrupări livrești ale slavonismului ca limbă liturgică s-au produs în Psaltirea tipărită la Iași în 1731, respectiv în Psaltirea din Bucureștiul anului 1745. În acest moment este de găsit "sfârșitul slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși, un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
temporară asceză. Cei care n-au citit și nu citesc nu mă interesează, deocamdată. Cei care însă citesc prea mult să facă o „haltă de ajustare“. Să suspende, o vreme, frecventarea bibliotecilor, să privească în gol, să reflecteze fără suport livresc. Iar cei care scriu să scrie mai puțin... Note pentru o tipologie a lecturii Se citește din ce în ce mai frugal. Și toți avem o idee - mai mult sau mai puțin temeinică - despre motivele acestei fatale anorexii. Dar mai e ceva: și când
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
opereze cu fulminant succes (apud Creangă) într-o zonă perdeluită în care necesitatea guvernează la fel de imperios. Nu-i chiar lesne să te apropii de un text al lui Pițu; mai întâi, e nevoie de ceva știință de carte, fiindcă referirile livrești și asociațiile neașteptate te obligă la reveniri și întoarceri în bibliotecă. Apoi, se cuvine să-i accepți viziunea declarat iconoclastă. În fine, face trebuință stabilirea acordului fin cu o rară aplecare către perpetuă invenție lingvistică nu doar joc de artificii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
scenarii diverse îmi aglomerau universul interior de copil. Dependentă de lectură, îmi percepeam adicția cu vinovăția oricărei plăceri interzise. Trăiam cu tot mai intensă culpabilitate dorința de-a părăsi familia și satul natal, înlocuind realitatea lor cu mai frumoasa lume livrescă. Fără rădăcini și modele în istoria familiei sau a comunității, de unde dorința de carte? Am descoperit, ulterior, în Niculae Moromete, personajul lui Marin Preda, un pattern în care s-ar fi putut recunoaște toți cei născuți sub zodia dublă a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
întregi despre ea: titluri, autoare, autori, spații culturale, personale, pe care le cunosc sau nu le cunosc, dar le pot bănui sau ghici. În orice caz, pentru mine legătura este nu doar esențială, ci și emblematică și își găsește reflecțiile livrești mereu. Văd în acest exercițiu autoreflexiv care mi se propune acum tot un spațiu al oglinzilor. Eu mă uit la imaginea pe care o proiectez în oglinda textului pe care îl scriu, textul pe care îl scriu își proiectează imaginea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
aceea mă simt atât de atrasă de anumite texte, în care oglinzile și ecourile (reflecții auditive) se multiplică potențial la infinit: Poe, Borges, Virginia Woolf. Din același motiv, mă dau în vânt după ideea și chiar senzația borgesiană a labirintului livresc, a bibliocosmosului, după ideea și tema postmodernă a textualității, a textului ca reflecție, a istoriei ca text. Tot de aceea mă seduc tehnicile reflecțiilor multiplicate: mise en abyme, Chinese boxes. Dacă până acum am "amânat" începutul reflecției este pentru că a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dintre mamă și fiică a vorbit mai ales Luce Irigaray, explicând-o în termenii culturii falologocentrice, care valorizează masculinitatea. Mama are aceeași pasiune pentru cărți, a lucrat la Biblioteca Centrală Universitară, apoi la Biblioteca Academiei, unde citea dintr-o curiozitate livrescă și cu o aviditate molipsitoare. Cu ea am avut întotdeauna discuții despre cărți, tot ea i-a spus tatei, îngrijorată de preocuparea mea pe care voia și nu voia să o încurajeze, că tot citesc, mă tot gândesc la lecturi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]