5,029 matches
-
sau a caiilor ce l-au servit în timpul vieții, sacrificat(ți) drept ofrandă, de unde majoritatea inventarelor conțin cranii de cai, potcoave, scări de șa, zăbale. De cele mai multe ori (poate 80-85% din cazuri), orientarea defuncților alogeni este identică cu cea a localnicilor creștinați (V-E), precum la Banca, Grivița, Bârlad-Dealul Țuguieta (Vaslui), însă componența inventarului le certifică ca aparținând unor turanici, pecenegi sau uzi. Această situație ne determină să fim rezervați în atribuirea unor autohtoni creștinați, a acelor schelete, lipsite de inventar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
excepție rămâne Banca, unde cele două morminte (adult și copil) au o datare prelungită, ușor târzie, în intervalul X-XIII, asemănându-se din acest punct de vedere cu cimitirul de la Hansca-Limbari. Din cele 11 descoperiri funerare ale bazinului, doar două aparțin localnicilor (mormântul dublu de la Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
marcată prin linii orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă. În câteva stațiuni (Oncești și Lichitișeni - Bacău), s-a observat la unele recipiente influențe slave (profilul prelins al corpului vaselor, forma buzei), datorate simbiozei etno-culturale, apărută în urma coabitării localnicilor cu enclavele slave, rămase după retragerea triburilor la sudul Dunării. În secolele X-XI, ceramica este executată îndeosebi la o roată rapidă, față de etapa preliminară, când se utiliza roata înceată, iar recipientele sunt lucrate dintr-o pastă bine frământată, densă, având
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exterior, sunt cele pentru reducerea minereurilor din fier, de la Dodești (trei cuptoare pentru fiecare etapă) și Bârlad-Prodana, ultima prevăzută cu trei instalații speciale, care atingeau temperaturi ridicate. Cuptoarele și inventarul descoperit în preajma lor (lingură lut, creuzete, tipare, lingouri) denotă interesul localnicilor pentru metalurgie. Dintre tipare, unul era pentru turnat sfere din lut, două pentru metale (Dodești) și unul de turnat podoabe (Gura Idrici). Unele dintre exemplarele amintite dezvăluie posibilitatea producerii anumitor obiecte de podoabă (cercei), pe plan local. În cadrul activităților casnice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
păstrat ace (Dodești, Bârlad-Prodana). La categoria meșteșuguri, putem aminti prelucrarea osului și a lemnului. Dintre piesele de os, exceptându-le pe cele amintite, menționăm o spatulă, utilizată la decorarea vaselor (Dodești), un pandantiv și o mărgică (Dodești). În vederea prelucrării lemnului, localnicii se foloseau de o gamă variată de unelte, printre care se numără topoarele (unele erau de luptă, utilizate ca arme, iar altele erau unelte), dăltițe, sfredele, ciocane, dornuri, cuie sau unelte speciale de lemnărit din siturile de la Dodești, Negrești, Gara-Banca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
regulă restrânsă ca număr, formată din 20-30 de case, cu circa 80/100-120/150 oameni (potrivit unui număr minim pentru o familie, ales convențional, compus din doi părinți și doi-trei copii), care stăpâneau un teritoriu, principala sursă de venit a localnicilor, permițând practicarea agriculturii și creșterea animalelor, principalele ocupații ale vremii. Satul reprezenta o obște rurală, formată pe principiul confederării unui număr de 30-40 de familii, uneori mai multe, în zonele aflate în afara bazinului bârlădean. Plasamentul deschis al așezărilor, situate pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Stemnicului și multe altele, majoritatea în județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe așezări, viitoare sate, unele compacte, luând aspectul unor microregiuni caracterizate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor migratoare. În ansamblu, pe lângă aceste microregiuni umane, formate din 3-4 până la 8-10 așezări (unele foarte apropiate și posibil bazate, în timp, pe relații de rudenie), se pot observa, prin intermediul hărților, acele zone mai intens
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman 1980c, p. 164, nota 4; Teodor 1997c, p. 108. 76. Jigoreni (comuna Țibănești), județul Iași a) La Școală (Glodeni): pe panta Dealului Holbăneasa, unde se află Școala Generală, situată la 200m de marginea est-sud-estică a satului, în locul numit de localnici Glodeni, s-au descoperit fragmente ceramice modelate cu mâna, dintr-o pastă cu cioburi pisate în compoziție, unele decorate cu alveole pe buză. Materialul aparține veacurilor VII-VIII. Cercetare V. Chirica, R. Popovici, M. Tănăsachi, 1977. Materialul este la Institutul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
soarelui pruncul Petre Hossu. Este fiul cel mai mic al Învățătorului Andrei Hossu și al Elisabetei Hossu. Elisabeta, numită Caba, ca fată, era fiica mezină a preotului greco-catolic Petru Caba. Pomenit de-a pururi să fie numele acestui sacerdot de localnici fiindcă lui Îi datorează cheudenii zidirea bisericii din sat, În anul 1900! La doar șase ani și două luni Începe Petre Hossu, În Cheud, primul ciclu de Învățământ, pe care-l isprăvește cu brio În 1932. Studiile liceale (cu durata
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
integritatea teritorială a României, tatăl meu Îi mărturisi lui Nicolae Iorga că incendiile, jafurile și crimele bandelor de comitagii se răriseră de la o vreme. Probabil că și alți martori audiați de Iorga au declarat că starea de spirit În rândul localnicilor români devenise, dacă nu excelentă, În orice caz mai bună decât cea existentă În toamnă (către sfârșitul anului 1939). La despărțire, În fața primăriei din Hasi Kioseler, Iorga, după ce mulțumi pentru ospitalitate, Încredințează această taină, care Îl lasă pe tata perplex
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mijloace și se mai Întorcea și cu vânat, abia atunci fata era Întrebată dacă dorește să se mărite. — Da, spuse André, dar după aceea au venit francezii, oameni cu stil și maniere, care i-au „civilizat“ În așa măsură pe localnici, Încât acum toți trăiesc pe ajutor social de la stat și nici unul nu mai vrea să miște un deget. le-au Închis gura cu bani, praf de pușcă și coniac. — oricum, bine că nu am prins vremurile alea, răsuflă ușurat roberto
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mijloace și se mai întorcea și cu vânat, abia atunci fata era întrebată dacă dorește să se mărite. — Da, spuse André, dar după aceea au venit francezii, oameni cu stil și maniere, care i-au „civilizat“ în așa măsură pe localnici, încât acum toți trăiesc pe ajutor social de la stat și nici unul nu mai vrea să miște un deget. Le-au închis gura cu bani, praf de pușcă și coniac. — Oricum, bine că nu am prins vremurile alea, răsuflă ușurat roberto
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și o fabrică de pâine. Acum, de acolo, se aprovizionează, cu produse de panificație, multe sate de prin preajmă. Patronul, și al morilor, și al fabricii de pâine, este, de mulți ani, deputat În Parlamentul țării. Este poreclit, și de localnici, și de țara Întreagă, baron local. Însă, lui, nu Îi pasă. Bătrânul, câte o dată, stând la soare, În șezlongul din curte, și ascultând la radio, sau, vizionând programul de la televizor, mai scapă, cu amărăciune, parcă, la aducerea aminte a imaginii
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
până acum, seaude o trompetă. O trompetă, intonând, imnul vânătorilor. Asta Înseamnă, traduce, adjunctul șefului de grupă, adjunctul lui Apă de Maluri, deci, asta Înseamnă... că ... a sosit masa! Cum? Dar, ce, am comandat, noi, vreo masă? Nu dumneavoastră. Noi. Localnicii; noi, gazdele, am organizat, asta, din obișnuință. Că, așa, de fiecare dată, procedăm, cu oaspeții. Daa? Da, sigur că da. Fiindcă șeful a plecat, pe ceea parte, și, În drum către ferma de vaci, cu problema, o fi vânat, acolo
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vilă a vreunui bogătaș. De când scriitorul și-a petrecut viața aici, făcând subiectul unui film, a devenit o modă să îți faci o vilă prin junglă de deasupra golfului. Probabil de aceea a ajuns acest orășel resort. Binecuvântarea și blestemul localnicilor... Klick <lia>: hi, ți-a trecut? <victor37>: nope. În continuare, simbata între 9 și 2PM nu vreau să-mi stea ceva în git <lia>: asta am observat. Hai să facem pace <victor37>: nu suntem supărați. Ce contează? <lia>: îmi place
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
toți erau dominați de plăcere. Thomas știa bine cum Își ducea zilele o anume parte a lumii. Nopțile, de fapt. De la o vreme, tot veneau din Est, falangă după falangă, muncitori și prostituate ; ocupau. Apoi dislocau. Adică desprindeau din mintea localnicilor cutumă după cutumă, cîte mai existau. Încet-Încet. Adică repede, dacă țineai seama că și Vestul făcea, la rîndu-i, un efort disperat pentru a se distruge din interior, necontenit. Sau cel puțin așa lăsa impresia. Neamuri tot mai amestecate și mai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lăstărișul de pe Muntele Măslinilor, apele verzi ale Iordanului, ramurile de finic pe care le agita Ceaușescu... pentru că pictorul ăla, parcă-se Sabin Bălașa, îl pictase în sfârcul turlei și pe Ceaușescu, deșelând cu petele lui de ficat, un norișor. Iar localnicii se implora de girafă să le azvârle și lor, de sus, niște minuni. - Și girafa avea în ea un suflet bun de girafă? Le-a azvîrlit? - Cu cât se rățoia ăștia mai insistenți, cu atât le trăgea și ea mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
zăplazuri ursuze pe care cucuvăia doar bălăria, și pe întinsul cărora vrăjitoarele își învățau să vorbească, cu glasuri joase și înfundate, târnurile de șerpi). Se scurgea dintr-un capăt al altuia al ulicioarei Radului Calomfirescu (unde de abia către 1912, localnicii fost-au împiedicați a-și mai paște vacile în interstițiile caldarîmului). Ostenea prin curțile stolnicului Gligorașcu, prin grădinile de zarzavat ale fraților Șantalioru, adunîndu-și puterile pentru a se revărsa, printre gropile de lut ale polcovnicului Zamfir, pe primele pojghițe de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
resturilor putrezite ale îndeletnicirilor lor. Strat după strat, mormanele de gunoaie, moloz și cadavre, sugrumară deget după deget, gârlița miraculoasă, preschimbându- i - de pe la 1733 - renumele de Preacurată în ocara, din ce în ce mai adecvată, de Căcata. Bineînțeles că tot localnicii, prin murdăria lor veselă și insistentă, biruiseră. Iar de pe la 1837, prin astuparea și cicatrizarea ei completă, Bucureștioara nu se mai regăsește pe nici o hartă. Doar actualii dezgropători ai rețelelor de canalizare ai I.C.A.B.-ului mai înțeapă, când și când, cîte-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de respectuoasă, felurită, strânsă ca la copcă, tăcută. Cam la fel de tăcută precum somnul primejdios, din care se dezîmplîntase și care îl înnodase la limbă și pe el. Și, într-adevăr, atunci, pe la ora 14,25, cum ședeau și se uitau localnicii, mai buimăciți unii la alții, (neștiind nici măcar de ce se uitau, fiindcă, de văzut, se mai văzuseră), taman atunci pavajul din pietre lustruite și lăcuite de râu întins sub tălpile lor, o dată se bulbucă și se cutremură. Dar nu îndeajuns de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sănătate. Avea ore precise când lipsea de acasă pe care le respecta cu sfințenie. În această vacanță Cehoslovacia este invadată de ruși. Parcă mai ieri prin anii ‘60 sovieticii erau masați în parcul din centru de lângă liceu, unde nu puteau localnicii pătrunde. Aveau magazine, alimentare, bomboane umplute cu ciocolată în hârtie roșie cu un puiuț galben, erau stăpânii noștri! În această vacanță reușește soră-sa la Galați, la Facultatea de Chimie alimentară și atunci soarta i se schimbă radical. Renunță la
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
se aude prelung și ascuțit, semnalând călătorilor sfârșitul drumului. - Da, peronul patru ca de obicei.Trebuie s-o iau prin pasaj! își spune tânărul. În gară agitația proprietarilor în căutare de sezoniști, îl face să zâmbească când este întrebat de localnicii care l-au zărit coborând din acceleratul de București - Nu doriți o cameră? - Nu, mulțumesc, sunt constănțean. Repetă până la plictis acest dialog scurt. Canicula îl izbește la ieșirea din tunel, simte cum începe să transpire, pielea îi devine umedă însă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mai fericiți altă dată? Ce îi mână, ce-i îndeamnă să continue să spere că se vor întâlni din nou? O patrulă de miliție, surprinsă de apariția lor printre trepte, se uită cu invidie își evaluează șansele și presupun: - Sunt localnici! au renunțat la o eventuală abordare, ar fi fost inutilă. Laur îi privește atent și cu teamă, n-au niciun act la ei, crede mai degrabă că le-a fost milă, de nu i-au oprit. De obicei așa fac
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
sau fac imposibile tratarea și neutralizarea acestora, astfel încât, deșeurile rămân un potențial activ mult timp după ce investiția s-a încheiat. În istoria multimilenară a exploatării aurului din Munții Apuseni, externalitățile pozitive nu s-au înscris într-un registru generos cu localnicii. Deviza acestora, „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă în poartă”, descrie un adevăr cunoscut și ca „blestemul aurului”, noțiune care, în condițiile secolului XXI, înseamnă acumularea entropiei: deșeuri, degradarea terenului, muncă grea pentru vehicularea unor cantități mari de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ar fi ca primăriile, sub îndrumarea Direcției Sanitare Județene, să amplaseze panouri cu proprietățile apelor și recomandările pentru sănătatea sau tratamentul unor boli ale oamenilor. Într-o asemenea zonă cu ape minerale, unul dintre autorii prezentului material, a întâlnit un localnic care umplea de la un izvor, două butoaie cu apă minerală. La întrebarea: „Ce faci cu apa?”, a răspuns că este pentru vite „le face mai sănătoase, trag mai bine căruța sau plugul, dau mai mult lapte”. Și dumneata și familia
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]